La frumusețea ei
Dincolo erai de clarul stelelor
și luna, sfioasă, te urma.
O, cu mult mai frumoasă era
cristalina, lacrima ta!
Fereastra știe cum ardeai,
ca un lan, ca un val te legănai,
dogoritu-mi braț cum te frîngea,
ca o azimă, așa te frîngea.
Prin părul tău tremurător
trece temătoare Primăvara.
Încă departe-i Vara. Toamna grea
ca un aur pe frunte-ți va sta.
Și iarnă cîndva de vei fi,
mă voi înfășura în frigul tău;
ci fii Primăvară mereu,
strălucitoare, fii limpede zi!
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vara sufletelor noastre
Vino,
Cuprinde-mi inima
cu brațele iubirii;
Nu-mi spune:
este toamnă
în suflete.
Știu...
E vremea asfințitului
când iubirile se sting
ca niște stele căzătoare.
Dar te rog,
lasă-mi clipa aceasta.
Pentru mine
va fi
o eternitate.
Vino,
Nu privi spre iarnă...
Hai să topim
florile de gheață
de la fereastra
iubirii noastre.
Și să ne bucurăm
de noi.
Eu mai am un strop
de primăvară
și
cu toamna ta
vom face să fie
vara
sufletelor noastre...
Vino,
Eu încă te aștept...
poezie de Angelina Nădejde (18 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Solilocviu
Iubirea-n cer cu luna se certa
că-n frumusețe nu-i chip s-o întreacă.
Înfiorate cuvinte și-au spus. A pierduților stea
dincolo, dincolo încerca să mă treacă.
Neștiind a trăi, ascultam
cum bate novembre pădurile moarte,
întunecat, neștiind a trăi,
sufletul se-mbătase de moarte.
Iubirea-n cer cu luna se certa...
O, masca ei cumplită, de Gorgonă,
și părul auriu care cădea,
un fum, un foc, dintr-o lunară zonă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara și toamna
Același farmec verde
Și ochiul nostru viu
O primăvară verde
Și-o toamnă-n arămiu.
Că dacă primăvara, cu voci de păsărele
Ne-nveselește-n cântec de paseri neînvinse,
Și toamna calmă, tristă, cu vânturile grele,
Ne liniștește-n taină cu umbrele ei stinse.
O veselie albă
Ce nu cunoaște haos;
Pe când toamna în salba
Îmbie la repaus.
Inspiră fiecare o altă nostalgie
Și-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunși:
Cele de primăvară - ne-îmbată: o orgie;
De cele ale toamnei suntem mereu pătrunși.
Dorința de ieșire
Adâncul cercetându-l;
Dar toamna, c-o privire,
Ne reculege gândul.
În fiecare lucru un farmec poate fi!
Aflându-l, omul știe să fie mulțumit:
În primăvară simte nevoia de-a iubi,
Pe când în umbra toamnei se vrea a fi iubit!
poezie celebră de Iulia Hasdeu (3 octombrie 1887)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hexagonul de iarnă nu este o constelație. Este o zonă delimitată de cele mai strălucitoare stele de pe cerul de iarnă. Nu vă speriați: chiar dacă suntem în luna martie, stelele de iarnă încă se mai văd. Puteți observa toate aceste stele până în luna aprilie.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu...
Frumoasă ești în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă ești și primăvara
Odată înflorești cu ea;
Frumoasă ești pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Și toamna ești la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu ești o rază a blândeții
Ce n-o găsești nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuința...
Tu ești frumoasă-n orice timp!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și vine toamna
Si trece vara, vine toamna
cât de aproape tu mā simti?
las frunzele sā-mi steargā fata
si buzele zilei pustii...
Iar gândul sā treacā cu zborul,
ca noptile ce-au fost fierbinti,
în verile când mā scāldai cu dorul
si mā chemai sā nu mā uiti...
În locul verii vine toamna
când strugurii sunt moi si copti
se coc si merii lângā poarta
sārutului cu foi de soc..
