Te-aș trăi
Cum n-am trăit cu nimeni, te-aș trăi.
În tine-ar înflori buchete-ntregi
De frumuseți ce nu s-ar ofili
Și ai avea mereu ce să culegi.
În spate, am lăsa doar veșnicii
A vieții poezie ne-ar fi sacră
Și mulți care din urmă ar veni,
Iubirea și-ar urca-n a noastră arcă.
Te-aș învăța-mplinirea pe de rost
Și ai abandona bătrâna-ți haină.
N-ar mai conta nimic din ce a fost,
N-am mai lăsa să scape nicio taină.
Și zilnic am vâna noi nemuriri,
Lumi noi am cuceri cu-a noastră vrajă.
Am fi esența-aceleiași trăiri
Și-n suflet, fericirea, ne-ar fi strajă.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre vânătoare
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre poezie
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
![Eugen Ilișiu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/eugen_ilisiu.jpg)
Poate
Poate am trăi mai cu folos,
Țelul de ne-ar fi doar fericirea,
Și avutul cel mai valoros,
De pe lume, de ne-ar fi iubirea...
Viața noastră poate-ar înflori,
De-am putea răpune lăcomia,
Și tezaur luminos ne-ar fi,
In această lume, omenia,
Zilnic dacă nu ne-am implica,
În cumplit răzbel pentru putere,
Și-n străfund de suflet de-am avea,
Dărnicia, maximă avere...
Poate am muri mai liniștiți,
Lumea asta dac-ar fi mai bună,
Dac-am fi cu toții mai cinstiți,
Hărnicia de ne-ar fi cunună...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi poezii despre valoare, poezii despre tezaur, poezii despre superlative, poezii despre război, poezii despre moarte sau poezii despre lumină
Dacă n-ai fi tu, femeie...
Dacă n-ai fi tu, femeie, n-ar mai exista poeți;
Nimeni n-ar mai vrea în viață șansa unei alte vieți.
N-am mai ști ce e frumosul, am lua totul drept infern.
Poate însuși Domnul nostru, n-ar mai vrea a fi etern.
Dacă n-ai fi tu, femeie, ne-ar fi inima de sloi
N-am mai ști ce este teama, de atâta moarte-n noi...
Ne-am urî că existăm, am visa numai pieirea.
Deși, încă mă întreb, care ne-ar fi fost menirea?!
Dacă n-ai fi tu, femeie, am trăi într-un război
Cu creația Divină și ne-am duce la gunoi
Sufletul, de bună voie. Cine-ar mai râvni trăirea
Plânsului ce-ar inunda, contopit cu nemurirea?
Dacă n-ai fi tu, femeie, ar fi ca și cum n-am fi.
Dar exiști și lumea noastră are pentru ce trăi.
Tu ești viață, ești iubire, ești un rost superior...
Fără tine, omenirea ar fi fără viitor.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și poezii despre existență, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre religie sau poezii despre plâns
De neconceput
Am strâns atâta dragoste în mine...
Și toată-toată, numai pentru tine!
Doar pentru tine, scumpa mea iubită,
Doar pentru tine-i dragostea mea infinită!
Doar tu ai reușit să faci din mine,
Ceea ce altele: o sută, n-au putut!
Și încă atâtea de ar mai râvni la mine,
Tot ai rămâne de neîntrecut!
De ar fi toate la fel cum ești tu,
Ar arăta cu totul altfel lumea...
Nu și-ar mai pierde nimeni cumpătu',
Am privi cu alți ochi iubirea!
N-am mai interpreta nimic greșit,
Nu am avea de ce să ne mai temem...
Ar fi totul atât de diferit,
Nu am avea ce să mai pierdem!
Ne-am respecta mai mult - cu siguranță!
Am înțelege în sfârșit ce-ar trebui
Să ne dorim cu toții de la viață:
Am înțelege în sfârșit ce-nseamnă A IUBI.
