Cum să visezi

scrisul e o pasăre cântătoare,
un înger vinde statuia încoronării
poetul vinde cuvinte

în zarea vieţii lumina o asigură
gândul că eşti fericirea
din metafora dimineţii

ochiul din triunghi veghează,
revarsă picuri din cerul trecut,
captivi în prezent ridicăm cortina

spectacolul a început
pe ţărmul libelulei,
visul e refugiul acestor litere

poezie de Daniela Marchetti (2018)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă sidefie

e-al vremii, azi, cumplit deznodământ
iar odalisca geme sub postavuri,
bărbatul vinde visuri prin conclavuri,
femeia doar vânările de vânt

în toamna aurie o statuie
va deveni viaţa în risipă -
bărbatu-i ornic iar femeia clipă,
doar azi osândă-i dorul, mâine nu e

buimacă inima-ţi prescrie vrerea:
iubirea nu se vinde pe-o ispită.
astfel ne trece vremea hărăzită -
din larma lumii s-a ivit tăcerea

poezie de Daniela Marchetti (2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Eşti un fulg din zarea cea curată,
Eşti o linişte a nopţii minunată,

Eşti un vis al nemuririi ce-l atrag,
Eşti un înger al iubirii, înger drag.

Eşti zâmbetul în larg ce se destramă,
Un gând în permanenţă ce mă cheamă.

Eşti o aripă de soare şi de vânt,
Eşti o lacrimă în floare pe pământ.

Eşti zâmbetul ce cade pe-a mea faţă,
Eşti boabele de rouă în prag de dimineaţă.

Eşti un zâmbet, eşti o aripă de vis,
Eşti un cântec, un dor de necuprins.

Eăti o lacrimă din ochii mei vioi,
Eşti un dor ce plânge pentru noi,

Eşti o viaţă-nfloritoare ce-o ador,
Eşti o pasăre ce o răpesc din zbor...

.........

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, vine noaptea

Fetişizăm acute dureri imaginare
Dar ni s-a stins lumina din noi, din felinare
Iubeşte-l pe acela ce trece prin oglinzi
Că-ţi dă inima ghes dac-ai putea să-l prinzi
Şi lacrimile noastre cotate inutil
Or fi ele curate dar sunt de crocodil

Iubito vine noaptea o să intrăm în beznă
Legaţi neverosimil cu un inel la gleznă
Se cerne printre nori lumina în cetate
Imperiile lumii le vom purta în spate
Cezarul când se simte în lectică cezar
Privirile spre care să ridicăm mai rar

Dar uite fericirea se vinde la tarabe
În pliculeţe albe cu litere arabe
În care se închide o moarte la scadenţă
Murim de sărăcia numită opulenţă
Potcoavele-s de aur în rest piele şi os
Pierdute prin hăţişuri păduri de abanos

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-i străinul?

Te plimbi prin mine, iubire

Prin râuri fără poduri

Prin orizonturi străine

Cu umbrele reci ascuţite

În furci tăcute şi caudine

Călugăr mirean delirând

Te lapezi de aripi şi din lumini

Zvârleşti schelete de cuvinte

Pe care le-am uitat, flămând

Ţi-e trupul izbit de sânge viu

Din noaptea ta faci bisturiu

Şi-ţi tai aripile din matricea vieţii

Să te naşti încă o dată din alba

Lumină verticală a dimineţii

Fără răni cântătoare,

Pururea eternă mirare

Pasăre rară fără cuşcă

Praful de puşcă, cuvintelor

Rană le fac, când pasăre

Şi piatră tac, cine-i străinul

Ce se hrăneşte cu stele

Şi umblă pe câmpia inimii mele?

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte rupte din tăcere

Ce frumos e locul copilăriei tale!
Tu eşti trist, la fel ca toamna
Care tocmai a început să ne intre în suflet
Şi nu înţeleg de ce.
Mă uit la mine din direcţia ta,
Ca şi cum m-aş privi cu ochii tăi,
Eu cea rămasă în urmă
Plângând visul tău.

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratat despre... vin

Vin la vin şi se îmbată
Când devin în grup o fiară
Iau şi beau de o fac lată
Când nu-i vin ei vin şi iară...

Vin la birt şi vin la masă
Are vin de dat din cană
Vinde celor ce acasă
Nu au vin, deci vin la... nană

Vinde vin pus în ulcioare
Însă uite cum stă treaba...
Numai vin, fără mâncare?
Nu mai vin că vin degeaba...

Vinde şi vin de surcele
E un chin să-l bei, da... lasă
Mă închin, revin la cele
Ce vând vin ca vin de masă...

