O muscă în ochi-
orbire temporară
şi nişte lacrimi.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţând zborul
în pânza de paianjen-
captiva muscă.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinzând o muscă
în zbor o rândunică-
hrană pentru pui.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindă de lac-
sărind după o muscă
un peşte flămând.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Covor de frunze-
pe aleile pustii
foşnetul toamnei.
*
Sub brăzdar de plug-
mirişte fumegândă
în zorii zilei.
*
Speră căldura-
o muscă amorţită
între ferestre.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce capcană-
în oala cu miere
o muscă moartă.
*
Din acelaşi vas-
câinele şi pisica
mănâncă ceva.
*
Mişcată de vânt-
în pomul desfrunzit
singura pară.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de urmaşi,
Pios, etern omagiu -
Nu mor eroii...

haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

ca nişte lacrimi,
mugurii,
ca nişte boabe de rouă...

nu te-am uitat,
femeie,
cum să te uit?

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UN AMALGAM DE LACRIMI ŞI SUDOARE E-NCORONAREA MUNCII LUI SISIF
Un amalgam de lacrimi şi sudoare e-ncoronarea muncii lui Sisif,
În ziua-n care nava-n căutarea unui port la mare e strivită de recif.
Amare-i sunt acele clipe, care-şi vor găsi de-ndată rezolvarea,
Atunci când cel ce greu trudeşte va deveni al Universului şerif.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel autumnal

Plânge toamna în grădini,
Varsă lacrimi pe cărări;
Norii grei şi opalini
Împresoară patru zări.

Nu mai e miros de crini
Şi în crâng nu sunt cântări;
Plânge toamna în grădini,
Varsă lacrimi pe cărări.

Trista roză fără spini
Umedă de lăcrimări
Tremură din rădăcini,
Dată veşnicei uitări...

Plânge toamna în grădini.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel la Toma-Dalin

În grădina Toma-Dalin
Ne-am reunit nişte colegi,
Încă nu eram moşnegi,
Nu căzusem în declin.

Uni-s localnici, dar nu vin,
Nu poţi să-i înţelegi!
În grădina Toma-Dalin
Ne-am reunit nişte colegi,

Unde ne-am simţit ca regi
Ospătându-ne cu vin,
La taifasuri ore-ntregi.
Aştept şi anii care vin

În grădina Toma-Dalin.

rondel de Ioan Friciu (5 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lex Luthor: Nu aveam niciun drept să pun la îndoială sinceritatea ta. Tot ce pot face este să pledez pentru nebunie temporară şi să sper că putem găsi o modalitate de a uita ce s-a întâmplat.
Clark Kent: Numai temporară?

replici din filmul serial Smallville
Adăugat de Laura Liţescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel unui critic

Mă arde critic, din condei
Şi mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Şi-i piperat ca un ardei.

Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Şi să nu pară agresiv.

O iau încet şi progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Şi pân' ai număra la trei,

Se face bombă... din condei!

Ioan Friciu

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UN CORB ÎN CIMITIR - O PASĂRE SINISTRĂ-Rubaiat
Un corb în cimitir - o pasăre sinistră,
În vârf de plop scruta printr-o fereastră
De cer senin, iscată-n nori din care plouă
Atâtea lacrimi să umplu o canistră.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o muscă în faţa acestei societăţi, o muscă scârboasă, inutilă, mai deşteaptă decât ei toţi, mai cultă decât ei toţi, mai nobilă decât ei toţi, dar o muscă mereu cedându-le calea, umilită de toţi si jignită de toţi.

Dostoievski în Însemnări din subterană
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu văd lacrimi!

Din stele îmi voi împleti o scară
Cu care să mă urc spre veşnicie;
Planeta noastră intră-n agonie
Că siguranţa vieţii e precară.

Eu, peste lume nu mai vreau urgie,
Nici cimitirte-n câmp să mai răsară,
Să nu văd lacrimi curse din vioară,
Nu vreau să plâng a păcii nostalgie!

În suflet, Omul aibă bucurie,
Să moştenească-n linişte pamântul
Atâta vreme până-i vine rândul

Ca să asculte Domnului cuvântul;
Înveşmântat în capă alburie,
El să depună dreaptă mărturie!

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timida primăvară...

Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.

Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranţă
C-alungă hibernala claustrare.

Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce şi-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândeşte seara.

În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieşim
Liberi să ne-ncălzim la soare?

Ioan Friciu, 27.03.2020

poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tainică poruncă

lacrimi de suferinţă la picioare curg
că nişte izvoare cu matcă adâncă
cărări de speranţă cu avânt parcurg
dar moartea mă pândeşte pitită în luncă.

stau în genunchi mă rog la Demiurg
să-mi dea rezistenţă şi putere de stâncă
lacrimi de suferinţă la picioare curg
că nişte izvoare cu matcă adâncă.

flăcări de cenaclu să fiu în amurg
luminând poezia care glăsuie încă
cu aripi să străbat aglomeratul burg
inima trăieşte versul ca pe o poruncă.

lacrimi de suferinţă la picioare curg
ca nişte izvoare cu matcă adâncă.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea – are un Moment de Orbire

Durerea – are un Moment de Orbire –
Nu îşi poate aminti cu adevărat
Când a început – sau dacă a fost
Un timp când ea n-a existat –

Nu are viitor – se are pe sine –
În imensitatea ei îşi are locuinţă
Propriul trecut – iluminat pentru a percepe
Noi Perioade – de Suferinţă.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mona Muscă

Lustraţia, prin lege, a susţinut,
Pare un gest de masochism,
Pe propria-i mâna a pierdut
Mona... Dana... nu mai ştim.

epigramă de Călin Ciprian Cugerean
Adăugat de Călin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!

VIEŢUIND ÎN LUMEA NOASTRĂ NODURI MARI AI SĂ DEZLEGI
Vieţuind în lumea noastră noduri mari ai să dezlegi,
Dar pentru marea reuşită stăruie să înţelegi
Că Omu-i zămislit divin, cu început şi cu sfârşit,
Cu libertatea limitată şi oprit de nişte legi.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!