O prietinie care ne-a legat aşa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur.

Ion Creangă în Scrisoare către Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul inteligibil este doar raţiune şi nu s-ar mai putea naşte încă un altul care să fie doar raţiune, ci dacă se năştea un altul trebuia să fie inferior aceluia, nefiind raţiune, dar nici materie căci materia nu este ordonată, de aceea trebuia să fie un amestec. Cele la care universul acesta se opreşte sunt materia şi raţiunea, iar acolo de unde începe se află sufletul, care guvernează amestecul. Partea din suflet raportată la realitatea divină superioară rămâne neamestecată şi nu are piedică în actul ei, după cum partea sufletului care dă viaţă corpului nu primeşte nimic de la el.

Plotin în Enneade
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

într-o noapte ruptă de îndoieli

Când se întoarce cu spatele
Nu mai văd şi partea din faţă
şi nu se cade să mă ridic de jos
mai mult decât o linie

nu sunt un găsit de ocazie
cu buzunarele rupte de căutare
totul se petrece într-o tăcere locuită

nu ştiu ce poate să se lipească
ca o dorinţă fără sens
oricum nu mă pierd de mine

iubirea e o plagă greu de vindecat
supusă aceloraşi greşeli
pe care le fac în fiecare zi
fără să mă gândesc prea mult

într-o noapte ruptă de îndoieli
pe care n-o mai poţi opri
şi tu guşti din amărăciune
şi nu spui nimic

nu uita să-ţi laşi privirea acasă
poate cineva descifrează orizontul
spre care mergem împiedicaţi
cu inima-n palme

lumea dă din cap şi se miră
cum se poate clădi ceva din bucăţi
strânse dintr-un oraş plecat în afară

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Creangă ne-a adus în faţă punguţa cu doi bani în care a învins binele.

perlă din bacalaureat (2012)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici se aruncă zaruri

Uneori mi se-ntâmplă să ies din mine,
mi se-ntâmplă aşa
cum o pasăre mare, foarte mare,
din zbor, se lasă la picioarele unui om singur.

Poate nu chiar atât de singur,
dacă ţine strâns la piept o vioară
frumos lustruită, dar care nu cântă,

care nu cântă, dar care se-aude
departe, în lunci neştiute de nimeni,
sau poate, într-un soare care nu încălzeşte,

dar care străluceşte în inima lui
şi în inima mea, totuna
şi focul se-aprinde singur, pe dealuri, a viaţă

şi care nu arde, căci frumoase femei
încă adună spice
şi tineri bărbaţi cu iarba în dinţi
le poartă pe braţe până în inima casei.

Uneori mi se-ntâmplă să ies din mine,
mi se-ntâmplă aşa
cum o pasăre mare, foarte mare,
se ridică uşor din vioara omului singur
şi zboară neîntrerupt spre o casă cu inimă.

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creangă, Ion

Ion Creangă. Ramura care a odrăslit un codru de amintiri şi povestiri.

definiţie aforistică de David Boia (8 noiembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate vă imaginaţi că această haită de ciocli a scos măcar de astă dată vreun zâmbet? Vă înşelaţi. S-au privit unii pe alţii, intrigaţi, după care unul, nu chiar cel mai bătrân, dar cel mai zdravăn, cu alură de fost campion continental la categoria grea, ne-a luat de gulere, ne-a lovit cap în cap, ne-a sfâşiat hainele de pe noi, după care ne-a aruncat pe scări fără niciun cuvânt. Da, fără niciun cuvânt. Fără nicio înjurătură.

Ion Băieşu în Umor la domiciliu, ed. Sport- Turism (1981)
Adăugat de Mitu Sticlea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cuvine să suferim şi neplăcerile din partea aceluia de la care am avut multe bucurii.

citat din Terenţiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu datorăm nimic aceluia care nu ne-a ajutat decât din interes.

Henry de Montherlant în Războiul civil
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună.

Ion Creangă în Punguţa cu doi bani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ciudă

Secretul?! Fac în ciudă la vecina
Şi să trăiesc mai mult iau spirulina...
Dar am valori de care n-amintesc,
De-aceea multe doamne "mă... iubesc"!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Creangă

Scriitorul poporal, de geniu
A scris poveşti şi povestiri
Şi ne-a lăsat celebre amintiri
Fără egal în ăst domeniu.

madrigal de David Boia (1 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru fratele meu,Cezar

Noi doi suntem ca două pietre,
eu pe un mal, tu pe un altul,
ne-a despărţit urgia vieţii,
n-am fost aproape când asaltul
atâtor griji şi-atâtor rele
cercau din drum să te abată,
când poate, neştiut de nimeni,
vărsai o lacrimă curată...
Un biet copil pornit în lume,
fără nimic, fără părinţi,
doar cu puterea minţii tale
ai răzbătut, strângând din dinţi,
ai strâns în palme suferinţa
şi singur, singur tot mereu,
tu ai luptat... şi biruinţa
îţi este, astăzi, fiul tău!
Mi-e dor de tine, frăţioare,
de prea mulţi ani nu te-am văzut,
sunt piatra care în vâltoare
m-aş arunca, să-ţi fiu drept scut!

