În vecinătatea Acropolei se afla, prin 1907 o stradă mărginaşă a Atenei, care purta un nume ce-mi scapă. Strada asta şi numele ei de atunci poate să mai existe şi azi, după cum se poate foarte bine să-şi fi schimbat numele sau să fi pierit cu totul.

Panait Istrati în Pescuitorul de bureţi (1924)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce-mi aduc însă aminte e că pe această stradă se găsea un restaurant cu o mică terasă, de unde privirea cădea glonţ pe uimitorul templu de marmură, cocoţar pe muchea Acropolei: şi acest restaurant aşa cum seîntâmplă cu toate lucrurile mici dispuse în preajma celor uimitoare – se numea, Dumnezeu ştie de ce, "Locanda Acropoli".

Panait Istrati în Pescuitorul de bureţi (1924)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă după moartea mea se va lua hotărârea să se dea numele meu unei străzi sau să se pună o placă comemorativă într-un loc public, atunci dorinţa mea este următoarea: atât timp cât fostele Oktogon-ter şi Korond din Budapesta poartă numele acelor bărbaţi ca astăzi (Hitler şi Mussolini), iar în Ungaria va exista o piaţă sau o stradă cu numele unuia din aceşti oameni, nu doresc ca nici o piaţă, nici o stradă şi nici un alt loc public din Ungaria să poarte numele meu şi nici ca vreo placă memorială să fie pusă într-un loc public.

citat din Bela Bartok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piramida mea

E plăcut să spun:
"Piramida mea".
Sună grav, important.
E ceva conţinut aici, în
Piramida mea.

Pe de altă parte,
Nu mai pot scăpa de ea.
Toată lumea leagă numele meu
De piramida mea.

Toţi vorbesc numai
De Keops, cel cu piramida
Lui Keops.
Am făcut lucruri mai importante
În viaţă.
Poate mult mai măreţe, mai durabile.
De ce numai unora le e dat să absoarbă totul?
Să devină embleme?

Ah, numele
Nu-mi va ieşi nicicând din piramidă!

Am desenat în jurul ei un cerc
Şi-n fiecare dimineaţă controlez
Să văd dacă-a reuşit numele să treacă măcar cu un
Pas dincolo.
Dacă poate să existe singur,
Imposibil!

Totuşi piramida mea
Sună trăznitor,
(Pe silabe: Pi-ra-mi-da mea!)
Parcă-aş intra într-un imens clopot
De pământ şi cer.
Clopotul meu.

Dacă n-o înălţam atunci,
Cu toate că şi atunci erau vremuri grele,
Acum n-o mai puteam face.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să existe suflete de sărbătoare pe care Dumnezeu le trimite printre oameni în zilele mari ale veşniciei Lui.

Panait Istrati în Nerantula
Adăugat de Claudia Timoce
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era pe la sfârşitul lui august. Cu toate că se însera, groapa în care se afla situată Atena era înnăbuşitoare ca o etuvă.

Panait Istrati în Pescuitorul de bureţi (1924)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1865, la nouă ani după ce calculele lui Sikhdar au fost confirmate, Waugh a botezat Vârful XV cu numele Everest, în cinstea lui sir George Everest, predecesorul său ca geodez general. Întâmplarea face ca tibetanii care trăiau la nord de marele munte să fi avut deja un nume mai melodios pentru el: Chomolungma, care înseamnă "zeiţă, mamă a universului", iar nepalezii din sud îi spuneau Deva-dhunga, adică "Tronul lui Dumnezeu" (Acum numele nepalez oficial al Everestului este Sagarmatha, "zeiţa cerului". Dar acest nume a fost foarte rar folosit înainte de 1960. Într-o dispută de atunci dintre Nepal şi China, prim-ministrul B. P. Koirala a fost de părere că, dacă ar exista un nume nepalez bine cunoscut pentru marele munte, Nepalul ar putea să revendice mai uşor partea sudică a Everestului. - N. a.). Dar Waugh a ignorat în mod voit aceste apelative indigene (şi chiar politica oficială care încuraja păstrarea numelor străvechi), şi astfel numele care s-a păstrat a fost Everest.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi am aflat că pot fi mort
că pot să mă lipsesc de viaţă
că însuşi numele ce port
atârnă de-o aceiaşi aţă

