Pe aleile cetăţii

Pe aleile cetăţii
Trandafiri mulţi am plantat,
Însă pe parcursul vieţii
S-au înmulţit şi scaieţii
Cum era de aşteptat.
Dar plivindui fir cu fir,
Bucuros am observat
Că şi ei s-au îmbibat
Cu miros de trandafir.

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă crezi cumva că viaţa uneori "atârnă de un fir de păr", adu-ţi aminte că nici un fir de păr nu-ţi cade fără ştirea şi voia lui Dumnezeu. (Matei. 10,29-30)

Ioan Hapca în Gânduri şi reflecţiuni
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deh...

S-au înmulţit ciupercile-deh-după ploaie
Aşa se-ntâmplă şi oricine-o ştie
S-au înmulţit şi morţii din sicrie
Căci-deh-aşa-i în viaţă, măi tataie.

S-au înmulţit şi cărţile-n vitrine
Şi doamnele cu pălării pe stradă
Dar cine are ochi ca să mai vadă
Că se întâmplă şi ceva "de bine"?!

În rest, precum le ştim: mai vine-o ploaie
Mai trece-un an, se mai prăvale-o stâncă,
Ciuperci duium şi cruci mai multe încă
Căci-deh-aşa-i în viaţă măi tataie.

poezie de Mihail Mataringa (2 octombrie 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate pânzele...

Te-am aşteptat în colţ, la florărie, te-am aşteptat pe gard, la cimitir, te-am aşteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete şi-un fir de trandafir.
Te-am aşteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am aşteptat la mall, la mic dejun, te-am aşteptat o zi, un an-lumină, te-am aşteptat de Paşte, de Crăciun.
Te-am aşteptat în gară la Sinaia, te-am aşteptat la Pontul Euxin, te-am aşteptat, cu toată hărmălaia, în linişte, la un pahar de vin.
Te-am aşteptat pe muntele Găina, la Sighişoara şi în Retezat, te-am aşteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am aşteptat prin peşteri şi prin vreme, te-am aşteptat la ţărm de îndoieli, te-am aşteptat cu toamna-n crizanteme, te-am aşteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am aşteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am aşteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, preţul cu discont.
Te-am aşteptat cu toată aşteptarea pe care-am fost setat să o accept, dar ai ales să nu trăieşti, speranţă, şi nu mai are sens să te aştept.

poezie de Eduard Lupascu (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fir de fir...

Un fir de praf
Din tot universul
Doreşte să se-aşeze lin pe tine,
Să fi în siguranţă,
Să te mângâie...
Un fir de lumină
Doreşte acelaşi lucru,
Să-ţi lumineze calea...
Un fir de iarbă
Vrea să fie atins de tine,
Să te hrănească,
Să te facă să zâmbeşti...
Fir de aţă aşijderea
Vrea să-ţi fie ca basma,
Să te acopere,
Să te încălzească...
Un fir de apă vrea şi el
Să-ţi răcorească
Şi să-ţi spele trupul;
Fir cu fir
Îţi vrea un bine,
Iar aceste fire sunt eu...
Fiecare fir din mine
Te ascultă,
Te simte,
Te vrea,
Te iubeşte...

poezie de Vasile Zamolxeanu (20 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

împrejurare epică

S-au cunoscut, s-au bucurat,
S-au dus în lung şi-n lat, pe mare,
Dar bucuria s-a gătat
Cu epica împrejurare;
Ea într-un băţ s-a agăţat
Iar el, cu băţul scufundat
În marea baltă remuşcare.

epigramă de Ioan Hapca
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ajungi sus pe al vieţii drum
Să nu fii înfumurat
Căci astfel s-au înecat
Mulţi în propriul fum
Şi-au ajuns tăciuni şi scrum
Pe drum aruncat!

citat din volumul de versuri Reflexii de Ioan Hapca
Adăugat de Tudor Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată pacea, liniştea, bunăstarea, siguranţa şi fericirea omului, atârnă într-un fir de legătură cu Creatorul său, fir pe care şi-l rupe singur prin nevegherea, încăpăţânarea sau nebunia sa şi rămâne trântit jos până ce Domnul îl ridică în bunătatea şi îndurarea Sa şi-l ancorează din nou în El.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Narcis Lazarescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fenomen de tranziţie

Un bun savant a observat
Un lucru care l-a uimit:
"Furnicile" au emigrat,
Iar "greierii" s-au înmulţit.

epigramă de Corneliu Costăchescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt

Simt, că sunt un fir de iarbă ce creşte spre infinit
Sunt un diamant neşlefuit.
Un vis împlinit mi- l doresc la nesfârşit
Să iubesc.. Să fiu iubit

Am prieteni sub soare
Sunt o floare, sunt un crin, sunt un fir de trandafir
Ce candoare, ce încântare, să fiu eu, cum voi in stare
Nu voi chin, nu voi să mai transpir cu ochii atunci când sunt dat pe tâmplă cu mir

Roua dimineţilor de primăvară, o cunosc pe dinafară
Soarele mă hrăneşte, cu raze fine
Explodez parcă îmi vine
Dar nu pot,, prea mulţi mă înconjoară

Rău îmi pare că nu înţeleg
Nu pot să dezleg al meu blestem
Mă leg de voi toţi, un fir de iarbă bleg
Să simt iubire. Visez, lăsaţi - mă întreg.

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agnosticii s-au înmulţit ca ciupercile; s-au împânzit prin toate pieţele.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada unui fir de iarbă

Te-am căutat în versuri şi migdale,
Stăpân al universului de răsărit
Sădeai în mine lunci de flori duale,
Dar zidurile toamnei răsunau de paşi grăbiţi

Caline, malurile tale s-au cuprins fierbinte,
În mintea ce-mi mijea a fir de curcubeu
Zvâcneau la vale râuri de cuvinte,
Inconştientă-n piatră modelam un zeu.

