Pe un trotuar

sunt agasat de o stâncă
vineţie şi moderat ascuţită
mă împiedic de bălţi
semiîngheţate cu un pic
de şampanie de la ultimul
revelion unse discret prin
colţuri mai dezgheţate
trec în basmul meu
pe celălalt trotuar prins în două
tocuri ascuţite împrumutate

pe un trotuar plânge un trepied
mă împiedic de malul însetat
de ştirile revărsate dintr-un ziar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea din călătorie

întind prin unghere
oglinzile fiordurilor
vuietul cascadelor
pe un trotuar obişnuit
mă împiedic de stânci
şi de lacurile gheţarului
peisaj prea frumos
pentru a încăpea
în versul meu

poezie de Barbara Solarska din Miedzy jest a nie ma (iulie 2011), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul de apoi

Lui Ştefan Doru Dăncuş

Mă împiedic de cer şi pietre

mă împiedic de copilărie Doamne

aceasta nu-i uşa raiului Petre

mersul şi zborul să-l condamne

Mă împiedic de copilărie Doamne

mă împiedic de toţi şi de toate

sunt copil de-o mie de toamne

timpul întotdeauna are dreptate

Mă împiedic de toţi şi de toate

aceasta nu-i uşa raiului Petre

ce altă uşă merge ca pe roate

mă împiedic de cer şi de pietre

Mă împiedic de copilărie Doamne

de cupa cu otravă din palme

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2 martie 2023)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

In basmul meu...

În basmul meu, mai ninge cu pelin,
Iar timpul a uitat să se-ntomneze.
Taci! Lasă-mă să plâng şi să m-alin,
Când zorii nu mai ştiu să intoneze

Orgii de roşu închinând mesteceni
Pe malul însetat de anotimpuri.
Dă-mi crucea, rana, cuiele-asemeni
Şi zvon de curcubeie, în răstimpuri.

Taci! Lasă-mă să plâng! Mi-e plânsul veşnic...
Îmi caut iarna, să o port pe scut.
Aprinde torţa, iar e întuneric!
În basmul meu, lumina s-a pierdut...

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge chitara

păşesc prin colţuri de lume
orb în lumină
în mână port o chitară
uitat în uitare
cânt şi cânt
sunt chitara ce plânge pe mare
sunt valul ce sparge chitara
sunt omul ce plânge pe val
sunt flacăra ce arde în lacrima crudă
sunt ultimul cânt al chitarei
sunt forma pierdută prin colţuri de rai
sunt tăcerea ce piere în cuvânt
pe ţărm a rămas
un om şi o chitară

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

se sparg torenţi repezi de maluri
cuvântul e prăpastie în ultimul salt
tu sari pe colţuri de stâncă
eu te urmez şi întreb
vei plânge în zori la capul meu
e întinsă câmpia

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În valea îmbrăcată-n primavară

O toacă a spart tăcerea verde
În valea îmbrăcată-n primăvară!
Clopotele-au început să bată
Şi fulgi de păpădii se-mprăştiară.

Cetatea soarelui e-nchisă azi
Şi mă împiedic de-ntuneric straniu,
Lumina e doar dincolo de gard,
Şi nu îmi va-nflori curând geraniu'.

S-aud voci cântând în strană iar,
Cum auzeam duminica trecută
Şi câţiva paşi târând pe trotuar
Bastonul bătrâneţii cea urată!

Mă rog, azi, prin şipcile din gard
S-ating o rază cu parfum de nard,

sonet de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu mă ţin

în braţe după această fugă
mă împiedic de pipa din colţul
străzii şi această piedică
este echilibrul ce cască atent
cerul ca un vas ciobit ce tremură
un mic izvor de unde răcoresc
versul când voi cădea în noapte

alerg ţinându-mă de mână
pe sub geamurile iubitelor trec
ca un tren accelerat în urletul
furtunii ce smulge flori spre iadul
în care dragostea se zbate

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicului meu oftalmolog

Mai văd doar puţin, ca prin ceaţă,
Pe stradă când merg mă împiedic,
Dar am, mai departe, în viaţă
Încredere... oarbă... în medic.

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

ultimul îngheţ -
paşii trecătorilor
scurşi pe trotuar

haiku de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând printre nori
mă împiedic de tine,
piciorul meu slab.

haiku de Ionuţ Popa din Valuri (28 mai 2007)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu capul în nori

petrec revelionul pictând
o poezie de amor
acasă pe bucata de covor
îmi trec sticla de jidvei
din stânga în dreapta
şi din dreapta tot în dreapta
nu pot ridica sticla cu stânga
ţin penelul sau markerul
ultimul bust de femeie
a devenit cât de poate de real
e sărbătoarea unui burlac
mirosul de brad vine de afară
prin geamul larg deschis
ultimul revelion l-am trântit
pe canapea de plictiseală
a venit lângă mine sub masă
sticla de whisky contrafăcut
am vărsat-o-n pantaloni

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindiri

Prin gândul tău, mai trec acele seri,
îmbujorate-n frumuseţea lor
de gândul meu, de tine doritor,
ce-ţi provoca prin suflet adieri?

