Legată la mal-
legănată de valuri
o barcă veche.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plopii de pe mal-
în bătaia vântului
arcuindu-se.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nori de furtună-
în clopotniţa veche
bate clopotul.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din întuneric-
căţelul pământului
soarbe lumina.
*
Pe înserate-
oglindindu-se în lac
bătrâna barcă.
*
Un singur licăr-
sub vălul gros al ceţii
în depărtare.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PE-NALTE PROMONTORII VALURI SFĂRÂMATE (Rubayat)
Pe-nalte promontorii valuri sfărâmate,
Corăbii ce dansează-n porturi ancorate
Pe muzica furtunilor din negrele abisuri,
Iar dirijor e vântul cel sărat ce bate.

rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NĂVALITORI MINUSCULI VOR LOVI ÎN VALURI
Năvalitori minusculi vor lovi în valuri
Dorind cu forţa lor a ne strivi de maluri,
De vrem noi sănătoşi şi-n viaţă să rămânem,
În cui ne punem pofta de-a juca la baluri.

rubaiat de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi zic că-s sătui de valuri

Mulţi zic că-s sătui de "valuri"
Şi se alipesc de "maluri",
Adumbrindu-şi "partea sumbră"
Ca nişte stăpâni pe umbră.

Toţi au barcă şi-s pe mal,
Eu n-am barcă şi-s în val.
Şi de am... ca să o mân,
Nu-s eu rob şi ea, stăpân?

Căci ea stă numa pe apă
Şi eu o trag din lopată...
Iar furtunile când vin,
Nu-s eu cel ce-ndură chin?

Mă gândesc la "mal" şi parcă
Aş putea lăsa să treacă
Viaţa fără val şi barcă,
Dar Limanul ce mă-aşteaptă,
O să-l mai ating vreodată?

Dar şi-n val, şi-n barcă-i bine
Dacă Domnul e cu mine!
Furtuna n-are ce-mi face;
El îi spune "Taci! " Şi tace!
Când mă cheamă, merg pe apă,
Mă scufund... dar El mă scapă,
Căci mă ia mereu de mână
Să mă scoată la lumină.

Cu El merg fără încetare,
Trec şi munţi, şi trec şi mare,
Nu poate nimic sub soare
Să oprească a mea alergare
Şi nimic nu-i să-mi răpească
Răsplătirea cea Cerească,
Ori, cumva să mi se-opună
Biruinţei spre cunună!

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul clopotarului

Bate clopotu-ntro dungă
În clopotniţa cea veche,
Cu un zel fără pereche
Clopotarul rugi îndrugă.

Figura lui pare prelungă
Cu pălăria pe-o ureche.
Bate clopotu-ntro dungă
În clopotniţa cea veche.

Zi şi noapte stă de veghe,
Furtuna să nu ajungă.
Norii clopotul i-alungă,
După datina străveche,

Bate clopotu-ntro dungă.

rondel de Ioan Friciu (21 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PRIN REGNUL VEGETAL SE URCĂ VALURI VERZI DE CLOROFILE
Prin regnul vegetal se urcă valuri verzi de clorofile
Scăldând cu verdele cel crud vernale zile,
Aşa prin trupul omenesc perpetuu trece roşu sânge
Să-i dea putere să întoarcă ale vieţii sale file.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul toamnei târzii

Şuierând s-aude vântul,
Cade- o frunză leganată...
La orizonturi nori s-arată
Şi vor umbri pământul.

Păsările-şi uită cântul,
Îl fredonează câteodată,
Şuierând s-aude vântul,
Cade-o frunză legănată...

În grădina mea brumată
Roza s-a chircit pe rug,
Alte flori îşi iau avântul
Şi din calea iernii fug...
Şuierând s-aude vântul.

rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire într-o barcă albastră

Rădăcinile mele
se succed
tot mai adânc
în tine...
Ploaia îmi atinge sânii
în paşii de vals vienez-
aşa se face
că cei mai frumoşi maci
ard în buzunarul cămăşii tale.

Nu prea departe,
iubitul meu,
o barcă albastră
face în valuri
pioasă-nchinare.

Când şi unde
a noastră iubirea
se va împlini
cu o linie de păsări finală?

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea în valuri.
La orizont o barcă –
Perlele pe mal.

haiku de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel unui critic

Mă arde critic, din condei
Şi mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Şi-i piperat ca un ardei.

Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Şi să nu pară agresiv.

O iau încet şi progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Şi pân' ai număra la trei,

Se face bombă... din condei!

