Adevărul e că materia, fiind calitatea vădită, se impune cu mai multă evidenţă percepţiunii, fiind luată ca substanţă, ca nucleul (sâmburele) lumii. De fapt, avem numai împreunarea elementelor care alcătuiesc un tot – lumea. Când zicem substanţă, înţelegem elementele lumii sau ceva analog, mai conform cu realitatea; substanţa reprezintă legătura de unire a elementelor care construiesc lumea. În acest fel, cuvântul substanţă exprimă indirect ideea unui tot invizibil – lumea întreagă. E de observat că astfel înţeleasă substanţa, o putem analiza ca ceva ce poate fi cunoscut. Căci, din clipa ce avem o îndrumare în cunoaşterea raportului elementelor care alcătuiesc lumea, totul e aflat. (...)
Revenind la materie, amintesc cele trei chestiuni care adesea se pun: materia este nesfârşit de mare, sau este mărginită? Se divizează la infinit, ori până la o limită oarecare? Este de un fel, sau de mai multe feluri? Toate aceste întrebări se pun şi elementelor constitutive ale lumii, care trebuie să fie rezolvate în acest sens.

Vasile Conta în Întâiele principii care alcătuiesc lumea
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre substanţele secunde, specia e substanţă în mai mare măsură decât genul, căci ea este mai apropiată de substanţa primă. Într-adevăr, dacă ar reda (apodidomi) cineva ce este substanţa primă, o va face în chip mai cunoscut şi mai familiar redând specia decât genul... Prin urmare... specia e în mai mare măsură substanţă decât genul. În schimb, dintre speciile care ele însele nu sunt genuri, nici una nu e substanţă în mai mare măsură decât alta.

Aristotel în Categorii, 5, 2b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu este ceva separat de mine şi de tine. Lumea, societatea reprezintă relaţia pe care o stabilim sau încercăm să o stabilim între noi. Aşa că tu şi cu mine suntem problema şi nu lumea pentru că lumea este proiecţia noastră şi ca să înţelegem lumea trebuie să ne înţelegem pe noi înşine. Acea lume nu este separată de noi, noi suntem lumea şi problemele noastre sunt problemele lumii.

citat clasic din Krishnamurti
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice substanţă pare să însemne ceva anumit (tode ti). Cu privire la substanţele prime, este de netăgăduit şi adevărat cum că semnifică ceva anumit, căci lucrul indicat este ceva individual şi unu la număr. Iar cu privire la substanţele secunde... ele semnifică mai degrabă un fel de a fi (poion ti); căci subiectul nu e ceva unic, ca substanţa primă, ci om şi vieţuitor se enunţă despre mai mulţi. Însă ele nu înseamnă în chip absolut un fel de a fi, cum ar face-o albul de pildă... Specia şi genul definesc felul de a fi cu privire la substanţă: ele semnifică de ce fel anume este o substanţă.

Aristotel în Categorii, 5, 3b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu exsită printre contopiri nici una care să fi produs un sens nou din condensarea elementelor sale; acestea sunt puse în evidenţă de cea mai simplă analiză. Modificările şi înlocuirile trimit, asemenea cuvântului de spirit, la o formulă curentă şi familiară, însă ele nu exprimă prin ele însele nimic altceva, de regulă nimic valabil sau interesant. Prin urmare, pentru aceste "cuvinte de spirit" este valabilă dar prima concepere: ele sunt nonsensuri. Astfel de producţii, care s-au îndepărtat de una din caracteristicele esenţiale ale cuvântului de spirit, pot fi numite spirite nereuşite, sau pur şi simplu li se poate refuza calitatea de cuvânt de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim viaţă capacitatea de hrănire prin sine, de creştere şi, în fine, de micşorare de la sine. Aşadar, fiecare corp natural care participă la viaţă, se poate considera drept substanţă, şi anume o substanţă compusă, organizată. Sufletul este deci, cu necesitate, o substanţă în sensul de specie a unui corp natural care are viaţă ca potenţă şi de defineşte prin acestea: hrănire, simţire, gândire, mişcare. Aşadar sufletul constituie acea entitate prin care trăim, simţim şi gândim, ca atare se poate spune că el este raţiunea de a fi şi forma, iar nu materia şi subiectul ei.

citat din Ludwing Feuerbach
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru un istoric al religiilor, fenomenul pe care Nietzsche îl condamna în creştinism nu-i era cu totul constitutiv acestuia – era vorba de dualism, de ideea că lumea îi aparţine diavolului şi de consecinţa ce decurge de aici: faptul că inconsistenţa ontologică a lumii nu-i lasă omului posibilitatea de a-şi recupera fiinţa decât în afara lumii. Trebuie oare repetat faptul că această infatuare a dualismului nu este specifică esenţei creştinismului, că rădăcinile ei sunt platoniciene şi orfice?! Acest mod de a vedea lumea este piatra de temelie a orfismului; adeptul lui Orfeu se aşeza în rândul acelora care aveau aceste convingeri.

