Tăcere de aur
Lin, pe apa de cleștar,
Doarme legânat un nufăr
Fost-a aruncat de-o stea,
Pe un verde cufăr
Taci, nu mă trezi, vis nu alunga,
Nu vreau să -l ucizi, nu articula!
Lună, noapte, stele,
Lângă lacuri... iele
Liniștea amplifică poveștile
În noaptea prelungă,
Când stele tremură -n undă
Ah, la ce bun cuvintele, tristele,
Alăute sparte?
Tăcerea deplină, despletită-n ape,
Cu surâs suav, își piaptănă misterele,
Din ovalul lunii, până -n talpa lumii
Apă de cleștar, oglinzi, niciun val.
Numai în tăcere se ivesc iele!
Desculț stai la pândă...
Nu te-apropia de undă!
Nu vorbi, nu ucide mistere!
Numai atunci, aurul din tăcere
Capătă gustul de miere.
poezie de Gorunescu V. Carmen Lidia din Nepublicată
Adăugat de Gorunescu V. Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre apă
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre aur
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre tăcerea e de aur
Citate similare
Tăcere de aur
Lin, pe apa de cleștar,
Doarme legănat un nufăr,
Ce-a fost alungat de-o stea
Pe un verde cufăr
Taci, nu te trezi, vis nu alunga,
Nu vreau să - l ucizi, nu articula!
Lună, noapte, stele,
Lângă lacuri... iele!
Liniștea amplifică poveștile,
In noaptea prelungă,
Când stele tremură-n undă
Ah, la ce bun cuvintele, tristele,
Alăute sparte?
Tăcerea deplină, despletita-n ape,
Cu surâs suav își piaptănă misterele,
Din ovalul lunii, până - n talpa humii
Apa de cleștar, oglinzi,
niciun val...
Numai în tăcere se ivesc iele!
Desculț stai la pândă...
Nu te-apropia de undă!
Nu vorbi, nu ucide mistere!
Doar atunci aurul din tăcere
Capătă gustul de miere!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din revista Boema, volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte cu iele
Într-o trăsură din lemn de soc,
caii de foc poartă, eteric, în noapte,
Sânzienele redeșteptate.
Alunecând pe trei raze de lumină,
Catrina, Marina și Zalina
își revarsă pletele,
își împletesc degetele
și, în legănat ușor,
ies dintre razele stelelor...
La lumina picurând din lună,
rup cu tăcerea cântecului
liniștea din poiana cerbului...
Ele dansează împreună,
se rotesc în cerc,
apoi până la ziuă petrec,
învăluite în vestmintele
vaporoase, iluzorii, de mătase.
Ascunsă, la poartă, după un par,
în care atârnă, real,
o căpățână de cal,
m-am văzut atât de mică și banală,
încercând să le ating,
la picioare, clopoțeii de argint.
La cântatul de cocoși obraznici,
caii de foc s-au pregătit
să facă întoarsă calea, falnici,
lăsându-ne
din Noaptea de Sânziene
numai miturile perene.
Pătrunsă de vis,
geana gândului am deschis,
pentru a pricepe că numai
Sânzienele pot să atingă,
cu mâna stângă,
din înaltul cerului,
Toarta Pământului...
Pe tine, cel ce le-ai văzut,
ca să nu te atingă păcatul,
până în zori spală-te în rouă,
la lumină de lună nouă...
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre cai, poezii despre Drăgaica, poezii despre stele sau poezii despre rouă
Spre stele
Plutesc și zbor
spre cer, spre stele.
M-alină ne-ncetat
un gând ascuns de iele;
aș vrea să-l știu,
dar nu-l cunosc...
căci e departe.
Este-n stele
și numai astrele îl știu.
Să merg încet pe scară,
să iau ce nimeni
nu ar lua.
O stea!
Și nu povara.
Plutesc și zbor
spre cer, spre stele.