că mai întâi se moare într-un nume
mult mai presus de numele ce porţi
iar după moarte altă lume
îşi reoferă nume printre morţi

un nume mort şi-o lume moartă
te-aşteaptă după ce vei piere
degeaba baţi la astă poartă
n-ai nici o şansă tu la înviere

viu dacă poţi fii până mori
până se stinge numele în tine
altfel n-ai cum să te-nfiori
de-acea sublimă-ntunecime.

poezie clasică de Gheorghe Ene
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele dorurilor

În numele dorurilor
din care se naşte cristalul.
În numele verbelor masacrate
din care se iscă berzele.
În numele tainei bătrâne
care uneşte muntele
cu cetaceele-amurgului.
În numele gustului pentru dezgust
care veghează-n adâncul nevinovăţiei.
În numele infirmităţii noastre
care se dă drept slavă.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stând la masă şi ciopârţind un gustos biftec, tânărul călător Adrian se întreba, cu drept cuvânt: "Ce renume poate câştiga un birt, împrumutând numele unui monument minunat, pe când dacă şi-ar fi zis, de pildă, "Locanda la biftecul fraged" trecătorul ar înţelege că "aici se poare mânca bine"". Şi cum era din fire vorbăreţ, Adrian îşi ţinti ochii pe un vecin de masă, care şi el părea nedumerit de legătura între un "biftec fraged" şi o minune a vremurilor de mult apuse -dar vecinul acesta avea o înfăţişare suferindă, netrădând deloc dorinţa de a intra în vorbă.

Panait Istrati în Pescuitorul de bureţi (1924)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeuna între dânşii şi îndată după descălecat şi după pustiire, cum s-a spus, şi după al doilea descălecat, până astăzi, acelaşi nume este dat deobşte muntenilor şi moldovenilor şi celor ce locuiesc în ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat în curgerea anilor din roman; şi astăzi când întreb pe cineva dacă ştie moldoveneşte, spun: ştii rumâneşte aproape ca: scis romanice. Un alt nume ei înşişi nu au primit între dânşii niciodată.

în Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica Polonă) (19 iunie 1673)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată un alt exemplu de lapsus: O doamnă cere medicului ei informaţii cu privire la o altă doamnă pe care ei doi o cunosc, numind-o cu numele ei de fată. Cât despre numele pe care aceasta îl poartă după căsătorie, l-a uitat cu desăvârşire. Întrebată în legătură cu acest fapt, ea declară că este foarte nemulţumită de căsătoria prietenei sale şi că nu-l poate suferi pe soţul acesteia.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii

cei care au
fost prieteni cândva şi-au schimbat
numele. ştiind despre pagina feţei

lor mai nimic (?!) acum nu se mai caută... totul
fără durere, în mare
fără bucurie, în mic

cei care au
fost nu mai sunt măsurabili cu numele
pe care nu-l au

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii se ceartă în numele religiei: scriu în numele ei, luptă în numele ei, mor în numele ei; orice, mai puţin să trăiască în numele ei.

citat clasic din Charles Caleb Colton
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

E sa fie

Înserarea din noi nu are nume.

Sfârşit de gând,
singurătate impusă,
calendar cu amintiri rupte
la timp,
album cu imagini din zâmbetul nostru.

Cândva, nu demult,
această clipă
avea numele tău,
numele meu,
avea identitate
în timp.

Vom fi din nou
o zi nerostită încă.

