Unui tânăr confrate ce depăşise marginile eleganţei într-o polemică

Rime-nnoroite, flori de bulevarde,
Când mi-arunci în faţă, plâng naiva-ţi muncă.
Sufletul meu este focul care arde
Şi îmbălsămează tot ce i s-aruncă.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestie

Când m-oi preface-n flori de tei
Şi de-al meu nume vă mai arde
Să nu îl puneţi la alei...
Că sunt atâtea bulevarde!

epigramă de Nichi Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor care pocesc numele lui Cincinat Pavelescu

Nu-i Cincinescu Pavelat
E Pavelescu Cincinat
Şi-oricât vrei tu să îl poceşti
E prea isteţ să reuşeşti.

epigramă de Andrei Lupu
Adăugat de wolfpress
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clubului epigramiştilor "Cincinat Pavelescu"

Clubul este patronat
De - post mortem - Cincinat.
Deci e sigur, nu-i poveste:
Cel puţin un spirit este.

epigramă de Leonida Secreţeanu din Culegere de epigrame (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Cincinat Pavelescu

Cincinat – săgeată fină –
Tânăr mi-a rămas în gând...
Pomii, ce rodeau lumină,
Nu îmbătrânesc nicicând!

madrigal de Ion Ghera din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful meu

M-am sinucis, căci nu pot să trăiesc cu
Numele ăsta prea de tot ingrat:
Mă cheamă Mircea ca pe Rădulescu
Şi Pavelescu ca pe Cincinat!

epitaf epigramatic de Mircea Pavelescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefaţă la volumul de epigrame iscălit de Ionel, Cincinat şi Mircea Pavelescu

Între Mircea sprinten şi-ntre Ionel,
Ce-şi ironizează fratele prea chel,
Cincinat în toga vârstei ne apari
Un Isus ce iartă pe cei doi tâlhari!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştia sufletul meu

Nu ştia sufletul meu, cănd umbla prin sanctuare
Şi-n cetăţi de gheaţă verde, culegea flori de lumină!
Nu ştia că focul arde, nu numai în felinare,
Dar şi în talpa în umblet prin pădurile de-arină

Şi în mâna, care-n munţi, pe stâncile-ncremenite,
Sculpta ca să prindă viaţă precum Phoenix din cenuşă,
Versuri de amor şi fluturi de muşchi verzi acoperite-n
Tămăduitoare linişti, străjeri păzind a lor uşă!

Nu ştia sufletul meu, negustor de evantaie,
De ce iubesc eu pământul! Culegând flori de lumină
Semănam sămânţa vieţii, cerul şi stropii de ploaie
Botezând apoi lăstarii, în cânt lin, de violină!

Nu ştia sufletul meu, că zborul spre nemurire
Este-al,, animei" plămadă, aluat de fericire...
Nu ştia sufletul meu!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Cincinat Pavelescu, prezident - epigramist

Oricând prezida şedinţa
Cincinat, avea loc drama:
"Părţile"-aşteptau sentinţa,
El venea cu... epigrama

epigramă de Aurelian Păunescu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fraţilor epigramişti Ion şi Cincinat Pavelescu

Aşa-n tot momentul
Se scrie istoria:
Ionel cu talentul,
Cincinat - cu gloria!

epigramă de Aurelian Păunescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Cincinat Pavelescu

Cu spirit fin, romanţele şi oda
Vărsând lumină peste veacul snob,
O viaţă-ntreagă te-ai târât cu roba,
Cu duhul însă niciodată rob.

madrigal de Pavel Bellu din Studii şi eseuri despre epigramă (2001)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu lui Cincinat Pavelescu

Ai fi trecut neobservat
Ca magistrat şi om de seamă
De nu erai un consacrat
În epigramă.

madrigal de Eugen Albu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-lui Cincinat Pavelescu. Zeţarul este rugat să culeagă epigrama astfel:

În adevăr sunt Eugeniu,
Dar cred c-am fost lipsit de geniu
În clipa când am decretat
Că Cincinat e... talentat.

epigramă de Eugen Lovinescu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Cincinat Pavelescu

În adevăr sunt Eugeniu!
Odată însă avui geniu:
În clipa când am decretat
Că Cincinat e... talentat.

epigramă de Eugen Lovinescu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Const. S. Făgeţel

Când văd lătrând câte-un căţel
După un tren accelerat,
Eu mă gândesc la Făgeţel
Când critică pe Cincinat...

epigramă de Cincinat Pavelescu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbătrânesc

Îmbătrânesc!...
Şi zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare,
Căci zi cu zi în ea zăresc
Un rid mai mult,
Un por mai mare,
Un păr mai sur,
Şi-un zâmbet trist,
Ironic,
Care
N-acceptă nici o resemnare...
Şi-mi pare rău că mai exist.

Îmbătrânesc!...
Şi tinereţea
N-am cunoscut-o niciodată.
Când cei de vârsta mea
Jucau,
Cântau
Şi se înveseleau,
Eu eram mamă,
Eram tată,
Luptam din greu pentr-o bucată
De pâine,
Pentru azi şi mâine.
Îmbătrânesc!..
Şi ce-i iubirea?
Eu n-am ştiut-o niciodată;
Că niciodată n-am iubit,
Când prea iubit-am fost de-oricare...
Ca piatra, piatră-mi rămânea
Şi sufletul şi inima
La orişice chemare.

Îmbătrânesc!...
Şi tot mereu mă-ntreb: La ce mă chinui oare?
Ce ceas ferice,
Ce zi mare
Putea-va fi o sărbătoare
Şi pentru mine?
Care soare
Putea-va timpul nencălzit de nici o rază
Să-ncălzească?
Ce flacără ar fi în stare
S-aprind-o inimă în care
Au îngheţat atâtea simţuri
D-atâtea ierne grele, rele.

Îmbătrânesc!...
Şi zi cu zi oglinda tot mai neagră mi se pare...
Căci văd cum sufletu-mi zdrobit
Se stinge zi cu zi cum moare...
Şi mă întreb: la ce-am trăit?
Când n-am făcut decât atât:
Să plâng, să plâng, să plâng întruna,
Să plâng, să uit şi-apoi să iert.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mircea Pavelescu, autor al epigramei: Comitem toţi o mişelie/ Lovind mereu în Cincinat:/ Întotdeauna e păcat/ S-ataci un leu în agonie.

Leul, chiar în agonie,
Are-n coada-i vijelie,
Şi-n ţărână îl abate
Pe nepotul temerar,
Care trage pe la spate
Lovitura de măgar.

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omului

Un gând mă tulbură, mâhnit,
Ca un ecou de harfă spartă:
E visul meu neîmplinit,
E idealul meu în artă!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui mare calomniat

Să nu te miri când bârfitori
Izbesc în nobila ta muncă:
Copiii pietre nu aruncă
Decât în pomii roditori!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi

Când îl priveşti aşa de chel,
Nu-i Cincinat, e Cincinel!
L-asculţi, şi zici atunci mirat:
Nu-i Cincinel, e Cincinat!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Groaza de mine

De-o fi vreo inimă în doliu
Când voi muri, o mai implor
Pe chipul meu nepăsător
S-aştearnă-n grabă un linţoliu.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!