Până crește iarba... (după proverbul englez While the grass grows, the horse starves)
Până crește iarba,
Îmi albește barba,
Piere portocalul
Și îmi moare calul.
poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (10 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre proverbe, poezii despre portocale, poezii despre moarte, poezii despre creștere, poezii despre cai, poezii despre barbă sau poezii despre alb
Citate similare
Lui îi crește barba și sub dânsul iarba.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și proverbe despre creștere sau proverbe despre barbă
Spune-mi, de ce "habar n-am?..."
Zi de vară, zi cu soare,
Iau nepotul la plimbare;
La trei ani se crede mare,
Mereu pune o-ntrebare:
- De ce am ieșit pe stradă?
- Vrem ca lumea să ne vadă...
- De ce lumea să ne vadă?
- Că suntem și noi pe stradă;
Uite-l și pe Peticuță,
Ne salută c-o lăbuță.
- De ce Peticuță are
Pete negre pe spinare?
- El așa a arătat
De pe când a fost fătat...
- De ce taie nenea iarba?
- Fiindcă crește ca și barba...
- De ce crește barba, buni?
- C-așa este rostul lumii...
- Și tati își "taie" barba,
Să nu crească ca și iarba.
De ce-i barbă pe bărbie?
- C-așa e făcut să fie...
- Barba crește și pe nas?
- Nu.(C-atât a mai rămas!)
- Și de ce nu crește, buni?
Iar îți spun, e rostul lumii...
- Dar de ce, de ce-i așa?...
Și-ncercând să-i spun ceva,
Îi răspund, nitam-nisam:
- Fiindcă... fiindcă... habar n-am!
Se gândește puțintel
Și-nțelept mă-ntreabă el:
- Buni, de ce "habar n-am?"
Asta chiar că nu știam!...
Și tăcurăm amândoi.
Dar revine el, apoi,
Din senin, nitam-nisam:
- Spune-mi, de ce "habar n-am?"...
poezie de Gabriela Gențiana Groza (7 august 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre plimbare, poezii despre negru sau poezii despre Soare
Îmi crește iarba sub piele
Tu nu poți să mă rupi din tine,
e ca și cum ți s-ar îneca cuvintele în propriul sânge...
Eu... te-am zidit biserică în inima mea
și fiecare parte a trupului mi
se umple cu câte un înger,
doar buzele mele sapă
să ajungă până la tălpile raiului.
În fiecare dimineață
mă trezesc un copil în tine
și atunci când vreau să-ți cuprind umerii,
brusc îmi crește iarba sub piele,
îmi amintește că sunt o femeie,
aceea care a alăptat anotimpurile,
până la ultima pasăre ieșită din ou.
Nu putem să ne rupem unul de celălalt,
ar ploua cu răni peste tot
și s-ar usca pâinea din poemele noastre,
iar timpul ne-ar îmbraca în cămașa lui de jar,
aruncându-ne ca pe o batistă albă în calea sfinților
cu o ultimă sărutare pe ea...
Nu, nu putem să ne rupem,
prea frumos s-a întins curcubeul
în noi...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre îngeri
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre rai
- poezii despre păsări
- poezii despre pâine
Nu șorțul te face bucătar, tot așa cum, conform dictonului latin, nu barba te face filosof (barba non facit philosophum).
aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (5 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre latini, aforisme despre filozofie sau aforisme despre barbă
Femeile care îmi cedează îmi fac cinste, dar cele cărora le cedez îmi fac cea mai mare plăcere!