În numele tău, în numele meu,
e să fie.

poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Katherine Watson: Încă de la începuturile omenirii, oamenii au avut impulsul de a crea artă. Îmi poate spune cineva ce este asta?
Joan Brandwyn: "Bizon rănit", Altamira, Spania, în jur de anul 1500 Î. C.
Katherine Watson: Foarte bine, Joan. În ciuda vechimii acestor picturi, din punct de vedere tehnic, ele sunt foarte sofisticate...
Joan Brandwyn: Datorită umbrelor şi a grosimii liniilor ce accentuează cocoaşa bizonului, nu-i aşa?
Katherine Watson: Exact. Următorul diapozitiv. E posibil să nu ştiţi foarte bine ce este aceasta. A fost descoperită de arheologi în...
Betty Warren (pe un ton sec): 1879, Lesco, Franţa, datează din anul 10.000 Î. C., se deosebeşte de celelalte prin fluenţa liniilor care înfăţişează mişcarea animalului. (Clasa râde.)
Katherine Watson: Impresionant. Numele?
Betty Warren: "Turmă de cai".
Katherine Watson: Mă refeream la numele tău.
Giselle Levy: Noi îi spunem Căluţul.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidul Umanist Roman si-a schimbat numele in Partidul Conservator

Nu vreau sa par un delator,
Oricine poate sa observe
Ca PUR-ul e Conservator
Fiindca are doar "conserve".

epigramă de C. Milea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada

merg pe o stradă
fără oraş, fără sens
într-un deplin nonsens cu consensul general
merg în oraşul fără nume
lumina absentă, poate incoerentă
umbre negre pe drum
fără grabă, fără treabă, aşteaptă, la pradă
în noapte doi oameni pe o stradă
unul sunt eu
celălalt, caldarâmul murdar şi ud
de pe o stradă
în mine picură tăceri
de azi, de ieri
caldarâmul stă cuminte, pe stradă
îndură, vânt, ploi, tacute nevoi
eu zac azi pe caldarâmul ud
udat cu sângele meu
într-o noapte, pe strada aceea
murdară şi neagră
în zori, zac mai departe, pe stradă
începe o nouă zi
pentru voi, eu...
eu zac pe o stradă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Mia Vasilian dă noilor sale cunoştinţe informaţii despre persoana sa c-un aer de tinereţe naivă. Acum douăzeci şi trei de ani, când a adus-o barza în casa părinţilor domniei sale, i s-a pus numele Maria, închipuiţi-vă! Cele două soţii de funcţionari, proaspăt transferaţi în târgul nostru de guvernul conservator, o ascultau cu interes, făcând însă în sine rezerve personale asupra anilor. Numele li se părea convenabil. Un nume destul de frumos, nu-i aşa? Cum a început însă a îngâna cele dintâi cuvinte, dumneaei şi l-a schimbat singură. C-o voce muzicală, ţuguindu-şi buzişoarele, răspundea totdeauna: Pe mine mă cheamă Mia! Şi Mia i-a rămas numele. Cineva făcea, atunci, observaţia că asta dovedeşte la copilă "simţul muzicii".

Mihail Sadoveanu în Dumbrava minunată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tavi, azi mi-am câştigat prin sancţiunea legii numele meu de-acum 17 ani (Veturia Mureşan), acel nume care, de atunci, trebuia să stea alături de-al tău. Întârzierea asta zadarnică şi goală voi s-o rectific prin curăţenia, dragostea şi bunătatea mea.

Veturia Goga în scrisoare către Octavian Goga (25 octombrie 1920)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada

Ah, aceştia sunt cei săraci,
Aceştia sunt cei săraci –

Strada Bergen.

Umilinţă.
Trudă...

Nici ei nu sunt foarte buni unul cu altul;
Nu, nu-i asta. Eu vreau

În numele inteligenţei
Sfârşitul sărăciei

La fel de mult ca şi alţii;
"Lupta pentru existenţă" –

Se spune, şi este adevărat –

Şi aceasta este adevărata durere,
Oricum. Este îngrozitor să priveşti copiii,

Fetiţele nevinovate;
Atât de bine... ei se aşteptă să le fie atât de bine...

poezie de George Oppen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!