Este un vis visat...
sunt gândurile mele.
poezie de Irina Matei
Adăugat de Claudia Antoche
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre gânduri, poezii despre cunoaștere, poezii despre astre sau poezii despre Iele
Taci
Taci!
Nu vreau niciun cuvânt
De ce s-arunci în vânt
Cu vorbe.
Taci!
Iar veșnicu-ți fior
De-o da vreun semn de dor
Eu am să-l prind din zbor.
Taci!
Și noaptea de povești
Nicicând să n-o trezești
Cu vorbe.
Taci!
Și lasă-ți ochii grei
Să-noate-n ochii mei
Și-am să-nțeleg ce vrei.
Taci!
Că-n lume n-am văzut
Nicicând un vis născut
Din vorbe.
Taci!
Cuvintele de spus
Mai mult de două nu-s
De ce vorbești în plus?
Taci!
Și noaptea de povești
Nicicând să n-o trezești
Cu vorbe.
Taci!
Iar de mă porți în gând
Și dorul ți-e flămând
Vreau să mi-o spui tăcând.
cântec interpretat de Doina Limbășanu, muzica de Vasile Veselovski, versuri de Doina Limbășanu
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre cuvinte, poezii despre vânt sau poezii despre ochi
Broaștele
Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă.
Buchetele de trestii dormeau cu foșnet lin.
Era o lună plină în fiecare baltă,
Și-n fiecare undă o piatră de rubin.
Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă
Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val,
Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă
Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal.
(...)
poezie celebră de George Topîrceanu din Balade vesele și triste
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre nuferi, poezii despre muzică, poezii despre lună plină, poezii despre galben sau poezii despre Lună
Când te dezbraci
Când te dezbraci îmi pari pe ape nufăr,
Iar ochii mei în lacuri se prefac.
Te sorb cu sete, dionisiac
Și nudu-ți pun în al retinei cufăr.
Când te dezbraci miroase a gutuie,
Pe bolt-alei de stele înfloresc...
Buchet de mângâieri îți dăruiesc
Și-n vene, val de arșiță îmi suie..
Când te dezbraci îmi pari o catedrală
În care îngeri picotesc cuminți.
Eu -pictor iconar- ieșit din minți
Uitând de șevalet și de morală
Îmbrățisându-te, elegiac,
Păcătuind, cu mine te îmbrac.
sonet de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre religie, poezii despre moralitate, poezii despre minciună, poezii despre gutui sau poezii despre flori
Silentium nocturn
Taci, să s-audă noaptea care vine!
Taci, să s-audă pasul ei sfios!
De-acum începe-alt glas să cânte-n mine,
De-acuma glasul tău e de prisos.
Tăcere! Numai noaptea să cuvânte!
Ea singură cu glasul ei sonor!
Tu stai și-ascultă-n pajiște ce vânt e,
Ce vânt însângerat, prevestitor.
Nu te mișca! Să nu cumva să scape
Urechii mele glasu-acela pur
Pe care îl aud tot mai aproape
Și tot mai clar, mai fără de-nconjur.
Nu tulbura cu sunetele tale
Această gravă muzică de sus,
Mai bine taci sub vastele portale
Sub care stai cu umărul adus.
Mai bine taci în noaptea care vine
Și-n care-atâtea patimi mari se nasc.
Din nepătrunsa, larga-ntunecime
Nu poți să știi ce noi dureri mă pasc.
Iubito!-n noaptea asta-mpărătească
Numai tăcerea las-o să vorbească!
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre sânge, poezii despre sunet, poezii despre naștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ocean polar
Noapte albă. Stalagmite nepătate de ninsoare
Vin ghețarii cete-ncete pribegind din Polul Nord.
Nu-i fior prin valuri clare și în zare nu-i fiord,
Doar pe ape, limpezite cataracte selenare.
Și pe unde, unde stele de argint mărite-apar,
Firmamentul în oglindă își restrânge-n cerc ovalul.
