Eu sunt un om fără de țară,
Un strop de foc purtat de vânt,
Un rob răzleț scăpat din fiară,
Cel mai sărac de pe pământ.
catren de Octavian Goga din Fără țară
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fără țară
Eu sunt un om fără de țară,
Un strop de foc purtat de vânt,
Un rob răzleț scăpat din fiară,
Cel mai sărac de pe pământ.
Eu sunt un mag de legea nouă,
Un biet nebun, orbit de-o stea,
Ce-am rătăcit să v-aduc vouă
Poveștile din țara mea.
Eu sunt o lacrimă târzie
Din plânsul unei mii de ani,
Sunt visul care reînvie
La vetrele celor orfani.
Sunt o mustrare călătoare
De pe tărâmuri fără glas,
Și dintr-o lume care moare
Sunt strigătul ce-a mai rămas...
(...)
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui O. Goga
Cu ironia ta amară,
Amice Goga, ne înveți
Că tu ești "cântec fără țară",
Noi... "țară fără cântăreți".
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Octavian Goga
Ca toate spiritele tari
Ai luminat necontenit
Căci raza ta a răsărit
Din scump pământ, la Rășinari.
madrigal de Gabriela Gențiana Groza din Cenaclul O. Goga Cluj-Napoca (2005)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-i nimic mai greu de purtat ca o fericire nespovedită.
citat celebru din Octavian Goga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul
Te-am auzit cum hăuleai departe,
Înfiorând pădurea-nzepezită,
Bătrâne lup cu gura istovită,
Etern pribeag al câmpurilor moarte,
Te-am auzit cum hăuleai departe.
Te-am auzit, și-n ceasurile grele
Ce mă gonesc cu vifore turbate,
Am priceput chemarea ta de frate,
Și-am priceput că-n noaptea fără stele,
Tu ești tovarăș visurilor mele...
Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,
Ce-ți strigi pustiei patima flămândă,
Și-n prigonirea câinilor la pândă,
Îți plimbi prin codri ura solitară,-
Tu înțelegi un suflet fără țară...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este viu?
Este viu ori e pământ
Cel care-i purtat de vânt?
Ne-a vorbit ades în gând
Dar ce-nșelător cuvânt!
Și-l tot ascultăm visând:
Este viu ori e pământ
Cel care-i purtat de vânt?
poezie clasică de Francis Carco din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Leonid Dimov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Victor Ponta Plagiatorul are de azi patalama și de la Înalta Curte de Casație și Justiție că a plagiat la doctorat (pamflet)
Mama lui când l-a fătat, hei, ce ploaie și ce vânt,
Filmul i s-a cam voalat, hei, ce ploaie și ce vânt,
Și-a ieșit cam țigănos, hei, ce ploaie și ce vânt,
Cu obrazul foarte gros, hei, ce ploaie și ce vânt!
Țigănos și la culoare, hei, ce ploaie și ce vânt,
Țigănos și-n comportare, hei, ce ploaie și ce vânt!
Pe măsură ce creștea, hei, ce ploaie și ce vânt,
Bădăran el devenea, hei, ce ploaie și ce vânt!
Când rușinea s-a-mpărțit, hei, ce ploaie și ce vânt,
Victor Ponta a lipsit, hei, ce ploaie și ce vânt;
N-a lipsit că n-a putut, hei, ce ploaie și ce vânt,
A lipsit c-așa a vrut, hei, ce ploaie și ce vânt!
Când a fost la doctorat, hei, ce ploaie și ce vânt,
El din plin a plagiat, hei, ce ploaie și ce vânt!
Plagiatul evident, hei, ce ploaie și ce vânt,
L-a negat impertinent, hei, ce ploaie și ce vânt;
C-un tupeu fără egal, hei, ce ploaie și ce vânt,
L-a negat și-n tribunal, hei, ce ploaie și ce vânt,
Însă azi i s-a-nfundat, hei, ce ploaie și ce vânt,
Cu-n verdit de plagiat, hei, ce ploaie și ce vânt!
Cu obrazul gros cât palma, hei, ce ploaie și ce vânt,
Și în gură cu sudalma, hei, ce ploaie și ce vânt,
Și-ndurgând tot baliverne, hei, ce ploaie și ce vânt,
El a răsturnat guverne, hei, ce ploaie și ce vânt!
Vai, sărmană-a noastră țară, hei, ce ploaie și ce vânt,
Te-a condus această fiară, hei, ce ploaie și ce vânt;
Te-a condus ăst impostor, hei, ce ploaie și ce vânt,
Necioplit, plagiator, hei, ce ploaie și ce vânt!
pamflet de George Budoi din Plagiere și Plagiatori: aforisme, epigrame, pamflete și satire (13 iulie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Îmi pare rău că nu am putut sluji Țara așa cum aș fi vrut și cred că aș fi putut - cu credință și hotărâre. Am trăit în vremea proștilor - a stăpânit mediocritatea sub un rege tranzacționist în chestiuni de morală, timid și fără orizont în probleme de Stat. Ce va fi de Țară în vâltoarea care vine, nu știu, dar cred în puterile sufletești ale neamului.
Octavian Goga în Testamentul poetului, manuscris
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul
S-abat mustrări din altă vreme,
Din vremea când nu ne știam,
Și vin pe nume să mă cheme,
Să-mi strige nopțile la geam,
Ca o pădure de blesteme...
Trecutul tău de-odinioară,
Prăpastie cu multe guri,
Cu întrebări ce mă-nfioară,
Cu șerpuiri și cotituri...
Trecutul, nesătulă fiară...
Trecutul, umbră vinovată,
Tâlhar scăpat de sub zăvor,
Din cripta lui întunecată,
Se furișează, călător,
Și lângă patul meu s-arată.