Ar fi totul mult mai intens de-atât,
Am înțelege mult mai multe...
Nu ne-ar mai sta nicicând dragostea-n gât,
Nu ne-am mai pierde-n amănunte!
Ar fi totul pe față, n-ar mai trebui
Să ne ținem captive sentimentele!
N-ar mai avea cine contribui
La contopirea noastră cu regretele.
Am fi exact cum ne vrea Dumnezeu:
Cu trup și suflet unul lângă altul,
Exact cum am ajuns să fiu și eu -
Sută la sută implicat cu totul.
Și toate astea, datorită ție,
Căci eu, ca tine, n-am mai întâlnit!
Un suflet care valorează cât o mie,
Atât de greu de-nlocuit, de definit...
Ești sfântă, ești la alt nivel, ești altceva
Sau cel puțin, eu nu aș fi crezut
Că poate exista în lume așa ceva...
Un om ca tine, de neconceput!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin (8 aprilie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre sfârșit, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre greșeli
Îți promit. Câteodată se pleacă genele cu pioșenie și-mi închipui că pot totul și îți dau totul. Nu opresc nimic pentru mine. Nici bogății care înghit virtuți greu dobândite, nici certitudini înșelătoare. Mușc așa cu poftă dintr-un fascicul de lumină și apoi mi-e sete de fericire și liniște. Dar te am. Si ție îți este de ajuns puținul de mine, nevrednic de Har și neputincios.
Dacă ne-ar fi dat să fugim te-aș strânge cu emoție la pieptul vieții. Te-aș iubi mereu cald, în toate ipostazele acestei lumi trecătoare. Și dacă ne-ar găsi bătrânul sfârșit îmbrățisați sub un apus, n-are nimic. Noi știm sigur că iubirea nu moare niciodată...
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- citate despre iubire
- citate despre viață
- citate despre sfârșit
- citate despre promisiuni
- citate despre poftă
- citate despre moarte
- citate despre lumină
- citate despre fericire
- citate despre bătrânețe
Inuit
De existența n-ar fi fost mâncare,
Adică n-ar fi fost prozaică preocupare,
Am fi fost cert și mai curați puțin
Și timp mai mult, de a-l omorî, un chin!
De greva foamei, nu s-ar mai vorbi
Și bunătăți nefiind, nimic nu ne-ar orbi...
Ar fi pământu' întreg sălbăticie;
Doar miriște, o întreagă florărie!
Nici abatoare n-ar mai fi, nici stâni
Și popii, popii ar fi niște păgâni;
Că nimeni n-ar muri de-o existență,
Credință castă... N-ar fi delicvență!
O apă în pește ar fi, mări și oceane
Și ne-am iubi toți; oameni, lei, iguane.
S-ar zice; am fi fără de nicio frică...
De nu un tâmpit ne-ar împușca, din pică!?
Ah, c-am uitat, nu-i totul din mâncare
Și nemâncați, căci proști vor fi; nu doare
Prostia! Visu' înseamnă; omenirea o să ție,
Primordial, de n-ar fi... vreo prostie!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre vorbire, poezii despre pești, poezii despre ocean, poezii despre mâncare sau poezii despre lei
Comunicat
Particula, ar fi unicat; o suferință, doar plictisitoare,
De singurătate. N-ar fi nicio plăcere încântătoare.
Doar nulitate intrinsecă, că n-ar mai fi dezvăluire...
Nici nu s-ar ști, cunoaște... nu ar fi nicio făptuire.
Căci n-ar fi fapte, că" făcut" oricum, el, nu s-ar ști;
Nici amintiri, nici gânduri, vise nu s-ar povesti.
Nici scris n-ar fi fost, poate nici mimică, cuvânt...
Căci nimeni n-ar citi... nu s-ar săpa niciun mormânt...
... Că n-ar fi cin' să sape, nici bocete n-ar fi.
În fapt, nici n-ar fi "este", că nu ar fi copii!
N-am bea de fericire și n-am ști de frumos...
