Mă trag dintr-un gând
imaterial cu vorbe bune
sunt craiul de tobă cu dragostea
în drum serios și visător
mă uit la femeile de treflă
cu ochii verzi și obraznici
care mă sărută profund până ajung
palid în viața culturală
mă trag dintr-un vis cu lacrimi
lăsat pe etajera plină cu cărți
lângă o țigară cu urme de ruj
pe filtru lung și elegant
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fumez o țigară
ticăloasă și fierbinte ce-mi ucide
viața foc cu foc
țigară cu țigară
este popasul intoxicării
pe care mi-l permit
impertinent cum am devenit
fumul îți sărută coapsa
peste cadavrul meu
scriu finalul cu ultima țigară
fumată pe ascuns
sunt un școlar fugit
care a dat de prima iubire
fumată la un picnic
cu erată pe pachetul mototolit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărturăreasa
Uite, ai un dar în casă,
Vorbe bune, cu temei
De la dama cea de verde,
Dar să te ferești să-l iei.
Pentru că nu minte cartea,
Ea ghicește orice gând,
Vezi, cu dama cea de tobă,
Ceartă, lacrimi pe curând.
Dragoste pe drum de seară
Cu un crai de ghindă, și
Gând la gând cu bucurie,
Chiar o veste vei primi...
Serioasă, visătoare,
Cu ochi negri și cuminți,
A rămas privind, copila,
Gura babei, fără dinți...
Cum e crai de ghindă, babo?
Nalt și oacheș, fata mea.
Și cu ochii mari și umezi,
Și cam palid, nu-i așa?
Seara, când să se dezbrace,
Singurică în iatac,
Pe obrajii ei s-aprinde
Floarea rumenă de mac.
Și privindu-se-n oglindă
Își sărută brațul drept:
"Crai de ghindă, crai de gindă,
Vin' la mine, că te-aștept!"
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Te iubesc până la ultima
țigară fără filtru cu tutun mai iute
o țin în secret de multe duminici
vreau s-o fumez în timp
ce te mai iubesc cu disperare
fumul amăgirilor se duce direct
la inimă duminica când ne plouă
sufletul plin de amărăciune
te iubesc până la filtru când schimb
pachetul așezat între noi doi
ne atingem discret cu degetele
îngălbenite de la nicotina trasă
direct pe piele prin orice mijloace
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemat la locul faptei
constat că turnase în el
atâta bere încât făcuse
în pantalonii jegoși
da' ăla care ne sunase
avea o putere de concentrare
cât un pește de acvariu
care luase vodcă fără rețetă
așa citisem într-o carte
cu polițiști idioți ca noi
nu mai zic de colegul meu
de mustața lui călcată în picioare
de fetele de la căpâlna
care-i dădea o față de prost
aprind o țigară cu marijuana
de la bricheta mea zippo
și fac câteva fotografii
cu telefonul meu xiaomi
de fițe luat de la un șmecher
furat fără îndoială dintr-un magazin
trag o linie cu partenerul
aproape uităm că am venit cu mașina
o luăm la pas prin orașul vicios
noroc că ne-am legat pistoalele
cu sârmă groasă de cupru
nu pot fi furate de boschetari
analizez rapid de ce am pornit
în misiunea periculoasă
fumez o țigară kent până la filtru
apoi servesc hamburgeri
sosul îmi amintește de o crimă
făcută de un vecin
folosise un ciocan despicat
la capete și lovise cu răutate
amantul soției lui beat
dar și asta o citise într-o carte
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna plină se ascunde
la polul nord într-o cupă plină
cu șampanie când gheața
plutește în derivă pe lângă ochii
albaștri în blocurile plutitoare
desprinse din asfaltul de smarald
o văd pătrată și parțial beată
cântată în continuare de poeți
invidiată de comete și asteroizi
luna plină a încăput într-un surâs
trezește lacrimi și regrete inutile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trag de vene
până ajung unde trebuie
să ajungă dacă și-ar propune
cu acele care le răscolesc
și nu pleacă. îngerii au nevoie
de mine. sunt bolnavi, doamne