Ioan Petru Culianu în Iocari serio – Ştiinţă şi artă în gândirea Renaşterii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape întotdeauna, alături de o asociaţie de idei se află o alta care o contrazice. Iar acest material prezintă în fond aceleaşi caractere ca şi gândirea noastră în stare de veghe. Pentru ca toate acestea să devină un vis, trebuie mai întâi ca materialul visului să fie supus unei presiuni care va avea drept prim rezultat condensarea acestui material şi apoi fragmentarea elementelor sale interne. Aceste elemente, fragmentate astfel la infinit, se vor reconstitui pe planuri noi.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E important să avem un secret şi presimţirea a ceva ce nu poate fi cunoscut. Ne umple viaţa cu o nuanţă de impersonal, cu un numinosum. Cine n-a făcut niciodată experienţa acestui lucru a pierdut ceva esenţial. Omul trebuie să simtă că trăieşte într-o lume care este misterioasă într-o anumită privinţă, să simtă că în ea se întâmplă şi lucruri a căror experienţă o poate face, chiar dacă rămân inexplicabile, şi nu numai acelea care se desfăşoară în limitele aşteptărilor. Neaşteptatul şi incredibilul ţin de această lume. Numai atunci viaţa este întreagă. Pentru mine, lumea a fost de la bun început infinit de mare si de insesizabilă.

citat celebru din Carl Gustav Jung
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primul rând, eşti convins că există o unică Substanţa Inteligentă, din care toate lucrurile provin; în al doilea rând, ai credinţa că această Substanţă îţi dă tot ce îţi doreşti; şi în al treilea rând, relaţionezi cu această Substanţă printr-un adânc sentiment de recunoştinţă.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul este singura putere care poate produce bogăţie tangibilă din Substanţa fără Formă. Materialul din care toate lucrurile sunt făcute este o substanţă care gândeşte şi un gând despre o formă imprimat acestei substanţe ajunge să producă această formă.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Acest lucru este valabil înainte de toate pentru creştini: unitatea poate ajunge numai ca rod al rugăciunii. Eforturile diplomatice şi dialogurile academice nu sunt suficiente. Isus ştia asta şi ne-a deschis calea, rugându-se. Astfel, rugăciunea noastră pentru unitate este o umilă, dar încrezătoare participare la rugăciunea Domnului, care a promis că fiecare rugăciune făcută în numele său va fi ascultată de Tatăl (cf. In 15,7). În acest moment putem să ne întrebăm: "Eu mă rog pentru unitate?". Este voinţa lui Isus, însă dacă trecem în revistă intenţiile pentru care ne rugăm probabil că ne vom da seama că ne-am rugat puţin, poate că niciodată, pentru unitatea creştinilor. Totuşi de ea depinde credinţa lumii; de fapt, Domnul a cerut unitatea dintre noi "pentru ca lumea să creadă" (In 17,21). Lumea nu va crede pentru că o vom convinge cu argumente bune, ci dacă vom mărturisi iubirea care ne uneşte şi ne face apropiaţi de toţi."

citat din Papa Francisc
Adăugat de Alexandru Răduţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu, datorită ordinii şi disciplinei sale interioare, le-o cerea şi camarazilor lui. Atât de pătruns era de necesitatea acestor calităţi pentru lupta politică ce o începuse, încât le-a ridicat la rangul de "legi legionare". În concepţia lui, acestea erau ca nişte pietre de hotar pentru formarea oamenilor săi, absolut necesare pentru a avea izbândă în lupta în care se angajase. Dar când cere ordine şi disciplină, el nu se adresează unor indivizi oarecare, periferici şi lipsiti de personalitate. (S-a văzut cât de severă era selecţionarea elementelor, deschizându-se porţile Frăţiei numai elementelor cele mai capabile, dotate de personalitatea cea mai pronunţată). El se adresează unor oameni liberi şi constienţi de drumul pe care l-au apucat şi de misiunea nobilă ce aveau de îndeplinit.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O devenire se numeşte naturală când ea provine din natură. Lucrul din care provine ceva îl numim materie; acel ceva prin care provine e un lucru ce există în chip natural; lucrul provenit este sau un om, sau o plantă, sau altceva de acest fel, şi acestea sunt lucrurile pe care noi le numim mai ales substanţe. Toate fiinţele a căror devenire e datorată fie naturii, fie artei, au o materie, căci fiecare din aceste fiinţe are posibilitatea de a fi şi, totodată, de a nu fi, iar această posibilitate constituie pentru fiecare lucru materia lui.