Îţi aminteşti plimbările de zi
pe străzi ce ne păreau atunci pustii,
căci redusesem lumea celor vii
la tu şi eu, dorindu-ne-a ne fi?

Dar parcul nostru, masa de cafea,
priviri ce risipeau adânc de cer
spre trupul ce se ascundea-n mister
nedesluşit de cel ce îl dorea?

Îţi aminteşti, desigur! Prea mulţi paşi
s-ar fi pierdut prin colţuri de-amintiri
şi n-ar porni spre suflet oglindiri
a ce nu poţi în urma ta să laşi.

Mai văd ades, în gândurile-mi vii,
o seară-a unei toamne, un trotuar
şi mâna ce-o strângeam în buzunar,
de frigul ce-ncepea, a o feri.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în visul meu

cu sandale roşii
ea umbla prin iarbă
şi minijupa ei era să-mi provoa
ce (!?) - un stop cardio
respirator -
îmi umblau tramvaie în cap
ea urca din mers
eram atât de disperat
încât îmi vine
să port tocuri
într-un vis
cu sandale roşii şi băr
baţi pe tocuri
(!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine ploaia

în humor o pun la pahar cu două
degete de whisky şi unul de weekend
cer culori înainte de a porni la drum
înarmat cu un stilou şi un penel
torn
puţin albastru de voroneţ prin rigolele
oraşului ce stă drept în calea picăturilor
picur
un pic de ploaie în paharul unde stau
rostogolite în whisky două cuburi
de gheaţă luate aleatoriu dintr-un răsărit
de soare ieşit dintre munţii purificaţi
de noaptea care şi-a făcut de cap

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul dintre cei doi susmenţionaţi a decedat căzând pe trotuar

Cu regret am constatat,
După ce a sucombat:
Slăbiciunea sa fatală
Era partea... ponderală.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată mă împiedic de prea mult noroc.

citat din Nancy Brilli
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muşchii catifelaţi

cu creme luate de la specialişti
unse pe epiderma lăsată
numai pe şezlong la marea
cea mai mare mare neagră
o apă păroasă spre grasă
te întinzi la distanţă de celălalt şezlong
cu iubita care oftează
merge o bere re
ce marcă (?!) acră şi blondă
femeia ta tâlhărită de soare
are capul pivotant
nasul lăsat în vânt din şezlong
vă iubiţi prin cuşca de plexiglas
cu muşchii catifelaţi (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul cântec

stau pe ţărm
ascult nisipul cum plânge
timpul curge prin palme
nici urmă de unde, de valuri
pe unde să curgă, de unde
mă preling prin colţuri de singurătate
e tragic şi trist, azi în cetate
chipul meu, o mască a lumii
totul e o biată amintire
rătăcită în sertarele vieţii
m-am cufundat în tăcere
în noaptea asta am murit, încă o dată
se scuturau frunze printre gânduri
acum sau poate peste o mie de ani
cine azi mai ştie, cine...
am venit şi am plecat
acolo sus, unde nu e durere
e doar un etern suspin
a rămas amintirea unui vis
se scuturau frunzele vieţii
una câte una
ieri a fost ieri
azi a rămas nimic
am plecat fără a şti
de ce am venit, de ce am plecat
pe masă, o poză ruptă, atât
când m-am trezit din al meu chin
plângeau suspine
mi-era teamă de viaţa asta murdară
poate sare o scânteie
să ardă, să ardă durerea din mine
vazduhul era plin de suspine
ce trec azi prin mine
pe un deal
o mioară plânge
în suspine
lacrimi curg în vale
se scurg pe o cărare
cărarea dorului în lacrima norului
ucis cu pietre de oameni nebuni
ce oare să mai fac cu mine
din suflet picură suspine
pic, pic...
în mână port un fluier, de soc
să cânt, un cântec de jale, de foc
despre viaţa asta
fără de noroc

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urziceni: Caricaturiştilor, la al lor Revelion 2006

Cu patru săptămâni avans
Vă-ntreceţi de "revelion",
Un pic, cu doamne-n paşi de dans,
Mai mult cu-al vostru... creion.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Revelionul Caricaturiştilor (noiembrie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă împiedic, mă ridic ţinându-mă de Dumnezeu.

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!