Că n-am cunoaște pe-altul, guri n-ar fi de folos!
Cât crunt de adevăr este în "împreună"
Din mulți egali, ce fac un tot divers să spună,
Să cânte, să aplaude, să plângă, să se ia de mână...
Ce minunat că din comunicat trăim!... Ne împletim, cunună!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre singurătate, poezii despre plăcere, poezii despre particule, poezii despre nulități sau poezii despre muzică
Ne-ați vrut degeaba liberi...
N-am fost cu voi să știm ce-ați pătimit,
Dar astăzi, pătimim în urma voastră.
Din tot ce-ați îndurat, n-am prins nimic,
Iar azi se-ntoarce împotriva noastră.
N-am învățat nimic din nicio palmă
Și am primit prea multe pe nedrept.
Azi, însă, le primim și pe-ale voastre,
Doar că acestea ne lovesc în piept.
Am merita din plin disprețul vostru,
Căci, la blesteme, nu ați fost în stare
Să le deschideți drumul către noi,
În caz că ne vom pierde-n nepăsare...
S-a dus și demnitate și mândrie,
Degeaba v-ați jertfit pentru popor.
Ne merităm din plin întemnițarea,
Ne-ați vrut degeaba liberi pentru viitor.
Am devenit complici stârpirii proprii,
Ne batem joc de amintirea voastră.
La noi, prostia-a devenit la ea acasă...
Aceasta e, mai nou, credința noastră.
Suntem pierduți și toți ne vor declinul,
Toți trag de noi, toți ne vor orbi și goi.
Blestemul vostru ar fi fost mai blând,
Degeaba v-ați jertfit crezând în noi.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre învățătură, poezii despre mândrie, poezii despre libertate, poezii despre jertfă, poezii despre devenire, poezii despre batjocură sau poezii despre amintiri
![Adi Conțu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/adi_contu.jpg)
Dor de noi
Dacă n-am fi pierdut speranța
Poate că ne-am iubi din nou
Am regusta din nou esența
Sărutului făcut cadou
Pe buzele ce doritoare
Ar soarbe dulcele sărut
În mângâierile în care
Atâta ne-am iubit și vrut
Ne-ar străluci în ochi privirea
Și gene, lacrimi, nu ar știi
Ți-aș fi în noapte fericirea
La care tu vei vrea să vii
Nu ne-ar mai trebui nimica
Din tot ce nu ar mai conta
Iubirea, ar învinge frica,
Și-acum în brațe tu mi-ai sta
Aș asculta a tale șoapte
Atât de beat de tine-aș fi!
Mi-ai fi și zi, mi-ai fi și noapte,
Precum o stea eu te-aș privi
Aș scrie ne-ncetat poeme
În ele-aș pune tot ce-i sfânt
Ți-aș fi târziu, ți-aș fi devreme,
Ți-aș fi iubirea pe pământ
Dar ne-am pierdut în amănunte
Cât îmi doresc să le uităm
Sunt mult prea mici, mult prea mărunte,
Aș vrea de ele să scăpăm
Să fim din nou amurg sălbatic
Și răsărit îmbietor
Să-ți văd surâsul enigmatic
Mi-e dor de noi... mi-e tare dor
poezie de Adi Conțu (24 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre victorie, poezii despre noapte, poezii despre frică sau poezii despre fericire
Ne-ați vrut degeaba liberi pentru viitor
N-am fost cu voi să știm ce-ați pătimit,
Dar, astăzi, pătimim în urma voastră...
Din tot ce-ați îndurat, n-am prins nimic,
Iar azi se-ntoarce împotriva noastră!
N-am învățat nimic din nicio palmă;
Și-am primit multe, multe pe nedrept!
Azi, însă, le primim și pe-ale voastre,
Doar că acestea ne lovesc în piept!
Am merita din plin disprețul vostru,
Căci, la blesteme, nu ați fost în stare
Să le deschideți drumul către noi,
În caz că ne vom pierde-n nepăsare...