Aristotel în Metafizica, VII, 7
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre realităţi, există şi materie există şi suflet, şi acestea sunt într-un singur loc, căci nu există un loc separat al materiei şi unul separat al sufletului(cum ar fi unul pe pământ pentru materie şi unul în aer pentru suflet), ci locul sufletului este separat, în sensul că nu se află în materie. Aceasta înseamnă faptul că sufletul nu este unit cu materia, iar acelaşi lucru nu se poate naşte şi din suflet şi din materie, adică nu se poate naşte din materia ca substrat (pentru că ea nu este formă)şi anume este separat. Materia aşezându-se pe sine însăşi sub suflet este luminată de el şi nu poate să pună stăpânire pe cel de la care primeşte lumină;sufletul nu poate suporta materia fiindcă din cauza acestei materii rele este incapabil să vadă. Aceasta este căderea sufletului: faptul de a veni astfel în materie şi de a deveni slab, fiindcă nu toate puterile sale sunt active, fiindcă materia le împiedică să îşi ocupe locul pe care sufletul îl deţine şi oarecum se opune şi face să devină rău ceea ce a luat ca pintr-un fel de furt, până când sufletul reuşeşte să se întoarcă la starea lui superioară. Aşadar materia este şi cauza slăbiciunii din suflet şi cauza viciului. Căci este ea însăşi rea mai înainte ca sufletul să devină rău, este de fapt răul iniţial.

citat clasic din Plotin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezvoltarea progresivă a omului depinde vital de invenţie. Este cel mai important produs al creierului său creativ. Scopul său final este stăpânirea completă a minţii asupra lumii materiale, valorificarea forţelor naturii pentru satisfacerea necesităţilor umane. Aceasta este dificila sarcină a inventatorului care de foarte multe ori este înţeles greşit şi nerăsplătit. Dar el găseşte compensare suficientă în exersarea plăcută a puterilor sale şi în a şti că este unul care face parte din clasa celor excepţional de privilegiaţi fără de care specia umană ar fi pierit de mult în lupta sa amarnică împotriva elementelor necruţătoare.

citat clasic din Nikola Tesla
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea se zguduie puternic, se rupe şi se năruie, apoi, preţ de o clipă, dispare. Totul se transformă într-o pulbere pură, care se risipeşte în toate direcţiile. Apoi lumea se reclădeşte. O nouă substanţă ne îmbracă. Totul se petrece cât ai clipi din ochi.

Haruki Murakami în În noapte
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate elementele chimice aflate în nucleu sunt aruncate în spaţiu, prin explozia unei supernove. Acestea interacţionează cu particulele numite neutrini, emise şi ele în timpul exploziei. Interacţiunea fierului cu neutrinii produce elemente grele, ce nu pot fi produse decât de supernove. Astfel avem în natură şi elemente chimice mai grele decât fierul, cum ar fi uraniu. Pe masură ce se îndepartează de locul exploziei, materialul emis poate interacţiona cu alte nebuloase, paticipând la crearea altor stele sau planete. Astfel avem un caz de reciclare a elementelor din care sunt compuse stelele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adeseori, când spunem "Te iubesc!", ne focalizăm mai ales pe ideea de "te," adică a acelui care iubeşte şi mai puţin pe calitatea iubirii care este oferită. Acest lucru se petrece întrucât suntem captivi în ideea de sine. Gândim că avem un sine. Dar nu există aşa ceva precum un sine individual, separat. O floare este alcătuită numai din elemente "neflorale", cum ar fi clorofila, lumina soarelui şi apa. Dacă am îndepărta elementele neflorale ale florii, floare nu ar mai exista. O floare nu poate fiinţa numai prin ea singură. O floare poate fi numai interexistenţa noastră, a tuturor... Fiinţele umane sunt la fel. Nu putem exista numai prin noi înşine. Putem numai să interexistăm. Sunt alcătuit numai din elemente de nesine, precum pământul, soarele, părinţii şi strămoşii mei. Într-o relaţie, poţi vedea natura interexistenţei dintre tine şi cealaltă persoană, poţi vedea că suferinţa sa este propria ta suferinţă şi că fericirea ta este propria sa fericire. Din această perspectivă, vorbeşti şi acţionezi diferit. Acest lucru în sine poate alina atât de multă suferinţă.

citat din Thich Nhat Hanh
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privim adesea apa care curge, dar inconştient, nu ne dăm seama despre lucrarea ce o putem face graţie ei pentru a evolua spiritual. Şi dealtfel, ce ştim despre folosirea tuturor elementelor pe care ni le dă natura?...

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La prima vedere, rezolvarea problemei nucleosintezei nu favoriza vreunul din cele două modele cosmologice rivale. În final, atât modelul big bang, cât şi cel al stării staţionare puteau explica sinteza elementelor grele, invocând acelaşi proces stelar. De fapt, însă, big bang-ul devenise mai puternic fiindcă, în privinţa procesului de creare a elementelor uşoare cum sunt hidrogenul şi heliul, doar modelul big bang putea explica satisfăcător abundenţele lor.

Simon Singh în Big Bang
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!