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme (2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre superlative, aforisme despre plăcere sau aforisme despre femei
Ce îmi doresc
Îmi doresc să fi aici,
Îmi doresc să mă-nțelegi,
Îmi doresc să te implici,
Îmi doresc să ma alegi,
Îmi doresc să-mi spui ce simți,
Îmi doresc să îmi vorbești,
Îmi doresc să nu mă minți,
Îmi doresc să îmi zâmbești,
Îmi doresc să mă saluți,
Îmi doresc să nu eziți,
Îmi doresc să mă săruți,
Îmi doresc să fim iubiți,
Îmi doresc să mă adori,
Îmi doresc să mă privești,
Îmi doresc să-mi dai fiori,
Îmi doresc să mă dorești,
Îmi doresc ca să citești,
Îmi doresc să știi ceva,
Îmi doresc să mă iubești,
Îmi doresc să fii a mea.
Îmi doresc să îți vorbesc,
Nu-mi doresc să mă rănești,
Îmi doresc ce îmi doresc,
Îmi doresc doar să citești.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre iubire
- poezii despre dorințe
- poezii despre zâmbet
- poezii despre minciună
- poezii despre lectură
- poezii despre ezitare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Unii spun că barba bogată emană mai multă masculinitate. Cred că masculinitate emană și un tip cu barba tunsă scurt și îngrijit. Îmi imaginez că o barbă lungă miroase mereu a tutun, a mâncare... Nu îmi inspiră igienă. Cui îi place și cui îi stă bine să o poarte! Dar eu nu o promovez ca trend.
citat din Cătălin Botezatu (ianuarie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre barbă, citate despre tuns, citate despre mâncare, citate despre imaginație, citate despre igienă, citate despre fumat, citate despre bărbați sau citate despre bogăție
Mie limba română nu îmi vorbește, îmi cântă.
aforism de George Budoi din Limba română în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (17 martie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre vorbire, aforisme despre muzică, aforisme despre limba română sau aforisme despre România
De drum nebun
Îmi e calul obosit
de atâta galopat,
spre un câmp mai înverzit
unde poate a plouat
și mă duc pe calea mea
spre soarele ce apune,
sus nu este nicio stea
s-o iubesc nescrisă-n rime.
Aud pietrele călcate
și crăpate unele,
deranjate sunt pe moarte
invocând copitele.
Îmi e calul obosit
și încă mă duce-n spate,
de mers mult e umilit
și mă duce până poate.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre nebunie
Iarba
Iarba verde, iarba grasă
Crește - naltă-n cimitir;
Cade an de an sub coasă
Din nou crește - mai frumoasă.
Privesc crucile-nnegrite
Și mă-ntreb, cu mintea-mi proastă:
Din ce piepturi se hrănește
Și ce-i, Doamne, viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Suflă vântul
vârfuri sună
Greierii prin fân adastă
.
Se duc zile, nopți cu lună
Ce mister e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Trudă zilnică, sudoare
Viață de desfrâu - sau castă
Totu-i trecător sub soare,
Căci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Tainice iubiri și teamă
Zbor își iau spre bolta-albastră
Toate timpul le destramă
Și-atunci, ce e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Se duc veacuri în neștire
Nasc speranțe-n lumea vastă -
E-un suiș spre coborâre
Deci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Iarba verde crește deasă
Peste trup peste fereastră
Ea rămâne-mpărăteasă
Căci aceasta-i viața noastră:
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din toți va crește iarba
Pân iubita va fi baba
Până baba va fi iarba.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre viață, poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre prostie sau poezii despre noapte
Pe mormântul unui bărbos
Pe mormântu-i crește iarba,
Iar la fund stă putrezit
Capul lui ce-a folosit
Numai să-i susțină barba.
epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre barbă sau epigrame despre creștere
Când vine primăvara
Iarba crește în nord verde ca jad-ul,
Lăstarii murilor aici se împletesc în tufișuri verzi;
Iar tu, în sfârșit, te gândești la întoarcerea acasă,
Acum, când inima îmi este aprope frântă...
O, briză a primăverii, de vreme ce îndrăznesc să nu te cunosc,
De ce îmi dai la o parte perdelele patului?