Ne-am pierdut demnitatea și mândria,
Degeaba v-ați jertfit pentru popor.
Ne merităm din plin, azi, disperarea,
Ne-ați vrut degeaba liberi pentru viitor.
Am devenit complici exterminării proprii,
Ne batem joc de amintirea voastră...
Prostia-a devenit, la noi, la ea acasă...
Aceasta e, mai nou, credința noastră!
Suntem pierduți și toți ne vor declinul,
Toți trag de noi, toți ne vor orbi și goi...
Blestemul vostru ar fi fost mai blând,
Degeaba v-ați jertfit crezând în noi...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Un alt Noe
S-ar fi cuvenit, cum Noe animalele salvase
Specii multe, minunate de teribilul maelstrom,
Un alt Noe, chiar mai nobil, cu purtări mai generoase,
Să se-ndure și pe-o arcă să le scape și de om.
Să le ducă într-o lume unde omul nu le-ajunge
Cu-a lui sulițe și praștii, cu-a lui lațuri și-a lui puști,
Și să lase omenirea-n vanitățile-i nătânge
Doar cu ploșnițe și râie, doar cu gărgăuni și muști.
Pasărea dodo blajină, însă comică în felu-i,
Poate-ar fi avut pe arca cestui Noe de trăit,
Bourul candid din codri și puternic cum oțelu-i,
Porumbița pasageră veșnic s-ar fi veselit.
Tigri, elefanți și zebre care astăzi stau pe pragul
De a dispărea în beznă ca și cum nici n-ar fi fost
Și-ar fi regăsit acolo fericite iar meleagul,
Dacă după Noe-al nostru, un alt Noe ar fi fost.
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre umor, poezii despre tigri, poezii despre păsări, poezii despre păduri, poezii despre porumbei sau poezii despre inocență
![Wolfgang Amadeus Mozart](http://www.citatepedia.ro/autori/f/wolfgang_amadeus_mozart.jpg)
Noi n-avem nevoie de o femeie bogată, căci bogăția noastră se pierde odată cu noi, căci o avem în cap - și pe asta nu ne-o poate lua nimeni, doar dacă ni s-ar tăia capul, după care n-am mai avea nevoie de nimic.
Wolfgang Amadeus Mozart în Scrisori (7 februarie 1778)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi mai multe citate despre bogăție sau citate despre femei
A noastre aripi, fericirea
Să tulburi tu a mea gândire
Nu știu de-i bine sau e rău,
M-ai îmbătat cu-a ta iubire,
Prin vene-mi curge amorul tău.
Nu eu pe tine te-am ales,
Nici tu pe mine, numai soarta,
Știa ce vreau și-a înțeles,
C-a mea nu ar putea fi alta.
De împreună ne-o fi fost
În cartea vieții scris destinul,
Să-l evităm nu are rost,
Căci și mai mare ne-ar fi chinul.
Pe același drum noi să plecăm
Să împărțim aceeași soartă,
Dragostea pură s-o îmbrăcăm,
Dragostea să ne fie hartă.
Să nu ne pierdem nicăieri;
-Eu doar în ochii tăi m-aș pierde,
Să las în urmă ce-a fost ieri,
Prezentul să rămână verde.
Să fim hoinari în lumea noastră,
Și să existe doar iubirea,
Să fim hoinari spre zarea albastră,
A noastre aripi, fericirea!
poezie de Răzvan Isac (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre trecut, poezii despre ochi, poezii despre hărți sau poezii despre gânduri
Te-aș...
Te-aș purta cu mine prin lume,
Și te-aș strânge adesea la piept,
Ți-aș evidenția cele bune,
Dar nu mai rezist să aștept.
Te-aș face să îți știi menirea,
Să știi să alegi limpezită,
Să simți întru totul iubirea,
Să simți cât de mult ești iubită.