poezie de Adina Velcea (15 decembrie 2018)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-ale lui Ion Creangă

Codru-i frate cu românul.
Tot aşa a spus şi "Spânul".
Dar, acum, sunt noi îndemne,
Date de alţi... "Strâmbă Lemne"!

epigramă de Ştefan Lipca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă, ce era să facă bietul om, când Moartea-i chioară şi nu-l vede?... Şi aşa a trăit Ivan cel fără de moarte veacuri nenumărate, şi poate că şi acum a mai fi trăind, dacă n-a fi murit.

Ion Creangă în Ivan Turbincă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zmeu legat de şireturi

Dragostea, un şnur legat de inimă
pare strâns în depărtarea chemărilor,
ea stă cu pereţii căzuţi lângă soare
tace, zâmbeşte, visează.

de am putea uita dragostea,
s-ar reinventa într-o vară
în fiecare clipă un om îşi îngroapă inima să uite
în fiecare clipă un om îşi dezgoapă inima să o înţeleagă
cât de strâns poate să doară
cât de departe trebuie să mergi pentru a uita
de câtă linişte ai nevoie să o înţelegi?

uneori ne lăudăm că am întâlnit dragostea
uneori ne dorim să nu o fi cunoscut
de fiecare dată Dumnezeu ne zâmbeşte
El a facut-o aşa nărăvaşă
ca să ne amintim de El

să plângă zmeul legat de şireturi
ca un flacău pribeag şi toropit de arşiţă
să zacă zmeul legat de casă
ca o fată slută în frumuseţea zorilor

curând ne vom aminti de cer

poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Dan Micu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Nichifor: Apoi dă, jupâneşică, văd şi eu că am greşit, de-am ponegrit-o aşa de tare către d-ta. Da de-acum am să-i cânt şi eu un cântec de împăcare: Sărmana băbuşca mea! Fie bună, fie rea, am să ţin casă cu ea.

replici celebre din Moş Nichifor Coţcariul de Ion Creangă (1877)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se vede lucru că aşa e făcut omul, să nu fie singur. De multe ori i-a venit flăcăului în cap să se însoare, dar când îşi aducea aminte uneori de câte i-au spus că au pătimit unii şi alţii de la femeile lor, se lua pe gânduri şi amâna, din zi în zi şi de joi până mai de-apoi, această poznaşă trebuşoară şi gingaşă în multe privinţe, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de toate... Unii zic aşa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a mai fi şi asta? Alţii, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneşă, mârşavă şi risipitoare; alţii alte năstruşnicii, încât nu ştii ce să crezi şi ce să nu crezi? Numai nu-i vorbă că am văzut eu şi destui bărbaţi mult mai ticăiţi şi mai chitcăiţi decât cea mai bicisnică femeie. Şi aşa, trezindu-se el în multe rânduri vorbind singur, ca nebunii, sta în cumpene: să se însoare... să nu se însoare?!... Şi, ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă, ba la primăvară, ba la vară, ba iar la toamnă, ba vremea trece, flăcăul începe şi el a se trece, mergând tot înainte cu burlăcia, şi însurătoarea rămâne baltă. Şi apoi este o vorbă: că până la 20 de ani se însoară cineva singur; de la 20-25 îl însoară alţii; de la 25-30 îl însoară o babă, iară de la 30 de ani înainte numai dracu-i vine de hac.

Ion Creangă în Povestea lui Stan Păţitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necazul este că nu poţi şterge nimic din ce s-a petrecut în viaţa ta. Tabloul rămâne aşa cum a fost pictat. În literatură, scriitorul poate să renunţe la porţiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar viaţa păstreaza totul, nimeni nu poate înlătura un singur rând măcar.

Maitreyi Devi în Dragostea nu moare (1992)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea se naşte

să fie frumoasă pentru ea
pentru noi - desigur
rămâne frumoasă şi ruptă -
pentru zâmbetul tău
te invită s-o pui în păr
să cazi
în extaz
privind-o cum în
dură gingăşia şi frumuseţea
este ca o femeie care ar vrea
să moară tânără şi frumoasă
sau
să aibă tinereţe fără bătrâneţe
şi viaţă fără de moarte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shakespeare e unul dintre motivele pentru care am continuat să joc teatru. Uneori petrec zile întregi lucrând la Shakespeare de unul singur, numai din plăcerea de a-l citi, de a rosti cuvintele. Uneori sunt în stare să stau ţintuit o noapte intepretând diverse roluri. O pot ţine aşa zece ore încontinuu. Poate e legat de modul în care asimilăm inconştient lucrurile.

citat din Al Pacino
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!