Apune-o lume-n mine, două, trei, sărace
Era mai ieftină uitarea-n calmul ieri,
Învăţ să mă adun din scrum, rapace
cu cojile de suflet şi cu zeii mei.

poezie de Codruţa Corbei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul albastru

"Doresc un fir
De trandafir
Catifelat, albastru."
Si lumea toata
Tot trandafiri
Mi-au daruit:
Albi, galbeni,
Rosii, roz.
Nici unul, insa,
Nu era
ALBASTRU.
Cununi de credinta
Pe frunte purtam.
"JURA"
"Nu jur Doamne!
Nu pot sa-i fiu
Nevasta!"
Piatra din piatra
O inima se-nalta.
"Iertare Doamne,
Sunt doar un om,
Nu sunt paiata!"

Ochiul plangea
IMPIETRIREA
Si dantuiam
La nunta
Din CANA GALILEEA.
Blond-gri suvita
Aluneca spre ceafa.
Uitam de ISAIA,
De ingeri,
De Demoni,
Privirea se frange
Pe albul buchet
De mireasa,
Nici-unde nu-i
Un firicel
Suav, plapand,
De trandafir
ALBASTRU.

Lumina-n lumanari
De soare
Splendoare-n statuie
De piatra
Picur de roua
Cristal pe fata
De ceara.

Tipa orgoliul din mine,
Sinul greu iar fierbea
Sa-mi alaptez COPILUL.
Acum sotie nu eram
Si nici macar sihastru,
Ci doar un fir
De trandafir,
Incercanat,
ALBASTRU.

poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul-trandafir

Trandafiri albi. Roşii. Galbeni.
Trandafiri de toate mărimile.
Trandafiri. Trandafiri. Trandafiri.
Mulţi trandafiri.
Neînflorind niciodată unii,
alţii, de prea multe ori.
Miros de candoare şi libertate.
Trandafiri îmbobociţi.
Trandafiri înfloriţi.
Trandafiri uscaţi.
Mereu e acelaşi ciclu.

Totul ni se trage de la trandafiri...

Am degetele boante,
de la prea multă mutilare
de trandafiri.

Azi am tăiat ultimul lăstar.
Nu îmi mai simt degetele.
Au început să se subţieze
şi să se usuce -
frunze umane căzute
la început de toamnă.

Săracul meu trandafir...
s-a săturat şi el să simtă
fiecare rămurea cum o tai
- prin degete mă trec fiori de durere.

Of... abia aştept din nou primăvara...
mă duc şi la biserică
şi dau şi pomană la săraci...
doar să îmi crească
din nou
degetele la mâini
ca în fiecare primăvară
- nelinişte inexplicabilă
când mă apropii cu foarfeca de ei.

Ciclu vegetal normal
de creştere şi cădere a degetelor.

Şi mă gândesc...
Oare cum ar fi dacă aş înflori...

poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musafirul

Un păianjen mi se lasă
Din tavan, pe fir, pe masă,
Şi se-ntoarce iar pe fir.
- " O să ai un musafir ",
Mi-a prezis bucătăreasa.
Pe cînd el îşi ţese plasa,
Suind de-andaratele,
S-au adus bucatele.
Musafirul e de faţă,
Că jucînd mereu pe aţă,
Se desprinde, se agaţă
Şi-nnodînd să nu şi-o rupă,
Ţi-a căzut de sus în supă.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ora de religie

Mă-ntreb - mi-a spus zâmbind eleva
Din banca-ntâia - şi mă mir:
Când Domnul o făcu pe Eva,
Îi puse părul fir cu fir?

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare

Trei trandafiri într-un pahar,
Trei trandafiri în floare,
Curaţi ca de mărgăritar,
Te-au aşteptat ieri în zadar
Să-i prinzi în cingătoare...
Te-au aşteptat, sărmane flori,
În liniştea mea moartă,
Şi,-ngălbenite de fiori,
S-au scuturat de câte ori
Foşnea un pas la poartă.
Amurgul vineţiu de-april
Îmi rătăcea prin casă,
Când frunzele tiptil-tiptil,
Ca nişte lacrimi de copil,
Cădeau încet pe masă.

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Mulţi Ani!

La toate doamnele din lume
Eu le ofer câte un fir
Din floarea cea mai cu renume:
Etern cântatul trandafir!

madrigal de Marian Cioacă (8 martie 2010)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un fir de iarbă

ca un fir de iarbă
ce străbate piatra
să iasă la lumină
încerci să-mi străpungi
peretele sufletului
singurătate

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

***(un fir de sânge care se strecoară în tihna cuvintelor)

un fir de sînge care se strecoară în tihna cuvintelor
un fir se sînge insinuant şi pervers acela eşti tu care
curgi dimpreună cu propriile-ţi cuvinte
din zori înspre capătul zilei
te strecori ca un zmeu jucăuş minunat colorat numai bun pentru
o adunătură de gură-cască (ia-le ochii şi
călăuzeşte-i uşurel spre buza prăpastiei)
într-o zi însă firul acela de sînge ar putea face
pentru cineva anume o demonstraţie de
fluviu artezian

poezie de Horaţiu Ioan Laşcu din Înălţarea (1994)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna-i o scurtătură
De-a ajunge în adevăr
Cu morarul pe-arătură
Plătind tot de-a "fir a păr".

catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Claudia Tipec
Comentează! | Votează! | Copiază!