Calea Robilor lactee ninge cu lumină valul,
Legănată de legende, promoroacă pe cleștar.
Noapte albă. Gheață naltă iconiță ca o friză
De zăpadă împietrită cu sclipire de oțel,
Își arată amăgirea unor aripi fără țel.
Fulgerare boreală, enigmatica banchiză.
poezie celebră de Ion Pillat din Eternități de-o clipă
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre zăpadă, poezii despre sclavie, poezii despre oftalmologie, poezii despre ocean sau poezii despre gheață
Bat clopote
E ceasul două din noapte
Stelele pâlpâie, mor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună ușor.
Plânge prin somn tremurată
Ruga-ntr-o poartă de vis -
Mâna spre cer ridicată
Ceru-i de-acuma deschis.
Bat clopote
Bat înnoptări
Cuie și spini
În depărtări
Bat clopote
Cerul e sus
Stai să te-nchini
Vine Isus.
Pace, e liniște, pace
Doarme și vântu-ntre crini
Noaptea pe boltă-și desface
Pânza de foc și lumini.
Apele picură, multă
Caldă tăcere de vis
Îngerii tac și ascultă
Ceru-i de-acuma deschis.
Bat clopote
Bat liniștit
Bat legănat
Spre răsărit
Bat clopote
Cerul e sus
Clopote bat
Vine Isus.
E ceasul două din noapte
Ruga mi-e plină de dor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună și mor.
Valul se-aruncă din mare
Somnul din stele s-a dus
Fulgeră noaptea în zare
Vine-ntre îngeri Isus.
Bat clopote
Bat apăsat
Vântul din flori
A tremurat
Bat clopote
Cerul e sus
Fulger în zori
Vine Isus....
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre plâns
Visul unei nopți de vară
E vară, pretutindenea, acum e vară,
Ne toropește zilnic arșița de-afară,
Valuri de căldură, ca falduri de mătasă,
Ne-alungă din natură, fugim cu toții-n casă.
Tot corpul parcă arde, setea ne cuprinde
Și ni se pare că și apa băută e fierbinte,
Tot căutăm mereu, răpuși de disperare,
Un ochi de apă rece, o undă de răcoare.
Noaptea e călduroasă, aerul e greu,
Mă las ademenită, încet, de somnul meu,
Plutesc aievea, pe-o barcă, legănată,
Pe-o mare azurie, magică și-nspumată.
Văd țărmurile mării umbrite de verdeață,
Palate străjuite de arbori plini de viață,
Văd peștii ce înoată în ape cristaline,
Vibrez de fericire, mă simt atât de bine!
Și poposesc în noapte pe cărări de dor,
Cerul spuzit de stele nu are niciun nor,
Doar luna îmi zâmbește pe bolta înstelată
Iar tu m-aștepți, iubite, în noaptea luminată.
Și zorii mă îmbie, zăresc un curcubeu,
Cu-o mantie de flori acopăr trupul meu
Și picur puțin verde în ochii de smarald,
Ce noapte minunată, ce vis adevărat!
poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre zâmbet sau poezii despre viață
Poezia de dragoste
Eu te țin în mâinile umbrelor
Cu trunchiul la vedere,
Să poti cădea ca-ntr-o oglindă
Când visele nau să te țină
Aproape de tăcere
Tu mă purtai pe stele
Într-o dulce mângâiere
Ea mă visa-ntre ape
Cu soarele aproape
Ea eram eu mereu alta
Și tu numai Tu până când
Luna-nceta să mai zbată
Tăcerea în norii de plumb
Cu iarba smulsă din inimă
Ștergeam peste pleoape și solzi
Puțin din tăcerea ta multă
Și roua uitată la porți
Azi nu mai lipsesc de la cursuri
Pândită la ora de sport
Iar mâine tăcerea pe muguri
Inflorită-i sub foaia de cort.