Are-n beci, da-n veci nu scoate
Vin de leac, aceeaşi nană
Dar nu-l vinde că socoate
Că e vin de pus la rană...

Vezi ce ne vinde vecine?
Vinde vin, de vină-i cine?...

poezie de Gheorghe Gurău (2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

recunosc bucata împăturită de voinţă din anul trecut
o ridic imediat de jos, o ghemuiesc cu forţa în mine,
ea sare direct în picioare şi o luăm la fugă,
o gură enormă de aer face schimbul cuvenit cu un ceas mic
pe contrasens

ora de joacă nu mai are nimic împotrivă,
din ochiul lunii eliberez spectacolul

Daniela Toma în din vol. Ochi de lună, Editura Universitară, 2021
Adăugat de Daniela Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte încrucişate

În mijlocul acestor litere
pătrunde hazardul
curba cuţitului ascunsă
în unul din profilele feţei tale
între mâinile ferestrei
pieptul
panglica ta pe burtă
ceva mai jos o insulă
fără umbre de păsări
scrisă dimineaţa devreme
în piaţa arroyaderos
poemul
cu gust de măr
în mijlocul acestor litere
un şarpe tăios
se strecoară
suav sub pat.

poezie de Luis Barbieri, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul magic

Când sufletul te doare
Inima-ţi bate vrea să fugă
Ochiul magic se deschide
Înălţă tu spre cer o rugă

Trec clipele cu-nverşunare
Gândul zboară ca un mişel
Eşti într o grea aşteptare
Refugiază -te în vise de el

Ziua să fie mereu frumoasă
Albă înflorind flori de cireş
Un strigăt te scoate din casă
Raze ce te invită să ieşi

Cât de faină e lumea din jur
Şi sufletul ţi-e plin de iubire
Totul e trecut prezent e în jur
Pasarea de primăvară apare

Ai mai trecut un anotimp
Un soare ce ne înconjoară
Albina este iesită din stup
Se simte aierul de seară

Suflete în zborul dinamic
Adună macii acum înfloriţi
Priviţi prin ochiul magic
La viaţă suntem treziţi

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul din visul albastru

Mi-e gândul, în noapte, un astru,
Primeşte-l, cu ochii închişi,
La tine, în visul albastru,
Departe de zori interzişi.

Cuprinde-l în suflet o clipă,
Va fi, pentru el, de ajuns,
Căci gândul nu face risipă,
Odată, acolo, pătruns.

În visul ce scaldă, mirific,
Un ţărm devenit elizeu,
Vom fi, în momentul magnific,
Culori dintr-un vast curcubeu.

În gândul din visul albastru,
Eşti, nopţii, zeiţă, eu - astru.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumina iubirii eşti tu şi Dumnezeu

Destinul scutură norocul din cerul senin,
Forma iubirii e-n gest şi-n munţi de cuvinte,
Lecţia noastră de viaţă-i în catalogul aldin
Cu aripi aprinse de zbor, în zbor potrivite.

Gândul prezent e-n irişii ochilor tăi,
Mă vezi zurbagiu, mă vezi destinat
Zborului pe-o mătură, prin vânturi şi văi,
Sfărâmând oglinda ce-n vers m-a săltat?

Umblu în mâini şi caut ţărână aleasă
Să-mi îmbunez destinul cu pâine şi vin,
Stând pe tronul intrării principale de-acasă
Unde se-mbată de poezie şi cerul senin.

Ne-am potrivit iubirea cu sensul în crez,
În destinul suprem din vid şi minereu.
Te ador, te strâng la piept şi visez:
În lumina iubirii eşti tu şi Dumnezeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât eşti priveşte peste vreme

la vama unui consens
te străbat în mersul atent
cu timpul prezent zâmbesc în aduceri aminte
iubita mea din drumul unui timp cuminte

nu mă uita în cercul meu de vreme
fără revers spre ieri
la botezul poetului ce se naşte mâine

azi scriu topit în poezie
iubesc metafora din zâmbetul vorbit
cuvânt şi elegie

în noaptea neuitată-n amintiri stă scris la semn
visul împlinit cu veşmânt din răsărit
de poetul dintr-un timp îndrăgostit
la nunta de argint atingerea unor petale
a devenit jurământ

sincere sentimentele noastre
hărăzite-n carte
sens.

poezie de Vali Niţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se mai vinde

Vezi anunţuri, prin ziare,
Vile, case de vânzare...
Dar cumpărători, se pare,
Că lipsesc, e criza mare...
Cumpără din bani ce "pică"
Doar ce bagă... la burtică...

hexagramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi şi eu...

Un înger stă şi mă veghează,
Păzindu-mi sufletul de muritor,
Ce sunt eu.... al lumii care mă trădează?
Poate chiar eu-s al lumii trădător...

