Pesimistul incurabil (amfibrahic)

Cum NEGRU îi place să-mbrace,
Iar inima NEAGRĂ o are,
Doar NEGRU să vadă e-n stare
Şi-oricui zile NEGRE îi face.

epigramă de Mihai Haivas din Epi(afori)grame (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru

Carbonizate flori, noian de negru...
Sicrie negre, arse, de metal,
Veştminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru...

Vibrau scântei de vis... noian de negru,
Carbonizat, amorul fumega-
Parfum de pene arse, şi ploua...
Negru, numai noian de negru...

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara – două legende

I

Negru era cel fără ochi;
Negru era conţinutul limbii;
Neagră era inima;
Negru, ficatul, negri – plămânii
Incapabili să absoarbă lumina;
Negru, sângele în tunelele lui întunecoase,
Negre, maţele împachetate în cuptorul lor;
Negri erau de asemenea muşchii
Care zvâcneau să iasă la lumină;
Negri, nervii – negru, creierul
În temniţa viziunilor ;
Negru mai era sufletul, bulboană imensă
A plânsului care, sondând, nu-şi poate
Defini propriul soare.

II

Negru este capul vidrei, ridicat.
Neagră este stânca, plonjând în spuma apelor;
Neagră este mânia adăpostită în patul sângelui.

Negru este pământul, dacă scurmi doi centimetri,
Un ou al întunecimii,
Unde soarele şi luna îşi alternează anotimpurile

Pentru a cloci o cioară, un curcubeu întunecat,
Arcuit în vacuum,
Marcând o imensitate goală,
Dar, totodată, în zbor.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul supravieţuirii

Am rămas cu minţi integre
Fiindcă-n viaţ-avurăm pile:
Printre ani cu zile negre
Fost-au ani cu negre zile.

epigramă de Mihai Haivas din revista "Booklook"
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor soţi echilibraţi

Cunosc în cupluri conjugale
Bărbaţi ce-mpart, cu minţi integre:
Nopţi albe-amantei, sexuale
Iar soaţei dragi... doar zile negre.

epigramă de Mihai Haivas din revista "Booklook" (2013)
Adăugat de Adam Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indecizie în alb sau negru

Mi-am lăsat pleoapele să cadă
peste lumea de gânduri
împrăştiate ca pe-o tablă de şah,
mişcându-se care încotro
şi schimbând
alb cu negru,
negru cu alb,
turnuri cu pioni apărând o damă
albă sau neagră,
care nu ataca un rege
alb sau negru,
de teamă că jocul
s-ar putea sfârşi
în pat.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ţine Marea Neagră post negru?

Doar cu apă.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marfă la negru

Patronul cel deloc integru
Vindea ţigările la negru.
Şi uite-aşa, că drept urmare,
E-n dosul unui cod de bare.

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacientul: Domnule doctor, sunt deprimat.
Psihoterapeutul: Deprimat?
Pacientul: Da, domnule... Cu preţurile astea... cu viaţa asta... m-a apucat depresia.
Psihoterapeutul: Depresia psihică... Mda, înţeleg. Şi cum se manifestă?
Pacientul: Domnule, în primul rând am senzaţia de ameţeală continuă... e drept că nici n-am mâncat de trei zile...
Psihoterapeutul: Altceva?
Pacientul: Îmi vine să plâng tot timpul... tot timpul... iar în faţa ochilor...
Psihoterapeutul: Ce se-ntâmplă în faţa ochilor?
Pacientul: Văd ceva mic şi negru...
Psihoterapeutul: Ceva mic şi negru?
Pacientul: Da, mic şi negru, negru...
Psihoterapeutul: Vai, domnule... cum puteţi spune că suferiţi de depresie? Mic şi negru aţi zis? Dar asta înseamnă, domnule, că dumneata vezi în viitor... Cum pot eu trata de depresie psihică un om care are viitorul în faţă?!...