trag de vene ca de fiare
un culturist cu o plantație
de cânepă indiană. plec
să nu mă fac medic
nu vreau să ascult inima
legată tainic de vene
stau cu mâinile la spate
legat de vene cu vene irigate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Breșă în securitate
luminițele se aprind
luminițele se aprind
se sting și alarmele sonore
dau înștiințarea în tot complexul
fug prin ușile care se deschid
se închid alandala
și gardienii noii ordini
trag cu glock 19
sunt delicvent
sunt delicvent
gândesc altfel decât marea masă
n-am fost resetat
și mănânc carne de porc
îmi place carnea de porc
friptă în ulei
citesc kant și cioran
luminițele se aprind
luminițele se aprind
nu-mi iubesc conducătorul
scanerul a identificat ostilitatea mea
trebuie
trebuie
trebuie
să fug din cub
breșă în securitate
breșă în securitate
și încerc să mă salvez
ecranele dau urmărirea mea în direct
sunt peste tot
au început pariurile
se fac jocurile
fug
fug
ușile se deschid
ajung într-o hală plină cu homari
plină cu scoici
plină
mănânc repede un homar
care încă mai dă din picioare
dinții mei mușcă din carapace
trag gardienii destinului
folosesc beretta
soldații în uniforme verzi
au încercuit clădirea
mă zbat
mă zbat
fug de ici-colo
cercul se strânge în jurul meu
lațul se strânge
ușa care dă în exterior
este larg deschisă
în jurul clădirii e haosul
sunt un monstru
sunt un monstru
sunt un mutant
minidronele trag cu pistoalele
au muniție suficientă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rece vreme
urâtă ca o femeie nervoasă
care țipă toată ziua
tragi un pulover de lână
sub alt pulover mai larg
așezi țigara aprinsă să încălzească
buza friptă moderat de altă
și altă țigară fumată până la filtru
te înroșești când vezi vecina
e un fel de căldură venită
din haosul primordial
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuga ochilor
enigmă suicidară
sau
o simplă stratagemă (?!)
câteva secunde de mozart
o fugă muzicală
cu flăcări și lacrimi
jurământul citit din ochii ei
direct cu proprii mei
ochii au genele pliate
după revoluția culturală
secundele fac zarvă
fug ochii noștri fuga
în c minor executată
de doi ochi frumoși
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desenez
desenez infinitul
din ochii tăi
creionu-mi tremură-n mână
trec peste gene, la pleoape
și la gene
lungi și negre
desenez vântul de lângă nasul tău
obraznic nas
nările fine trag aer
desenez și asta
ajung la buze, le sărut
nebunește
desenez tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sardinele stăteau
în cutie în sos de roșii
vidate de o mașină
cu statut autonom
nemișcate conform certificatului
de garanție scris în patru limbi
aflai unde se bălăceau
sardinele în zilele cele bune
sau rele
înainte de a fi pescuite
de o echipă de profesioniști
care trag plasa plină în pescadoare
o fac fără ură după ce beau
țuică sau vodcă dis de dimineață
și vorbesc despre femeile lor
grase de la carnea de porc
mâncată în timpul anilor trecuți
când îi așteaptă să se întoarcă
pe trei cărări de la barul fumuriu
sardinele înghesuite știu
cântecele auzite de la pescarii
care le îngână beți în bărci
fumând țigări ieftine
și trag șnaps dintr-o sticlă
cu miros de pește
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme...
Urme de pete pe cer vineții,
Petele lumii arzând în beții,
Culori ce se-ascund tac printre stele,
Tac în vibrare gurile rele...
Urme în floare de gol putrezit,
Gol al gândirii anume trezit,
Singura viață străbate domol
Printre blesteme mai dându-și ocol...
Urme de gheață în inimi de foc,
Sunt inimi ce zac și nu-și găsesc loc,
Se simte-mprejur mirosul de fum,
E singurul dor, săracul parfum...
