Sus întâia stea-
limpezimea cerului
la înserare.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ultimă stea-
pe boltă stingându-se
în zorii zilei.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii peştelui-
prin limpezimea apei
văd musca în zbor.
*
Stârnind iluzii
la orizontul încins-
fata morgana.
*
Pământul reavăn-
cărări de frunze moarte
cu iz tomnatic.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschizându-se
cupola paraşutei-
sus punct zburător.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus bec cu halou-
aşternându-se neaua
imaculată.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din vechiul cămin
Fumul iese drept în sus -
Azur glacial...

haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâng ochii cerului

Plâng ochii cerului sub nori,
Lăsând pe gene-o-nnegurare
Ori semne triste de-nserare;
Ieşind miresmele din flori
La-ntunecata-nvolburare,
Efluvii pleacă, de culori.

Trăiesc mereu cu o speranţă
Oricât mi s-ar părea de greu,
Atunci când cred că Dumnezeu
Mai e cu mine-n rezonanţă;
Nori grei şi cenuşii de toamnă
Efervescent se zvârcolesc,
Istov de ploaie rece toarnă.

acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stol de porumbei-
firimituri de pâine
pe banca din parc.
*
Desţelenire-
pe arătură cioara
nerăbdătoare.
*
Alunecând lin
sus luna jumătate-
seninul nocturn.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înghit lumina
umbrele înserării-
soare în apus.
*
Sus luceafărul-
freamăt de frunze în vânt
noaptea-n pădure.
*
În vârf de stejar
croncănind cârdul de ciori-
luna alături.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu în toamnă-
zbor în vrie cârd de ciori
peste vechiul parc.
*
Sus luceafărul-
pe cer nocturn de toamnă
e lună plină.
*
O zi cu ploaie-
fulgii de nea legănaţi
printre picături.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus, pe bolta cerului

Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaştri strălucesc
Şi în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi şi nopţi dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Şi acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
şi seara şi dimineaţa,
mama îmi veghează viaţa.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înserare

Ce dacă arde zarea, zăpezii nu îi pasă.

poezie de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel unui critic

Mă arde critic, din condei
Şi mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Şi-i piperat ca un ardei.

Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Şi să nu pară agresiv.

O iau încet şi progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Şi pân' ai număra la trei,

Se face bombă... din condei!

Ioan Friciu

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Soarelui

Soarele e veşnic zâmbitor
Chiar dacă gri e viaţa noastră.
Pe-ntinderea de cer albastră
E stăpân, de viaţă dătător.

Văzduhul e pictat c-un nor,
De mâna vântului măiastră.
Soarele e veşnic zâmbitor
Chiar dacă gri e viaţa noastră.

Străbate cerul într-un zbor
Spre orizont şi râde la fereasrtră,
Îmi sărută florile din glastră
Şi se pierde-n înserare, visător,

Soarele cel veşnic zâmbitor.

rondel de Ioan Friciu (12 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

RĂVĂŞIT NISIP PE PLAJĂ, STOLURI PESCĂRUŞII SE ROTESC
Răvăşit nisip pe plajă, pescăruşi în stoluri se rotesc
Şi-n zbor planat ei stau de strajă lacului cel pitoresc,
Imensitatea verde-albastră e a cerului oglindă
În care noaptea infinite constelaţii strălucesc.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SÂNZIENE-GALBENE INFLORESCENŢE-N CORONIŢE
Sânziene - galbene inflorescenţe-n coroniţe,
Aruncate sus pe case ori sunt prinse în cosiţe
În zi de vară-n care în dumbravă cucul a muţit
Într-un timp când fetele-n visarea lor se simt zeiţe.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

LUMINA SFÂNTĂ SE APRINDE MISTERIOS

Lumina Sântă se aprinde misterios,
Sus, pe Golgota focul arde vijelios,
Străluce către ceruri, spre pământ şi ape
Vestind creştinătăţii învierea lui Hristos.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tranziţie

Cum în tranziţia "fatală"
Ce se petrece-i greu de spus,
Se tot persistă în greşeală
De jos în sus, de sus mai sus...!

epigramă de Ioan Crăciun Petrişan din ziarul "Viaţa Buzăului" (14 noiembrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet de ianuarie

Mirifică este pădurea ninsă,
Orişice copac se pare-n floare,
Steluţe albe licăre în soare
Sub ochii mei în zarea necuprinsă.

Peste câmpia cea scânteietoare
De vântul aspru zăpada-i prinsă,
De Crivăţul cu pofta lui nestinsă,
Ce-o poartă-n sus din zare-n zare...

Târziu, la miezul nopţii sus răsare
O candelă ce luminează cerul
Şi ne sloboade peste case gerul,

Dar nu numai acesta este semnul
Ascuţimii frigului de-afară,
Tremură şi puzderia stelară.

sonet de Ioan Friciu (19 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timida primăvară...

Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.

Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranţă
C-alungă hibernala claustrare.

Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce şi-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândeşte seara.

În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieşim
Liberi să ne-ncălzim la soare?

Ioan Friciu, 27.03.2020

poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

întâia barză -
soţia izolată
la domiciliu

haiku de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!