Trecutul, cioclu de morminte,
Sinistru oaspete de-amurg,
Neguțător de jurăminte,
Din haina-i ciuruită curg,
Drept zdrențe, -aducerile-aminte.
El vine tainic să dezgroape
Tot ce-am închis în țintirim,
Ne-aduce lacrimi în pleoape...
- Dă-mi mâna ta, să-l gâtuim,
Trecutul, când îl simți aproape...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un glas purtat de vânt
Un glas purtat de vânt
Se aude la fereastră.
E glasul tău frumos și blând
Dulcea mea crăiasă.
Și vrea să -mi spuie doar un cuvânt.
Cât îți este dor de a mea privire!
Și mă aștepți să vin cât de curând
Cu sufletul plin de fericire.
Tot pe aripi de vânt,
Îți trimit o dulce sărutare.
Și vreau să-ți spun doar atât, că vin...
Iubirea mea cea mare.
Un glas purtat de vânt.
Zboară peste dealuri și câmpii!
E glasul meu iubito, e glasul inimii.
poezie de Vladimir Potlog (10 noiembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg năuc
Fulg năuc ce te-ai desprins
Dintr-un nor alb și pufos
Și te crezi de neînvins
Că te uiți de sus în jos.
Tu privești cu aroganță
Spre sărman, spre venetic,
Că ai inima de gheață
Și nu-ți pasă de nimic.
Te rotești fără-ncetare
Și te lași purtat de vânt
Ești micuț, dar te dai mare
Când plutești peste pământ.
Dar fără să bagi de seamă,
Fulg de nea nesăbuit,
Ai căzut la mine-n palmă
Și pe dată te-ai topit.
poezie de Octavian Cocoș (19 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la premier la premier (Octavian Goga către Emil Boc)
De ce te-ai dus la alții slug...
De ce te-ai dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă...
epigramă de Barbu I. Bălan (26 iulie 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ca un puf de păpădie
Nici n-aș fi crezut vreodată
Că în anii mei târzii
Voi începe dintr-o dată
Să scriu zeci de poezii.
Mai urâte, mai frumoase,
Lungi sau scurte, după caz,
Uneori, cam prea serioase,
Alteori, pline de haz.
Dacă nimeni nu citește
Zău că n-are însemnătate
Floarea aroma-și răspândește
Chiar și în pustietate.
Căci când scriu cu bucurie
Simt că sunt purtat de vânt
Ca un puf de păpădie
Peste acest frumos pământ.
poezie de Octavian Cocoș (22 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt mulți care ajunși la vârf de munte au amețeli și cad; iertați-i pe parveniți.
citat celebru din Octavian Goga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În bezna nopții fără stele,
Eu simt cum prinsă-n umbre reci
Cenușa visurilor mele
Își doarme somnul ei de veci...
catren de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui demnitar care susține că e sărac
Unic, zâmbăreț, integru,
I s-a dus în țară buhul,
Nu e diavolul chiar negru,
E sărac, sărac cu duhul.
epigramă de Valentin Smarand Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine sunt?
Când te gândești la lume, eu nu sunt
Decât un bulgăr pe-un imens pământ...
Eu către țintă pornit în atac,
Plec ca o schijă și mă prefac,
După explozii, bucăți de cărbune
Și mici pietricele ce s-or depune.
Ating pământul și ars ca de foc,
Mă destram în aer, simulez un joc,
Mă transform în pulberi și purtat de vânt,
Mă depun când plouă, ușor la pământ,
Căci pe globul lumii colbul meu îl port,
Îl arunc în apă și-l usuc la loc,
Îl depun pe ghete și îl pun să scrie,
După o furtună, altă vijelie.
Așa că oriunde, pe câmpii și-n munți,
Peste deal și ape, peste aspre frunți,
Mă depun și eu sunt risipit în spațiu...
Și de vreți, întreg ca să fiu în vânt,
Pulberea o chem iute fluturând,
Fac o bază mică și-apoi tot eu sunt,
Cum am fost *nainte bulgăr de pământ.
poezie de Constantin Păun din Rime primare (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scirocco
S-alungă clocotul de ape,
Și-n goană brațul unui val,
Ca un stăpân fără de milă,
Azvârle-o scândură la mal.
Biruitoare urlă marea
Și mi te lasă pe pământ,
Solie jalnică și mută
A așteptării ce s-a frânt.
Ce tainică apropiere
Și ce îndemn ascuns din cer
Mi te-a trimis să-mi spui povestea
Pierdutului corăbier?
Ori poate știe uraganul...
Și vrea să-i vadă la un loc
Pe bieții călători pe valuri
Bătuți de-același nenoroc?...
poezie celebră de Octavian Goga din Din umbra zidurilor (1913)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tomnatic
S-a risipit încă o vară,
Încă un fum dintr-o țigară,
Purtat stingher spre nicăieri...
Încă un mâine rămas ieri.
Durerea mea, cumplită fiară,
Trezită în ajun de seară
Din somnul fostelor căderi,
Tânjește după mângâieri.
M-apasă, mă și înfioară
Sunetul strașnic de vioară,
Rodit din frigul dintre noi,
Aducător de vânt și ploi.
Noroc că-s clipele de ceară
Și se topesc fără să doară,
Asemeni netrăirii reci,
De unde nu mai vii, ci pleci.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
De multe ori, privind în sufletul tău ți se pare că stai în fața unei case cu obloanele trase și cu ușile încuiate. O mâna necunoscută a scris pe o hârtie în colț de poartă: "Plecat fără adresă..."
citat celebru din Octavian Goga
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!