E vina lor

Poate că noi am inventat zeii, ca să putem da vina pe ei.
Ei ne-au dat voie să mâncăm carne.
Ei ne-au permis să ne jucăm cu lucruri necurate.
Nu-i vina noastră, e a lor. Noi nu suntem decât copiii lor.

poezie de J.M. Coetzee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii ăştia

Copiii ăştia ce mai cresc
Cu harul lor ceresc!
Privim la ei când azi, când înapoi,
Şi ne-nfruptăm cu nostalgii;
Ei pleacă, şi rămânem doi,
Să plângem pe fotografii.

Copiii ăştia ne-au îndulcit iubirea
Şi-au prelungit din nou simţirea,
Ne-au îmbunat şi ne-au secat,
Ne-au stors şi ne-au catifelat;
Ce le-am făcut, fu cu temei;
Ce suntem, suntem pentru ei.

Ne mângiie a lor privire
Şi al lor har cu implinire.

poezie de Laurian Taler din So many words (1 august 2010)
Adăugat de Laurian Taler
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i vina ta

Nu-i vina ta
Că tu mă detestai,
E doar a mea în toate,
O ştiu bine,
Că-n orice împrejurare te aflai,
Eu stăruiam să fiu
Alăturea
De tine!

Nu-i vina ta
Că supăraţi eram!
E doar a mea!
A mea e!
Ştiu eu bine,
Că-n orice depărtare tu erai,
Te aşteptam
Pe tine!

Nu-i vina ta
Că te pierdeai,
E vina mea şi doar a mea,
Ştiu bine,
Că, ori de câte ori cădeai,
Te ridicam alăturea
De mine!

Nu-i vina ta,
O ştiu cu adevărat!
Sunt vinovată eu
Şi pentru tine!
Tu nu eşti
Cu nimica vinovat!
E vina mea
Că eu credeam...
În tine!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să explic, oare, de ce cred că nu poţi să iubeşti viaţa şi să rămâi nepedepsit? Sigur, aş putea spune că zeii care ne-au creat au fost sadici. Ne-au dat capacitatea de a iubi, ştiind că, astfel, vom descoperi singuri suferinţa. Dar mă îndoiesc că zeii sunt de vină.

Octavian Paler în Autoportret într-o oglindă spartă
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văd că medicii şi nutriţioniştii încep să-şi ceară scuze pentru că ne-au spus să nu mâncăm grăsimi. Aştept cu nerăbdare să-şi ceară în genunchi iertare pentru că ne-au spus să nu mâncăm dulciuri.

Beatrice Vaisman
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

România - F.M.I.

Turcii ne-au luat haraci,
Ruşii ne-au lăsat săraci,
Azi jucăm şi-om ferici
Cum ne cântă F. M. I.

epigramă de Corneliu Văleanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când dăm vina pe alţii pentru greşeala noastră, vina noastră nu scade. Dimpotrivă, adăugăm una nouă la cea veche.

aforism de George Budoi din Aforisme (19 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii din noi să trăiască

din nou copil
mă întâlnesc cu toţi copiii
de pe strada mea
deşi mult prea înaltă mă iau de mână
mă prind în cerc
desenăm pe asfalt şotronul
căutăm o piatră cât mai netedă
o găsim repede oraşul e plin
sărim în pătrate
ca în canapelele din apartamente
ne ducem ne întoarcem
strigăm facem galerie
suntem chiote şi inc
ne plictisim repede
alt joc alt freamăt
alt desen
cu alte haine alte trăsături
suntem tot noi
ne-au crescut mâinile şi picioarele şi nasul
încercuim pământul
ne vedem pe telefon
pe facebook pe oriunde
altădată
imaginaţia era un embrion
continuăm să ne ţinem de mâini
să jucăm un joc al vârstei
soarele ne radiografiază
înlăuntru copiii copiilor noştri
se ţin de mână

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-am făcut?

Am intrat şi noi în UE,
Este lucru cunoscut,
Dar mai bine astăzi nu e,
Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-au luat străinii totul
Bani, resurse - ce-am avut
Pe labe ne-au pus cu botul,
Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-au trimis numai deşeuri,
Ne-au minţit cât au putut,
Mâncăm fel de fel de E-uri,
Şi cu asta ce-am făcut?

