Creştin

Stă triumfător pe Stâncă
îmbrăcat cu armuri divine
Şi preaplin de pace adâncă,
Luptă să le facă bine
Celor răi ce-l sapă încă
Plini de râvnă să-l dărâme.

epigramă de Ioan Hapca din Gânduri şi reflecţiuni
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monologul unui mort. Odă luminii

Era o noapte adâncă,
prin venele noastre curgea lumina
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.
Şi caldă era,
mai caldă decât noi,
şi pentru o clipă
ne-am alăturat celor fără de cuvinte.

Şi caldă erai, mai caldă decât noi...
Lumină topită în noroi!

Din braţele tale am căzut
în vâltorile unui vis
rece,
şi timpul a trecut mai lent
aşa cum totul trece
prin noi,
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.

Din braţele tale am căzut
în vâltorile unui vis...
Era o noapte adâncă,
prin venele noastre curgea lumina
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.
Şi caldă era,
mai caldă decât noi,
şi pentru o clipă
ne-am alăturat celor fără de cuvinte.

Te aud, te ascult, te inspir...
Te surprind în nemurirea celor fără de cuvinte.
Şi te-am strigat cândva şi te-am avut,
când clipa
a izbucnit în noi ca o dorinţă.

Te-am avut, te-am pierdut
şi-n ceruri răsare o umbră –
e noaptea noastră,
a celor pustiiţi.

Te aud, te ascult, te inspir...
Te surprind în nemurirea celor fără de cuvinte.
Şi te-am strigat cândva şi te-am avut,
când clipa
a izbucnit în noi ca o dorinţă.

Sus... departe încă...
Mâna ta se stinge în picături de ceară
şi-mi străpunge grumazul
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.

Şi din căderi învaţă apa
să urce până la nori
în noaptea nopţilor, adâncă.

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de I.m. Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sapă, sapă, sapă, sapă
N-aştepta să te doboare
Setea grea şi să n-ai apă...
Căci acel ce nu se-adapă
Din Apa Vieţii, moare!

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Oana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne mare!

Când palpăm cu conştienţă
Minunata Ta prezenţă,
O mireasmă de căinţă
Se întruchipă în fiinţă.
Şi-un imbold de biruinţă
Unduieşte-n conştiinţă
Ca un vast de eminenţă
Din a Ta Omniprezenţă,
Ce transformă orice stare
Şi aprinde în suflare
Veşnicie, dor de Cer
Şi puteri nepieritoare
Care pace ne ofer-
În ori şi ce încercare.
Şi ce bucurie adâncă
Sufletul ne înviorează
Când realizăm că încă
Duhul Tău ne cercetează
Aşezându-ne pe Stâncă
Unde-n veci ne luminează,
Doamne, Faţa Ta Preasfântă!

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (13 aprilie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicieni

Oameni fără pace în minte,
vor să facă pace în lume?
Fii cuminte,
Astea-s glume!

epigramă de Ioan Hapca din Reflecţiuni diverse
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea de pe urmă-aduce

Vremea de pe urmă-aduce
Mai puţină bucurie
Dar orice ar fi să fie,
Dumnezeu ne-a dat o cruce...
Cel ce-n urma Lui şi-o duce
Cu evlavie şi smerenie,
Bea din Stâncă apă dulce,
Poate Muntele să-l urce
Şi-n primejdie prin Pustie
Poate-n pace să se culce
Şi să umble-n voioşie.