În spaţiul care se curbează contemplu al nemuririi timp,
Acel veşnic înger care mă veghează...
Stau, privesc în întuneric... cu sufletu-mi îl simt...
Din umbră în lumină alintat, zorii-n mare se revarsă...

Un om atât... şi stelele de m-ar iubi,
N-aş putea să mângâi orizonturi calde,
Eu doar atât, un muritor...
Aştept lumina care vine de departe...

Pe ţărmul unei lumi, într-un univers absurd,
Trăim atât de încărcaţi cu suflete goi...
Destine ferecate cu lanţuri de patos, stinse la amurg,
Precum cei ce mor sub ceru-nsângerat şi se numesc eroi...

Oare ce sunt eu intr-un univers absurd,
Mă simt ca o făclie stinsă la amurg...
Un suflet de bogat sărman...
Aşa sunt eu, un muritor...
... o viaţă între sacru şi profan.

poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exact aşa eşti şi tu. Când îi permiţi Conştiinţei să te îmbrăţişeze eşti exact ca puiul în cuib de rândunică. Totul este sacru. Doar reîntoarce-te şi fii aidoma acestor pui de rândunică: Fii "Eu sunt" neasociat cu nimic din ce îţi vinde mintea şi atunci nici măcar libertatea eternă nu te va putea refuza.

Atmaji Maharaj în Pui în cuib de rândunele, YouTube
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poezia este ca o
tapiserie medievală a simţurilor
totul tace
totul zvâcneşte în pupila cititorului
privitor cu ochiul inorogului cuvânt

din când în când
ţesătura se destramă şi
din locul acela începe să curgă
metafora fiinţei poetului
o parte se amestecă în pupila cititorului
cu însăşi metafora fiinţei lui
cealaltă rămâne intactă pentru alt poem
nescrisul poem al unui alt prezent

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halou

visul meu
e un cărbune ce învăluie-n fum
toamna poleită şi vie
răstoarnă clepsidre în bucle de somn
devorează secunde, minute şi
nopţi adâncite în vecie

visul meu e
un cal ce nechează desfrunziri ruginii
îşi scutură coama de galben de lună
loveşte cu sete din copite de stele
şi somnul frământă
şi gândul strămută
şi zvârcoliri de mări te cuprind

visul meu te înghite
şi nu mai ştii de ce noaptea
o sete nebună te mută din tine
aici
unde golul te strigă
în ochiul şi în inima mea

poezie de Daniela Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albatros

©Daniela Marchetti

Să-ţi fie darul melodia trupului meu,
îngerul şi-a amânat plecarea,
în cetăţile cerului, Dumnezeu
desenează munţii şi marea

Pe plajă ruină este castelul promis,
nisipul îmi vorbeşte de înserare,
albatrosul îşi caută consoarta în vis,
îngerul devine întrebare

poezie de Daniela Marchetti (2018)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare

Ne amăgim că-ntregul este număr par,
nu căuta din izbăvire risipind candoare
iubeşte-te ca pe întreg, altar
ce vieţii dureros-duios îţi eşti... o răsuflare.

Din bangul vieţii îţi hrăneşti avântul
şi pui şirag mărgăritare din trecut,
curând din nori culegi destin, gândul
rămâne singurul ţignal, avut.

Glisezi între nenumăratele oglinzi de oameni,
ce-şi duc poveştile ca pe o cruce
şi moşteneşti greşeli ce devin datini,
din suflet doar un scâncet, atât... duce.

Dar ce te ţine prizonier în propria-ţi celulă,
ce îţi lipseşte ca să zbori?
Să ştii că viaţa e o aventură
Iar Dumnezeu veghează, dincolo de nori...

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glisando

Ne amăgim că-ntregul este număr par,
nu căuta din izbăvire risipind candoare
iubeşte-te ca pe întreg, altar
ce vieţii dureros-duios îţi eşti... o răsuflare.

Din bangul vieţii îţi hrăneşti avântul
şi pui şirag mărgăritare din trecut,
curând din nori culegi destin, gândul
rămâne singurul ţignal, avut.

Glisezi între nenumăratele oglinzi de oameni,
ce-şi duc poveştile ca pe o cruce
şi moşteneşti greşeli ce devin datini,
din suflet doar un scâncet, atât... duce.

Dar ce te ţine prizonier în propria-ţi celulă,
ce îţi lipseşte ca să zbori?
Să ştii că viaţa e o aventură
Iar Dumnezeu veghează, dincolo de nori...

poezie de Şomandra Sorin
Adăugat de Şomandra Sorin
Comentează! | Votează! | Copiază!