Te-aș privi o viață întreagă,
Te-aș privi și o sută de vieți,
Păcat că nimic nu se leagă,
Și-n suflet port numai tristeți.
Te-aș alinta așa cum știu eu,
Și ți-aș scoate din suflet amarul,
Sălbatic aș fi ca un leu,
Domestic aș fi cum e calul.
Te-aș uita, dar nu o pot face,
În gând până astăzi mi-ai stat,
Te las de acuma în pace,
Căci știu că de mult m-ai uitat.
poezie de Mihail Cosmin Pamfil (16 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre pace sau poezii despre cai
Sadism
Ți-aș mușca buzele, să curgă tot sângele din ele,
Pe sânii mei,
Să ți-l iei inapoi de pe ei.
Te-aș lăsa fără bărbăție, să nu te mai poți bucura.
aș ține-o la mine,
s-o am zi și noapte, ce bine.
Și ochii ți i-aș scoate din cap, să nu mai
privești.
i-aș pune-n ai mei,
să mă uit doar la mine cu ei.
Apoi te-aș ascunde-ntr-un pod cu lacăt închis.
așa schilodit cum ai fi,
ce mult te-aș iubi, te-aș iubi.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre sâni, poezii despre sânge, poezii despre sadism, poezii despre poduri, poezii despre bărbați sau poezii despre bucurie
Bumerang
Degeaba doare, căci... ce-a fost, a fost!
Degeaba inima încă o ia la goană
Spre locu'-n care... ți-am făcut icoană
Să aibă, veșnic, cine-ați da un rost.
Astăzi prezentul e de partea mea...
În timp ce tu ai devenit o simplă ramă
Ce poartă-n ea bătrâna noastră teamă
Că într-o bună zi vom dispărea.
Nici unul dintre noi, azi, nu mai este
În fila ce credeam că ne e scrisă...
Povestea noastră devenind învinsă
De un destin ce nu ne-a dat de veste...
Nimic din tot ce este nu mai poate
Ca să repare ce-am stricat prostește...
De-am fi știut că dragostea orbește,
Poate și azi am fi trăit regește...
Dar n-am știut. Iar tu cu-atât mai mult...
Ai încercat să-mbrățișezi minciuna,
Astfel sperând că îmi vei pierde urma
Și că nimic nu te-ar mai fi durut.
Dar, din păcate, bumerangul s-a întors...
Pe pielea ta simțindu-se mai aprig
Atât durerea, cât și-ntregul frig
Ce m-au pătruns cândva până la os...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (9 martie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre inimă, poezii despre icoane sau poezii despre durere
Leac
Te-aș molipsi cu fericire, ascunsă printre ramuri de cais
Unde se nasc tăcerile uitate și asfințitul mușcă din abis
Te-aș molipsi cu dulci ispite, atât de încărnate într-un glas
Unde tresar emotiile moarte, hotarul vieții traversând la pas.
Te-aș molipsi cu bunătate, culeasă-n treacăt de pe un pridvor
Și printre frământări neașteptate am împărți o patimă și-un dor
Unde-i mai bine să-ți strecor lumina, când Cerul e hoinar, aglomerat?
În buzunar de inimă flămândă, o șoaptă și-un fior nestrămutat.
Te-aș molipsi cu inocență, soare ștrengar și veșnic necuprins
Râzând îmbietor din toți rărunchii, unde visarea e un foc nestins
Să fim pe rând un braț de vreascuri și flacără stingheră de mister
Când odihnesc singurătăți nespuse, la adăpost de gânduri care pier.
Te-aș molipsi cu lungi îmbrățișari, când e văzduhul gol, fără pudoare
Sub car de stele, dincolo de noapte, tot ne-am scălda păcatele în mare.
Și-ar curge peste noi nemărginirea, până la urmă, nici n-ar mai conta
M-aș molipsi cu-n licăr de iubire. Te-aș vindeca...
poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre stele sau poezii despre prăpăstii
Baladă contemporană
Dacă munții-ar avea gură
Să ne spună ce văzură,
Cum trăiau pe-aici bărbați
Viguroși, neînfricați,
Care se luptau cu ursul,
Care nu știau ce-i plânsul.