Nu mai stăm să facem glume,
N-avem vreme de pierdut,
Umblăm peste tot prin lume,
Şi cu asta ce-am făcut?

Unde sunt seninătatea
Şi mândria ce-am avut?
Azi domneşte laşitatea,
Şi cu asta ce-am făcut?

Şi-uite aşa, zic într-o doară,
Sper că nu am decăzut
Să rămânem fără ţară,
Căci cu asta ce-am făcut?

poezie de Octavian Cocoş (1 septembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru băieţii buni

Ne-au înghiţit;
Rege şi ţară,
Hristos Atotputernic
Şi ceilalţi.

Patriotism,
Democraţie,
Onoare –
Vorbe şi propoziţii,
Ei ori ne-au dispreţuit, ori ne-au ucis.

poezie celebră de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu suntem vindecaţi la foc automat, pentru că încă purtăm cortul lui Moloh şi steaua lui Remfan, facem idoli din patimi şi nu respectăm nici măcar primele porunci complet. Unde idolul dispare, vine Duhul. Unde vine Duhul, vindecă tot. Dacă nu suntem vindecaţi, nu e vina Duhului că nu a venit, ci e vina noastră că nu am alungat idolul. Dacă vine Mesia acum pe saloane, cine L-ar accepta? Poate pruncii de la Pediatrie.

citat din Marius Matei
Adăugat de Ron Varese
Comentează! | Votează! | Copiază!

Madrigal

În seara ca de peruzea,
Mai plânge inima-mi sihastră:
Că te-am iubit, e vina mea;
Că ne-am uitat e vina noastră!

epigramă de Ioan Crăciun Petrişan din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La margine de hău

Ne-au rămas satele pustii şi reci
Şi-n urma lor se stinge un popor...
Ne-au rămas sufletele fără viitor,
Iar capetele de pe umeri, seci.

Ne-au rămas numai amintiri,
Pe când credeam c-o să rămână
Tot neamul nostru prins de mână,
Într-o lume a fainelor trăiri.

Ne-a rămas numai să plecăm,
Către străini să ne luăm zborul...
Nu mai avem la ce da cu piciorul,
N-a mai rămas decât să ne cărăm...

Ne-a rămas numai ce-au vrut ei...
Aceste trupuri fără de conştiinţă!
Mai greu să scapi de neputinţă,
Când legile i-au transformat în zei...

Ne-au vrut exact cum am ajuns,
Cum nu s-ar fi putut mai rău...
Ne-au vrut la margine de hău,
Şi-au reuşit: le-a mers ca uns.

Ce "bravo" sunt aceşti mişei
Şi ce de plâns suntem noi, restul,
Dacă-am ajuns să picăm testul
De-a fi mai presus decât ei.

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (27 august 2019)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taxele şi criza

Aleşii noştri ne-au sedus,
Iar viaţa noastră-i fără miză,
Prea multe taxe ei ne-au pus
Şi-n plus suntem taxaţi de criză.

epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia româno-rusă

Prietenia noastră e de aur:
Ne-au luat cuvântul, ne-au dat slova,
În schimb ne uşurară de Tezaur
Şi de jumătate din Moldova.

epigramă de Marius Coge din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăm vina

Din lipsa noastră de iubire
Dăm vina pe plăsmuiri ireale
Istoria credintelor misogine
Eliade nu a fost scrisă de tine

Lipsit de tandreţe şi iubire
Arunci vina pe romantism
Nu pe al credinţei reducţionism
Văzut de oameni in lume menire