Ioan Friciu

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopotul (Gazel)

Departe tunete răsună,
Dispare-ncet clarul de lună

Şi-n următoarele minute,
Avem de a face c-o furtună.

În clopotniţa cea veche
Clopotul în dungă sună,

De ce clopotul îl trage,
Clopotarul are să ne spună:

Că după-ncetarea ploii,
Iarăşi vine vreme bună,

Dar în grădina neprăşită
Iar va creşte mătrăgună...

poezie de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

MAI E PUŢIN ŞI FRUNZA-N CODRU SE VA RUGINI
Mai e puţin şi frunza-n codru se va rugini,
Din recile cotloane vânturi aspre s-or porni
Ca peste noi s-aducă valuri albe de ninsori
Şi cer-cobalt sticlos ce-n case ne va pironi.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânturi

Vălătuci de nori plutesc
Alungaţi de vânturi reci,
Nordice furtuni pornesc
Turbion cu cu frunze seci;
Urcă-n valuri în văzduh
Rugile la Sfântul Duh
Iarna aspră o-mblânzesc,
Luminează şi-ncălzesc;
Este tot ce îmi doresc!

Iarba moare sub zăpadă,
E-ngheţată de urgie,
Retezată-i ca de spadă;
Naşte-un vifor în câmpie,
Iară-i ziua-ntunecată,
Iarăşi vine noaptea-ndată...

acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada fiicei contelui Haldan

Fata contelui Haldan venea mereu aproape
De valuri, privind sfidător în zare
Spre orizont, dincolo de ape;
Râdea mândră, strigând în gura mare:
"Cosiţele a şase prinţese-s preţul
Pe care-l va plăti cel ce-mi va cere mâna,
Aşa că, hai frumoasă barcă, salut frumoasă barcă!
Să vină mirele să-şi ia stăpâna!

Într-o zi, fata contelui cutreiera
Pe falează, la fel ca şi-altă dată,
Când a văzut un cavaler bălai
Cum naviga spre ţărm cu nava lui înaltă.
Toate velele din catifea erau croite,
Iar catargul bătut în aur şi-n safire
Şi "hai frumoasă barcă, salut frumoasă barcă!
Iată vitezul care-mi va fi mire!"

"Am tăiat cosiţele a cinci prinţese,
Colindând mii de ape şi-îndepărtate ţări,
Şi-am strâns laolaltă buclele de aur
Să-ţi fac cel mai frumos şal de peste şapte mări.
Mai lipseşte una doar şi vor fi şase,
Doar una şi povestea va deveni un simplu fapt;
Aşa că, hai frumoasă barcă, salut frumoasă barcă!
Înalţă-ţi pânzele şi zboară pe luciul de smarald!"

A sărit în apă şi-a înotat spre mal,
Acel călător tânăr şi îndrăzneţ,
A prins semeaţa fată-a contelui Haldan
Şi i-a tăiat părul de aur, podoaba ei de preţ:
"De-azi, ascunde-te şi plângi, mândră fecioară,
Povestea s-a sfârşit şi-i rece supa;
De acum, hai frumoasă barcă, salut frumoasă barcă!
Întinde velele! Spre vest! Şi vânt din pupa!"

poezie clasică de Charles Kingsley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timida primăvară...

Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.

Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranţă
C-alungă hibernala claustrare.

Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce şi-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândeşte seara.

În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieşim
Liberi să ne-ncălzim la soare?

Ioan Friciu, 27.03.2020

poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea, măreaţa unificatoare, este ultima speranţă a omului modern. Astăzi, mai mult ca niciodată, o veche expresie a căpătat înţeles: "Suntem toţi în aceeaşi barcă."

citat din Jacques-Yves Cousteau
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica este ca o barcă; barca trebuie să fie în apă şi nu apa în barcă.

Bill Hull în Pastorul ucenicizator
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o barcă în derivă

Ca o barcă în derivă
Navighez pe marea vieţii,
Dup-o dragoste fictivă,
Dus de valurile sorţii.

Şi e marea învolburată,
Mă izbeşte rău de stânci,
Mi-este viaţa tulburată
Şi plină de răni adânci.

Nu am leac pentru durerea
Ce sufletul meu o simte,
Am pierdut toată puterea
De-a mai merge înainte.

Navighez cu disperare,
Printre valuri de speranţă,
Poate la capăt de mare
Cineva-mi dă importanţă.

Şi-mi va arăta ce înseamnă
Când iubesc să fiu iubit,
Poate inima-mi îndeamnă
Să uite ce-a suferit.

poezie de Razvan Isac (12 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!