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (13 iulie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

bucurie

Bucuria este un giuvaier deosebit pe care satan se luptă să-l strice în fiecare zi.

definiţie de Ioan Hapca
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cu cât mori faţă de tine
Răstignindu-ţi zilnic firea
Cu atât trăieşti mai bine
Şi primeşti puteri divine
Să-ţi îndeplineşti menirea.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre mii de gânduri care

Dintre mii de gânduri care
Zi şi noapte te frământă
Câte-s edificatoare,
Câte duhu-ţi înfierbântă,
Câte sânt folositoare,
Câte inima-ţi încântă,
Câte-or fi dăunătoare,
Câte doar te înspăimântă,
Câte-s ne vindecătoare,
Câte zelu-ţi înmormântă,
Câte-s apă şi mâncare,
Câte sufletu-ţi mănâncă
Câte-s răni usturătoare
Sau fac rana mai adâncă
Câte-s conştiente oare
Sau inconştiente încă...
Nu răspunde la întrebare
Ci întreabă-te; "sunt pe Stâncă?!"

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (29 iunie 2021), traducere de Adelina
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoală-te de dimineaţă
Şi luptă cum poţi mai bine
Să-aduni mult în astă viaţă
Pentru aceia care vine! – Ps.37,27

catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite
Adăugat de Marius Busuios
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Trebuie să îmbraci o haină
Ca să araţi în lume bine
Însă Dumnezeu, creştine,
Pregătită are-o "Taină"
Ce îmbracă în slăvi divine
Viaţa ta cotidiană
Şi tot sufletul din tine.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când ispita vine
Prin omul cel rău,
Divinu-n cugetul tău
Zice să-i răspunzi cu bine
Şi-asta, în cugetul său,
Face răni divine.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Anica Marincat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din preaplin

Nu din gol, ci din preaplin,
Te caut, Miss, deseori,
Şi-ntr-un cer plin de culori,
Îţi ascult versul divin...

Versu-ţi curge cristalin,
Chiar din suflet, a priori,
Nu din gol, ci din preaplin,
Îmi pierd capul, uneori...

Stăm de taină, clandestin,
De cu seară, până-n zori,
Între noi, două viori –
Sânii-ţi, cântă de alin...

Nu din gol, ci din preaplin!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii îşi sapă singuri groapa şi încă susţin că nu-i destul de adâncă.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Omul plin de răutate
Orişicât ar vrea nu poate
Să facă vreun bine
Şi-atunci, ia ce i se cuvine:
Tot ce-i rău din toate!

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Olga Nemeş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diavolul luptă pentru destinul tău; Dumnezeu luptă şi pentru tine!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă undeva ai început rău, nu descuraja, încă poţi începe bine, de unde-ai ajuns.

Ioan Hapca în Reflecţiuni diverse
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mârlănie şi mitocănie

Mârlani au fost,
Mârlani sunt încă,
Mârlani cu rost,
Mârlani din stâncă,
Ei or mai fi, este firesc,
În neamul acesta mârlănesc
Şi mitocani plini de prostie
Se află în politichie,
Din capul lor, bulgăr de piatră,
Pe toate posturile latră,
Se întrec în lupte şi impedimente,
Cu nişte replici contondente.
Mârlani şi mitocani sunt încă,
Cu capete, bulgări de stâncă.

poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Predicile îmbăiate în rugăciune, scaldă ascultătorii în razele Luminii divine.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de George
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine se apropie să exploreze "Marea Uitării", trebuie să fie îmbrăcat în Sfinţenie, altfel, se îneacă la mal!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Gabriela Borodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea adâncă

Mai sunt câţiva fideli trecutului,
Aşa cum sabia-i fidelă scutului

Şi ne îndrăgostim de toamna rece,
De umbra teiului sau umbra nucului;

Apoi, când iarna zbuciumă-n păduri
Şi se aude vag ecoul cucului,

Toţi pădurarii-şi cară lemne-n casă,
Doar lupii se aşază-n jurul focului.

*

Plânge şi muntele, plânge câmpia,
Cu râuri în volburi, zvâcnite din stâncă,

Plânge salcâmul şi ciocârlia,
În noaptea adâncă, în noaptea adâncă...

Plânge mioara, plânge şi lupul,
Apoi gura nopţii, hulpav, îi mănâncă,

Cu râuri în volburi, zvâcnite din stâncă,
În noaptea adâncă, în noaptea adâncă...

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!