Dacă munții ar vorbi
Să ne spună într-o zi
Cum veneau dușmani călare
Să ne fure, să ne-omoare,
Însă noi ne adunam
Și pe toți îi alungam.
Dacă munții ar voi
Multe ne-ar destăinui
Ca aicea stăm din veac
Că noi suntem pui de dac
Și ne-am apărat moșia
Țara noastră, România.
Dacă munții ar putea
Sunt convins că ne-ar mustra
Că acum ne-am înmuiat,
Că toți ne-au încălecat:
Și lichelele din țară
Și străinii de afară.
Dacă munții n-ar tăcea
Sigur că ne-ar îndemna
Să ne regăsim mărirea
Să distrugem asuprirea
Să ajungem iar eroi
Să ne luăm țara înapoi.
poezie de Octavian Cocoș (19 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre munți, poezii despre gură, poezii despre eroism sau poezii despre dușmănie
Să fi știut doar macii?
Te-aș mai păstra un veac, de tine te-aș ascunde,
În fresca unui vis cu grație te-aș picta,
Când surdelor chemări eu n-am să-ți pot răspunde,
În câte-un gând firav în taină să-ți pot sta.
De noaptea-ți va părea mai lungă decât viața
Și-n țipăt de regrete nu vei găsi răspuns,
Nevinovate lacrimi vor rătăci pe față,
Îndepărtări absurde vor fi de nepătruns,
Tristețea va brăzda abisuri disperate,
Cocori desperecheați vor ațipi în stoluri,
De mână, stele blânde, de cer desferecate,
În cercuri mari de foc îți vor zâmbi la poluri.
Speranța de-ți va plânge din ce în ce mai stinsă
Și-ncercănate clipe vor amurgi în glastre,
În sfeșnic, floare albă, îți voi lasă aprinsă,
Să-ți lumineze pleoapa tăcerilor sihastre.
Nu-nsângera iubirea cu spini fără de rost,
Și iartă visu-n care naivi noi am crezut!
Să fi știut doar macii cât mult, puțin ți-am fost?
Sfârșitul să ne fie un tainic început?
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre zâmbet
Zidul
Între noi e o "poartă" înaltă,
Nu știu de-i închisă, deschisă...
De dor încins, aș vrea să te mângâi,
Răcoarea buzelor să ți-o cuprind,
Zăpada sânilor să ți-o alint.
Și te-aș iubi, te-aș adora,
Să ne topim, dragostea mea!
Nu știu de "poarta-i" închisă, deschisă,
De-i translucidă, de e-o oglindă.
Și dac-ar fi așa,
Să ne privim în ea:
Eu din lumea mea,
Tu din lumea ta.
Atunci
Iubirea ne-ar apropia.
Ce s-a-ntâmplat, iubita mea?
Oglinda ta, te-a-ndepărtat?!
Dar eu, eu tocmai m-am apropiat!
Dar poarta se transformă-n zid,
Un rece zid...
Prin care nu mai văd nimic.
Și când poarta se transformă-n zid,
Se-nchide drumul spre iubire...
Se naște-n inimă un vid
Ce schimbă-n rău a noastră fire...
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe citate de Floarea Carbune despre iubire, poezii despre înălțime, poezii despre zăpadă, citate de Floarea Carbune despre inimă sau poezii despre dor
![Arthur Schopenhauer](http://www.citatepedia.ro/autori/f/arthur_schopenhauer.jpg)
Noi n-am mai schimba nicio vorbă cu cei mai mulți dintre cunoscuții noștri apropiați, dacă i-am auzi cum vorbesc despre noi în absența noastră.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate de Arthur Schopenhauer despre vorbire, citate despre schimbare sau citate de Arthur Schopenhauer despre schimbare