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre uitare, poezii despre sport sau poezii despre prezent
Tăcere-n timp
Tac și tac în liniștea din mine
Mereu, cum face floarea de Mac,
Suflă vântul, o scutură când vine,
Planează ușor, departe pe lac!
Sunt uitată-n gânduri- tăcute,
Amestecate cuvinte neștiute,
Pierdută, înot-n marea de cuvinte
Oare? De nimeni neștiute??!
Mintea are nevoie uneori să tacă
Pe când, viață numai de prezent,
Însă cuvintele, de DOR pleacă
Rătăcesc - cărări de tmp- orizont.
Privesc- n golul din tăcere
Este o mare liniște albastră,
Eter plăsmuit de vise efemere
Fantome privesc pe fereastră!
Taci minte-n tăcere... Taci?!
Barca mă plimbă pe nisip pustiu,
Vreau unde înflorește iubirea de maci
La răscruce de DOR, mereu să fiu!
poezie de Ileana Pușcașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare
Suspin
În noaptea, când luna e plină
Pânză de păianjen Țes în lumină,
Cu fiecare tăcere
De gând,
Cu fiecare lacrimă
Curgând.
Când liniștea e deplină
Țes fuioare
Din aripi de lună.
Suflet-mi suspină
Când gândul fuge,
Se așează
Pe raze de lună.
poezie de Netty Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păianjeni sau poezii despre aripi
Și dacă
Și dacă șoapte bat ades în unde,
Și dacă umbra lunii le ascunde,
Și dacă-n piatră susură izvorul,
E ca din nou să ne aline dorul.
Și dacă bate-un vânt fugar în ramuri,
Și dacă bat stropi grei în sfinte geamuri,
Și dacă-n piatră tremură o undă,
E ca fiorul vechi să îl ascundă.
Și dacă-n vânt se zbate-o albă floare,
Și dacă al său ram încă nu moare,
Și dacă-n gându-ți tremură iubirea,
E ca să îți trezească amintirea.
Și dacă șoapte bat ades în undă,
Oglinda lunii tainic s-o ascundă,
Și dacă apa se zbate printre roci,
E ca la sânul meu iar să te întorci.
poezie de Marieta Măglaș din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre roci, poezii despre moarte sau poezii despre iubire
Ăia din noapte
Tăcere oameni buni!
azi noapte este noaptea nopților,
hoții și vagabonzii sunt atârnați de grinda caselor
și sinucigașii din mine sunt sus pe stâlpi, sus.
Ssst, tăcere! azi e noaptea nopților,
ssst tăcere!
Lăeții cu turmele lor trec calmi și calzi
pe alee sunt brazi
și lumea-i ascunsă în cripte
ssst, tăcere!
În balonul orașului mârâie vântul
Închis și tăcut
balonul se sparge,
toți hoții se aruncă și fură cu toții
toți vagabonzii își smulg ochii și-și întorc șepcile,
sinucigașii, otrăvurile, stâlpii, etajele,
sforile și săpunurile,
cuțitele, apele, farmaciile sunt sparte,
lumea umblă nebună
se zbat și se bat
se mușcă și mârâie
Numai lăeții sunt domnii pământului
și umblă cu turmele calzi cu pletele...
poezie clasică de Gherasim Luca din revista "Alge"
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vagabondaj, poezii despre păr, poezii despre oraș sau poezii despre oameni buni
Mac de neuitare
Plăsmuiri năuce se aștern grăbite,
Între zi și noapte pe cărări de fum,
Printre geana lunii, stele rătăcite,
Se strecoară palid între foi de-album.
Te petrec cu gândul, șterg indiferențe,
Din miraj sentința iernii a rămas,
Florile de gheață scriu cu ger absențe,
Cer fardat cu iele țes un bun rămas.
Îți trimit eșarfe ninse cu tăcere
Și un stol de vise ca un ultim dar,
Resturi de iluzii, n-am nimic a-ți cere,
Brume de-amintire fi-vor în zadar!