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre sfârșit, poezii despre inimă, poezii despre cunoaștere, poezii despre briză sau poezii despre acasă
Unuia, încornorat de-un căruțaș (fapt real)
În loc să-mpuște "animalul",
I-a împușcat în ceafă calul,
Că-i supărat, e de crezut,
Dar, vai, cu calul ce-a avut?!
epigramă de George Budoi din Dicționarul încornoraților (13 octombrie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre zoologie, epigrame despre supărare, epigrame despre cai sau epigrame despre animale
Elogiu scriitorilor
Trecătoare-s toate pe acest pământ,
Tot ce are viață va avea mormânt.
Virusuri, bacterii, alge, fungi și plante ‒
Care ne dau hrana, sau flori elegante ‒,
Oameni, animale, fără doar și poate,
Fără osebire, un sfârșit au toate.
Asta-i legea firii, legea existenței,
Cunoscută însă doar inteligenței.
Pier pe rând cu toate, iarba, floarea, pomul,
Dar rămâne scrisul, deși moare omul.
Piere într-o clipă la trezire visul,
Au pierit orașe, va pieri Parisul.
De când este lumea, peste ce trăiește,
Peste toți și toate, Moartea stăpânește.
Tot ce are viață-l va-nghiți-abisul,
Moare scriitorul, dar rămâne scrisul.
poezie de George Budoi din Scrisul și scriitorii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (15 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scriitori, poezii despre flori, poezii despre zoologie, poezii despre visare, poezii despre plante sau poezii despre oraș
Calul
Calul paște iarbă,
Iarba paște caii,
Iarba ne paște și pe noi,
Timpul ne paște și el,
Caii văzduhului ne pasc până la rădăcină,
Sărutul tău mă paște uneori,
Cândva caii erau zei păgâni,
Domnul era ocupat cu zidirea Lumii,
Am eu un cal înțelept care mi-a spus povestea,
De ce, credeți, se uită caii lăcrimând
La bietele noastre ființe?
Uneori mai dau și din cap a jale.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune
Evan: Nu mă pot bărbieri! De fiecare dată când fac asta, barba îmi crește la loc.
Marty: Asta se întâmplă după ce te bărbierești. Dar apoi te bărbierești din nou.
replici din filmul artistic Evan Atotputernicul
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre bărbierit sau citate despre creștere
Flacăra adevărului arde doar barba mincinosului.
aforism de George Budoi din Adevărul și minciuna (2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre minciună, aforisme despre foc, aforisme despre adevăr și minciună sau aforisme despre adevăr
Iubirea
Sunt purtată de un gând
Zbor ca pasărea in vânt
Calul alb un suflet blând
Pletele bălaie flutură în vânt
Cântă-n iarbă un greiere
Se animă toată vieața
Vântul el îmi dă putere
Înflorește acum speranța
Simt cu tine că eu zbor
Caut iubirea dintr-un vis
Cerul nu are nici un nor
Calul alb ea mi l-a trimis
Bat cărări păduri si ape
Fericirea-n suflet îmi dansează
Ușurată las calul să se adape
Iubirea în față mea se asează
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre păr blond, poezii despre păr sau poezii despre păduri
Invidia crește în sufletul omului ca viermele în măr, pe care-l roade pe dinăuntru până când nu mai rămâne nimic.
aforism de George Budoi din Invidia și invidioșii în aforisme, epigrame, pamflete și satire (26 iunie 2003)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre viermi, aforisme despre suflet, aforisme despre mere, aforisme despre invidie sau aforisme despre creștere
Calul călare
Calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.
La ora când toți, în secunda când toți,
bolnavi, sănătoși, unii vii, alții morți,
ies noaptea din casele-n care
s-au dus să petreacă în destrăbălare
și vor să încalece și vor să se ducă
și vor să-și ia caii legați de ulucă,
o, și-a găsit fiecare,
o, și-a găsit fiecare
calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sănătate, poezii despre secunde, poezii despre ore, poezii despre călărie sau poezii despre boală