replici din Unda veselă, spectacolul "Sfârşitul lui Robinson Crusoe" de Corneliu Sofronie (1995)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tineri căsătoriţi cheltuitori

Ca vârste, cum nu sunt prea copţi
Şi nici cu minţile integre,
Toţi banii pentru zile NEGRE
Îi risipesc în ALBE nopţi.

epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa de negru

Prinţesa de negru
Aleargă sprinţară pe pervazul ferestrei.
Are privirea de foc
Şi poartă în mână o sabie neagră.
Râde şi face zgoande
Pentru copii bătrâni şi neputincioşi.
Scurtcircuitul se scurge
Prin sărutul buzelor sale
De un negru-sidef.
Pelerina poartă ca o dantelă, pe marginea tivită cu scrum,
Versul vântului aprig de-acum.
E încinsă cu brâu de furtună
Şi tunet e-n şoaptele sale,
Otrăvuri amare,
Durere şi zgură...
Flutură îngeri de noapte
Până departe... până departe...
Epilog pentru moarte.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Golul negru"

Cunoscut ca un "black hole",
Astrul totuşi nu e gol,
Căci e o pată plină, plină
Cu particule de lumină.

Nelăsând nimic să iasă,
Prinde totul ca-ntr-o plasă;
Planetele, praful cosmic
Le aruncă-n întuneric.

Ca un nor ce şade-n aur,
Negru şade prin gălbui,
În al cerului tezaur
Impunând prezenţa lui.

"Goluri negre" sunt formate
Din a materiei colapsare,
Producând o prăbuşire
Prin propria lor greutate.

Şi prin marea prăbuşire
Mereu spre interior
Se formează cu uimire
Un "gol negru", negru nor.

Iar din astă nebunie
Nici lumina nu mai scapă;
Ea păleşte străvezie,
În întuneric se îngroapă.

Astfel lumina se stinge
Formând un "black hole" închis;
Iar când lumina se frânge,
"Golul negru" a învins!

poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru din spatele formatelor adaptate şi modificate l-a ţinut în viaţă pe Negru, prezentatorul care ţipă la televizor.

citat din Dan Negru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem în alb şi negru

#alb

ceaţa a făcut ravagii pe teritoriile noastre sunt rochii de mireasă pe care le-am purtat în fiecare zi am închis ochii şi în loc de întuneric am văzut vulpi polare lingându-mi mâinile zăpada a curs ca o apă dar nu era zăpadă nu erau lacrimi nu era cerul vărsând ploaia eram eu ascultând de dorinţele mele imaculate eram eu cea mai bună fată care a uitat violenţele din copilărie
am înnodat toate aceste amintiri am făcut un fular alb şi am zâmbit în faţa aparatului de filmat cât de mult am putut

apoi a curs filmul alb, cadru cu cadru până la sfârşit

#negru

rochiile de mireasă sunt acum negre le-am purtat în fiecare zi în care a murit cineva le-am purtat toată viaţa mă întreb de ce frunzele sunt negre ca şi cum ar fi suportat o operaţie am înotat într-o apă mâloasă neagră nu am reuşit să ies la suprafaţă
noaptea mă îndrăgostesc de linişte dar e o linişte neagră şi sunt tot eu ascultând-o sparg o veioză ca întunericul să rămână deplin sunt tot eu cu toate rochiile de mireasă negre înfăşurată ca o mumie soarele s-a dezlănţuit peste camera mea soarele negru la care ne închinăm când nu se mai vede lumina

apoi a curs un film negru, cadru cu cadru, până la sfârşit.