Dacå pādurea este goalā,
vād urma pasilor trecuti
când ne plimbam pierduti în varā
fārā sā stim cā toamna dor...
Si trece vara, vine toamna
dar trec si anii printre noi,
rāmân si singuratici pomii
cu frunze galbene ce mor!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă. Anotimpul când primăvara este așteptată cu speranța renașterii, când vara este plecată să se răcorescă de prea multă arșiță care prin fulgii de zăpadă râde de fericire, toamna doarme prin samânța noastră, iar regina iarnă, cea care depune coroană dalbă celui ce se naște!
Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Ca firul trandafirului te pleci,
tinerețe în soartă,
ca umbra unei umbre te pleci,
tinerețe moartă.
Mi-e gura încă fierbinte
de sărutul tău, Suvenire,
de nebune văpăi, de mari jurăminte,
mi-e gura încă fierbinte.
E clarul de lună ce văd,
dănțuind în al nopților teatru,
e clarul de moarte ce văd...
Ah, luminosule ochi idolatru,
ah, tinerețe de-a pururea moartă,
lunateca moarte ce-mi cere la poartă?
Ca firul trandafirului te pleci,
Tinerețe în soartă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte
Spus-am stelelor:,, Sînteți frumoase
și vă stă bine așa.
E o floare scumpă liniștea,
sînteți foarte, foarte frumoase.
Ascultați-mi rugăciunile,
voi, înghețatelor în brumosul halo!
Dar tremurătoare vi-s buzele
și lacrima, lacrima, o!
Miluiți cu zâmbetul vostru
pe cel nepoftit la solemnitate,
dăruiți-mi liniștea voastră,
aulice stele, misterioase armate"...
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe-i vremea cea frumoasă,
departe-i trubadurul;
jarul s-a stins, Cenușăreasă,
prin colb caut condurul.
catren de N. Petrescu-Redi din Nopți albe în Laconia
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Anotimpurile iubirii
Când niște ierni pierdute
La geam îmi vor cânta
Le voi răspunde-n șoaptă,
Că încă, sunt a ta!
De primăvara dulce
Mă va-ntreba și ea,
La fel îi voi răspunde,
Că sunt iubita ta!
Și vara cea toridă
Pe-un val de va veni,
Senină îi voi spune,
Că tot mă vei iubi!
Dar toamna, toamna asta,
Pe-o frunză-nfiorată
Ar vrea și ea să știe,
Tu, m-ai iubit vreodată?
poezie de Lusiana Drăgușin (30 iulie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trece timpul...
Am deschis fereastra și privesc în noapte
Luna s-a ascuns sub un voal de nori
Două siluete se-nțeleg prin șoapte
Și se îmbrățișează pe sub cingători
Noaptea își întinde pânze întunecate
Țârâit de greieri inundă văzduhul
Peste satu-ntreg unde fermecate
Ne trimite Domnul pogorându-și Duhul...
Liniștea-i profundă, undeva departe
Un lătrat de câine o despică-n două,
Din copaci cad fluturi... roi de frunze moarte
Semn că vine toamna și că iar ne plouă....
Semn că trece timpul ca pe cer un fulger
Și mă-ntreb sfioasă ce-am lăsat în urmă
-,, Ai lăsat iubire''.... îmi răspunde-un înger
Și un zbor de aripi gândurile-mi curmă...
Pasăre de noapte, înger să fi fost?!
Am închis fereastra și am tras perdeaua
... Iar îmi depăn viața să îi dau de rost
Și fac noapte albă,.... albă cum e neaua....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am văzut în vis
Te-am văzut în vis, măi fată.
Erai tânără, frumoasă.
aveai fața-îmbujorată
și blândețe maiestuoasă.
În jurul tău, luna turna
aură strălucitoare.
Ziua visu-mi înturna.