Te vor ține-n brațe aripi de himere,
Vei păstra sărutul ultim, de sfârșit,
Inserări albastre, crudă mângâiere
Vor durea o clipă. Uită! Te-am iubit!
Te va duce trenul într-o gară ninsă,
Buze-nzăpezite îți vor amorți,
Îți voi fi de-a pururi lacrimă ne-nvinsă,
Nici îngheț, nici stele nu vom împarți!
Am să chem un înger rana să-ți aline,
Eu voi fi departe, mac de neuitare,
De-ți va plânge dorul, caută-mă în tine,
Nufăr de iubire, stins din nepăsare.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri sau poezii despre sărut
Tăcere ( extrase)
Păstrează tăcerea,
Numai Mâinile Domnului
Îți pot ridica
Greutățile de pe inimă.
Am făcut un jurământ al tăcerii
Și limba mea este legată,
Și, totuși, eu sunt cel care,
Fără cuvinte, vorbește
În seara asta.
Cuvintele trebuie eliminate.
Numai atunci poți fi tăcere.
Inima Mea își duce degetul
La buze pentru a spune:
Păstrează tăcerea,
Acesta nu este un timp pentru a vorbi,
Acesta nu este un timp pentru a plânge.
Tăcerea este un ocean.
Vorbirea este un râu.
Când oceanul te caută,
Nu folosi limbajul râului.
Ascultă oceanul,
Pune capăt discursurilor încărcate de larmă.
În tăcere există elocvență.
Încetează să împletești vorbe
Și vei vedea cum lumea
Devine alta, mai bună.
Există o cale între voce și prezență
Pe unde curg informațiile.
În disciplina tăcerii aceasta se deschide,
Când apare vorbăria fără rost ea se închide.
În această prezență cuvintele obișnuite
Sunt doar bolboroseală;
Iar bolboroseala, un substitut al vederii.
Păstrează tăcerea, fii mut;
Dacă nu ai devenit încă
Vocea Domnului
Fii o ureche.
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre râuri, poezii despre inimă sau poezii despre devenire
Glossă pentru îndrăgostiți
Pierduți în nopți cu plină lună,
Mereu ținânu-se de mână,
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Îndrăgostiți trec pe alei.
Doar luna-și varsă în tăcere,
Deasupra lor, aleasa miere
Pe când în suflet li se zbate
Un tainic univers de șoapte.
Pierduți în nopți cu plină lună,
Cu lira sufletului, până
În neuitatele tăceri,
Se-ascund și azi, la fel ca ieri.
Precum un talisman, sărutul,
Încununează începutul.
Cuminți, sub dulci îmbrățișări,
Vor fi-mpreună până-n zori.
Mereu ținându-se de mână,
Cântul iubirilor îngână
Pe bănci de lemn pictate-n gri...
Numai bătaia inimii
Se-aude grav și sacadat.
Atâția tineri s-au plimbat
Pe sub coroanele de tei...
Pe bancă, au rămas doar ei.
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Vor trece pruncii lor, ca ei.
Perechi de-ndrăgostiți cuminți,
Mereu la fel de fericiți.
Cântec de flaut trece-n noapte...
Cad flori de tei îmbrățișate,
Mai suflă vântul și... tresar,
Apoi, la tâmplele de jar,
Îndrăgostiți trec pe alei...
Poete, vino dacă vrei!
Pictează fericirea-n vers!
Nectarul vieții l-ai cules?
Privește-l, ia-l din ochii lor!
Un roi de fluturi trece-n zbor
O zbatere de gene, poate,
În rest tăcere... lună... noapte.
Doar luna-și varsă în tăcere
Ploi de dorinți și visul cerne
Lumina-n muguri de cenușă...
Deschide-a sufletului ușă!
Nu-nnoura cu lacrimi azi
Coroanele de jad din brazi,
Ci lasă-i cale să coboare
Precum un râu, spre teiu-n floare.