Când doar ea e singura nemurire
Iubire, iubire doar iubire

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul zorilor mult aşteptaţi

se confundă mereu
cu o dorinţă sălbatică
de a mă avea ca rezervă
pentru zilele când nici o femeie
nu doarme în mintea ta
am greşit
oh
cât am greşit amândoi
până la nebunie
ne-am aruncat în braţele străinilor
crezând că fericirea e în pământul cleios al timpului
ce săbii ascuţite ne-au intrat în carne
ce sinucideri ne-au traversat
nu-i nimic îţi spun
ne vom aduna încet
bucată cu bucată
până când pereţii din camera noastră
vor înverzi

gustul zorilor mult aşteptaţi
se confundă mereu cu nebunia noastră comună
cu tranşeele de care nu ne mai săturăm
cu obiceiul de a ne striga în gând
cu viaţa asta subterană ce ne consumă
până la sinucidere
nu-i nimic îţi spun
ne vom aduna încet
strigăt cu strigăt
în camera noastră
acolo unde amintirile se leagă

povestea începe cu tine
începe-o

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că va veni o vreme, şi asta după foarte mulţi ani, când oamenii civilizaţi vor privi înapoi cu groază către generaţia noastră şi cele care ne-au precedat: ideea că trebuie să mâncăm alte fiinţe ce merg pe patru picioare şi că le creştem doar cu scopul de a le omorî. Oamenii din viitor vor spune, "mâncătorii de carne", cu dezgust şi ne vor privi în acelaşi fel în care noi privim canibalii sau canibalismul.

citat din Dennis Weaver
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, Europa!

România e condusă de indivizi
cu mâinile pline de sânge,
care-şi pipăie necontenit sexul
şi propovăduiesc familia tradiţională...

Apoi, îşi numără valizele cu bani
şi gagicile care siluiesc limba română,
ei, semisfertodocţii, având mania grandorii
şi rânjetul irevocabil al mafioţilor pur-sânge!

Iubesc aproape totul, minus Ţara,
pe care-o violează şi o vând în
piaţa publică, bucată cu bucată...

Au nostalgia haosului şi tot ce nu le satisface
poftele animalice devine eroare sau păcat
împotriva spiritului lor de infractori născuţi
şi nu făcuţi...

Putrezi de bogaţi şi de ei înşişi, aceşti şuţi
sunt înconjuraţi de oameni de nimic,
care ne-au ucis ciocârliile, ne-au scuipat părinţii,
ne-au secat fântânile, ne-au otrăvit pământul,
ne-au tăiat pădurile, ne-au umilit bătrânii şi copiii
şi sunt în stare să dea foc la ţară,
pentru a-şi păstra curul lor gânditor în libertate...

În felul acesta, ţara noastră a devenit locul predilect
al Satanei: o Vale a Plângerii, cu capitala la Ierusalim!
Adio, Europa!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul originar

Am greşit.
Mi-am însuşit lucruri
Am cedat ispitelor cărnii
Am invidiat
Am minţit
Am încercat să mă mântui singur
Am căutat veselia
Am reparat şi-am refăcut
Am ispăşit
Cât am putut de mult spre mai mult
Dar pata cu care m-am născut a rămas
Osândit pentru că exist
Fără speranţă
Nu e vina mea
Nu e vina ta
E o supremă manipulare
Propagandă
Suntem nevinovaţi

poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul 353 (după numărul unei celule din închisoare)

Doamne,
Cei care vor din cer să te răstoarne
Ne-au rupt din oase şi ne-au smuls din carne
Ne-au pus obloane grele la fereastră
Să nu vedem zidirea Ta măiastră.

Flămânzi şi goi ne-au aruncat în hrube
Încovoiaţi de boală, roşi de bube
Şi zilnic scurmă în acest gunoi
Să vadă, câţi au mai rămas din noi.

Dar noi, din fund de iad şi de pe brânci
Ne aplecăm pe tainele adânci
Cu sufletul călcăm pe legi şi fire
Şi ne-mbătăm c-un strop de nemurire.

Iar când groparii vin în ţintirim
Noi din morminte le strigăm: "- Trăim"
Fiindcă aici nu ne hrănim cu pâine,
Ci cu nădejdea zilelor de mâine.

Şi-asupra lor apasă un blestem:
Ne au în mână şi, tot ei, de noi se tem.
Să tremure! Că noi, cei din morminte,
Vom trece peste ei! Vom merge înainte!

poezie celebră de Petre Strihan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!