Erai lângă mine floare.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Anotimpurile poem diamant
Din
vremuri îndepărtate
pe acest Pământ
de când se știe
primăvara, vara, toamna și iarna
și-au urmat cursul firesc
într-un dans nesfârșit
păstrând mereu
ordinea.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima de mama
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciclul vieții
Omu-i frunză frunza-i om
Trece vremea si se duce
Timpu îl pune la răscruce
Omul nu mai este om
Frunza nu mai este-n pom
Fericit tu vrei omule să fii
Viata multe îți va daruii
Ea îți da mereu un semn
De tot ce ntalnesti sa nu te temi
Viața ce o trăiește un om
O frunză agățată-n pom
O primăvară veselă se ivește
Si tot pământul după o iarna
Se-ncălzește la viață ne trezeste
Si mugurul se arată in luna lui april
Zâmbet pe chipul vesel de copil
Acum in luna caldă de april
Apare frunza verde n pom
Inveseleste orice suflet din om
Iubești soarele si vântul zăpăcit
Si fetele ce stau la umbră de nuc răstignit
Aduc prânzul omul la plug
Iar vara frunza i fericită si omul si ea
Iubeste viața si este iubită
De multe ori se scutură de vânt
Se apleacă până la pământ
Si toamna apare printre nori
Atinge frunza cu stropi grei si ploi
Suiera un nebun de vânt
Se scutură si frunza verde zace
Căzută galbenă pe pământ
Trece grăbit timpu-n zbor
Frunza galbenă-i sfărâmata de picior
Si vine primăvara blândă luminoasă
O alta frunză mai frumoasă
Un om se duce o frunză cade
E o rotație a ciclului divin
Un mugur nou apare-n primăvară
Un prunc se naste devine bărbat
Un ciclu al naturii repetat
Este de mii de ani lumină neîncetat
Nu poate fi schimbat
Cu toate că de mult
omul a încercat
Dar bunul Dumnezeu ne-a iertat de acest mare păcat
Ciclul vieții nu poate fi schimbat!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frigul aduce căldura...
Frigul aduce căldura sobei prin cercuri de fum,
Îngerii aleargă desculți, către mine, prin troienitul drum.
Tu la pieptul meu îți încălzești conturul inimii, privirea,
Unde cuibărește la ceas de taină, în miezul ei, iubirea.
Trece prin noi, cerul, să ne aducă zâmbete și flori,
Prin părul răvășit își întinde vântul aripi de viori.
Luna în ritmice dansuri sărută pulberea întinselor zăpezi,
Ochii curioși taie fâșii din nenăscute păduri și livezi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Toamna vieții
Sunt un strugure dulce
amintind primăvara,
curcubeu de culori.
Sunt un strugure colorat
amintind vara,
însorită mereu.
Sunt un strugure parfumat
ce păstrează toamna
hrănind amintiri.
Dulce, colorat, tămâios,
strugure în formă de inimă,
păstrat cu grijă peste iarnă:
vreau să fiu pentru tine!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fete desfrunzite
Nu mai văd fetele
De frunze
Între fereastra mea
Și drum
Cresc niște pomi
Și primăvara
Când fetele încep
Să fie mai ușoare
Și mai goale
Crengile pomilor,
Tot mai pline
Și mai grele.
Din ce în ce mai greu
Mai năzăresc o fată.
Iar toamna, când crengile
Se dezbracă nerușinate
Se văd și fetele trecând
Din ce în ce mai îmbrăcate
Iarna e prea mult alb
Și vara prea mult doliu.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aerul, Tremurătorul
Aerul, tremurătorul, copilul, clarul,
în azurii pînze ne înfășoară...
În caleașca trasă de fluturii săi
a venit de cu seară.
Noaptea întreagă a lunecat,
pe vioara divină, arcușul divin.
Oprește-te! Stai! Asupră-ne stai iară și iar,
cer adamantin!
Dimineața e ceva, nu știu ce, fragil,
o amiază faunescă, aceasta e darul.
În mii de magii, de culori, se-ntrecea
aerul, tremurătorul, copilul, clarul...
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!