Deasupra lor aleasă miere
Își varsă laptele de stele.
Pe bancă văd dormind cuminți
Însângerați de-a lor dorinți,
Doi tineri blonzi... Stau mână-n mână
Și rodul dragostei adună.
Deodată-i lumea tei în floare
Și plouă flori de tei din soare.
Pe când în suflet li se zbate
Un fluture pribeag de șoapte
Pe banca de sub tei se-așează
Și ca un prunc firav visează.
La tâmple râuri de argint
Se scurg... Tu nu ai socotit:
Întoarce-ți-vă amâdoi,
Sub teiu-n floare, numai voi.
Un tainic univers de șoapte,
Clepsidra cioburilor sparte,
Zarea tăiată în felii,
Timpul din care nu mai vii,
Lumină și întunecare
Și lacrimă și întristare,
Vor fi doar amintiri cândva,
Iar teiul... nu va exista.
Un tainic univers de șoapte,
Pe când în suflet li se zbate
Deasupra lor, aleasa miere,
Doar luna-și varsă în tăcere.
Îndrăgostiți trec pe alei
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Mereu ținându-se de mână,
Pierduți în nopți cu plină lună.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre poezie sau poezii despre ploaie
Nu știu de tine
Nu știu de tine ce mai faci
Și parcă-mi este teamă,
Căci de te-ntreb, știu c-ai să taci
Și vraja se destramă.
Noi facem parte din păcat,
De la Adam și Eva,
Iar tu ades m-ai împăcat,
Făcând pe Genoveva.
Și dacă astăzi ne e scris
Tăcuți să ducem dorul,
Să ne-ntâlnim numai în vis,
Cum va fi viitorul?...
Aș vrea nici tu să nu mă-ntrebi
Ceva, deocamdată;
Vreau să visez la ochi superbi,
Ce străluceau odată.
Și dacă viața ne va da
Din nou să ne-ntâlnim,
Din amintiri vom evada,
Spre stele să pornim,
Întâi să ne privim tăcuți,
Să ne atingem doară,
Și să pășim ușor, desculți,
În iarba de afară.
De-o fi să ne iubim din nou,
N-ar fi o intâmplare,
Ar învia acel ecou,
Ce din vibrații doare;
Cu multă sete să sorbim
Din buze mii de șoapte
Și împăcați să ne iubim
Până în miez de noapte.
Într-un târziu când ne trezim,
Sub bolta înstelată,
Doar cosmosul să-l auzim
În liniștea curată.
Să fie noaptea tainelor
Și-aducerii aminte,
Când pe altarul stelelor,
Pictam icoane sfinte;
Eram nebuni și-namorați
Ca două rândunele,
Înmărmuream îmbrățișați,
Plutind pe colb de stele.
poezie de Nicu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiul cosmic
Dimineți de lut
Mi s-a prins călcâiu-n scai, când spre stele mă mânai, ca pe-o turmă de iluzii,
Macii sângerau tacit, prea târziu au înflorit, pe o mare de confuzii.
Șchiopătând, printre scaieți, numai licuricii beți, de blestemu-atâtor iele,
S-au oprit din luminat și am stat cu ei la sfat. Aveam zborul în atele.
S-a făcut târziu în noi, ca-ntr-o noapte cu strigoi și s-au încruntat copacii,
Aruncând cu verde-n sus, suspinau după apus; se hrăneau cu el toți dracii.
O bucată de-asfințit, dorul mi-a mărturisit și l-am așternut pe gleznă-
Era liniște de rai și-n câlcâiul meu și-n scai, numai cucuveaua-n beznă,
Un reqviem mai îngâna, mai murise înc-o stea, tocmai când ploua cu stele...
Vino noapte, să mai uit, diminețile de lut, când răsar printre zăbrele!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre strigoi, poezii despre sfaturi, poezii despre rai sau poezii despre lut