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extras dintr-un discurs al lui Malcom X

Când sunt abia născut, sunt negru –
Când cresc adult, sunt negru –
Când stau la soare, sunt negru –
Când sunt speriat, sunt negru –
Când sunt bolnav, sunt negru –
Iar când mor, sunt negru.
Dar tu, prietenul meu alb,
Când te naşti, eşti roz –
Când creşti adult, eşti alb –
Când stai la soare, eşti roşu –
Când răceşti, eşti vânăt –
Când te sperii, eşti galben –
Când eşti bolnav, eşti verde –
Când mori, eşti cenuşiu –
Iar tu-îmi spui mie coloratule?

poezie de Malcom X, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru e totul

Negru e totul,
O licărire se întrevede,
Lumina rece îmi arde sufletul,
A mea lume în neant se pierde,
Totul neînţeles, negru totul.

În abisul îngheţat,
Privesc adânc,
Prea infim sunt eu, ca pe el să îl fi descifrat
Totul e ruină,
Singur speranţa îmi mănânc
Negru e totul.

Mă trezesc, negru e totul
Dezamăgit, de lume încet devorat,
Aştept o licărire din abisul îndepărtat,
Dar în zadar. Negru e totul.

poezie de Ioan Nechifor (29 noiembrie 2011)
Adăugat de Ioan Nechifor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

deasupra mamei răsărise un curcubeu negru.
pe-atunci mama era doar o fetiţă
şi părul ei era din şuvite de diamant.
ea se opri din jocul ei
îşi netezi rochiţa
şi privi înspre curcubeu.
era un curcubeu negru şi de atâta negru scânteietor
pe câmp muşeţelul se întunecase.

mama privi înspre curcubeu.
era atât de jos, că aproape-l putea atinge cu buzele
iar părul ei electrizat, transparent
se lipea de tuburile moi, ca de orgă.
roşul curcubeului era negru.
şi oranjul lui era negru.
şi galbenul lui era negru.
şi verdele lui era negru.
şi albastrul lui era negru.
şi indigoul lui era negru.
doar violetul lui rămânea violet.
violetul lui era un şuvoi care se pierdea în mare.

mama ştiu atunci că este pierdută.
avea să cunoască dragostea.
şi brusc umbra ei pe asfaltul cald din floreasca
se împodobi cu vene şi oase.
mama sui într-o corabie din pânză de păianjen
şi o porni în sus pe curcubeu.

umbra ei, cu vertebre şi intestine
îi continua joaca.

poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşu şi negru

Te-ndrepţi către mine în roşu şi negru
Trezită de demoni din soclu funebru
Iar voalul tău de de-un roşu aprins
Va sterge din nou întregul cuprins.

Din floarea roşie uitată pe criptă
Din unghia ta în piatră înfiptă
Curg lacrimi negre pe vechile ruine
Sunt lacrimile demonului ce zace în tine.

Cu zâmbetul tău ce suflete omoară
Cu părul tău ce zburdă ca o fiară
Dansăm printre cruci în modul alegru
Îmbrăcaţi ca de gală în roşu şi negru.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e-n stare să-l caute pe Dumnezeu peste tot în univers, dar nu-l caută şi nu e-n stare să-l vadă în locul în care e permanent: înăuntrul lui.

George Budoi (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuratate primordiala

Inceputul nu are sfarsit…
Nu e corest,
Dar nici gresit
Asa a fost mereu sa fie
Asa va fi pana`n vecie
Un suflet vine pe pamant traieste viata alergand
Caci ea nu sta defel in loc
O sansa-ai restu`i noroc
Iar viata trece cum e clipa
Si moartea ne rapeste-n somn
Si sufletele iar adorm
Intr-un bau negru al mortii dorm
Nu e nimic si totusi e
Un suflet prins in neclintire
Si sta s-asteapta clipa-n care
O viata ii va da suflare
Nu stiu de-s ganduri sau doar soapte
Nu stiu ce e-n jurul tau
Vezi doar al mortii negru bau
E frig si este bezna-n jur
Si clipele mintile-s fur
Esti singur si vei fi mereu
Si tot asa voi fi si eu…

poezie de Raluca-Gabriela Baditoiu
Adăugat de Raluca-Gabriela Baditoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţa culorii, în dependenţă de timp: Ziua – Alb peste negru, Noaptea – Negru peste alb.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!