Urme de viață prin urme de-auz,
Prin urme de ochi și totuși confuz,
Urme de vorbe stau să se scurme,
În dâra de timp... urme... de urme...
poezie de Vasile Zamolxeanu (25 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă trag
din scriitorii cei adevărați
cei care nu fac umbră pământului
cu sângele îngroșat de la vâscoza
paginilor scrise
umblu prin bibliotecile care mi-au strâns
slovele cu evlavie și adorație
mă trag din cei care
ctitoresc cărți fără pereche
m-am dat jos de pe soclu
și am intrat în creierul uman
așa au devenit operele mele nemuritoare
vor dăinui atât cât va ține omenirea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul până la cer
este un drum lung.
Numai cei care se cer,
la Domnul ajung.
catren de Dumitru Delcă (7 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut
Sărută cerul iarăși dimineața.
Sărută ochii, rozele și gheața
din viața plină de "te iubesc"
șoptit incet, căci, doar trăiesc...
Sărută marea un trecător necunoscut.
Sărută dorul și-un oftat tăcut
din pieptul unei nopți de vară
uitată-n briza rece și amară.
Sărută soarele caldele umbre.
Sărută inimi de mătase și mistere sumbre
din vinul vieții ce se scurge-n agonie
și-al tinereții pierdute pe vecie.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuante de verde
Ochii ei verzi, plini de stralucire, sunt raza de lumina pe chipu-ti trist
Ochii ei verzi, la nesfarsit sa-i privesti
Ochii ei verzi, plini de taina si mister
Iti vor voRbi cu soapte inocente
Ochii ei verzi, sunt ca si-o oglinda pentru el
... si, ce poate fi mai frumos decat chipul lui, reflectat in ochii ei verzi?!
poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut 🌸
Sărută cerul iarăși dimineața.
Sărută ochii, rozele și gheața
din viața plină de "te iubesc"
șoptit încet, căci, doar trăiesc...
Sărută marea un trecător necunoscut.
Sărută dorul și-un oftat tăcut
din pieptul unei nopți de vară
uitată-n briza rece și amară.
Sărută soarele caldele umbre.
Sărută inimi de mătase și mistere sumbre
din vinul vieții ce se scurge-n agonie
și-al tinereții pierdute pe vecie.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa și prea tânăra
culegătoare vânzătoare de zmeură
umple plasa cu borcanul
numărând vărsând conținutul
murmură în gând cu ochii sclipitori
puhoaie de șuvițe negre
scuturate de ciudă
după ce a pierdut numărul borcanelor
stă derutată și se uită la pungă
se simte ca un pește mic
într-un mare heleșteu
privește în tavanul alb
piața o strânge și se face mică
o mică vulpe prinsă-n capcană
ochii verzi se agață de ochii albaștri
trufași și arieni
este un mic țaigăr
într-un ceas defect
recunosc că o privesc puțin amuzat
pot să curm zbuciumul de pasăre
care se zbate-n ghearele vulturului
îi simt sufletul strâns de durere
umezit de îndoială ca o batistă
plină de lacrimi fierbinți
începe să-mi placă sceneta
îmi propun s-o scriu pe o coală a4
scot banii și îi număr
deși știu câți bani am
plătesc mai mult decât se aștepta
ochii verzi se agață de ochii albaștri
speriați de degetele care se ating
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Televizorul l-am lăsat
pradă disperării cu un aer serios
al omului care iese plin de traume
după ce vede materiale de prost gust
și dezbateri lipsite de valoare
chiar îi invidia pe cei care pot fi
manipulați prin astfel de mijloace
lumea de la televizor e o harababură
întunecoasă din punct de vedere moral
plină cu manechine și snobi cu buzele
țuguiate care au convingerea că atrag
ochiul cetățeanului cu televizor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt poetul
care suferă cu versuri
și poezii așezate-n tomuri
ce strivesc bibliotecile
avide de versul magic
hârtia sărută cuvântul
care umple pagină după pagină
lăsat de geniul poetului
să panseze inima cititorilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!