Doruri reci

Minunea zorilor târzii
Minunea florilor ce-s vii
Tu eşti un vrăjitor de vis
Ce-l port în fiecare zi.
Mireasmă ce ai răsărit
Rămâi aici, eu te cuprind
Şi lasă-mă să te visez,
În serile cu doruri reci!

poezie de Miriam Nadia Dăbău din Poeme de dragoste şi dor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi

Dă-mi noaptea ta şi visele,
Dă-mi bucuria ce ţi-o dau,
Dă-mi dragostea-n privirea ta
Şi acelaşi dor a viselor!

Dă-mi ziua ta şi fericirea,
Dă-mi zâmbetul şi bucuria,
Dă-mi inima ca o mireasmă,
Iubitule, tu imi dai viaţă!

Dă-mi gândul meu să fie-al tău,
Dă-mi si iubirea să o am
Şi lasă-mă să fiu tot eu
Cea care cere dragostea!

poezie de Miriam Nadia Dăbău din Dor de poeme
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti ultimul romantic

Eşti ultimul romantic
Acoperit de frunze,
Eşti ultima iubire
Ce inima o plânge
Aduceţi patu-ncoace
E noul început,
Mătăsuri să-l îmbrace
Cu trandafiri cusut.
Sunt ultlima ce caută
Să te cuprind în braţe,
În ierni Siberienne
Când ploile sunt calde.
Doar vântul să te umple
De-aromă şi splendoare.
Eşti ultimul romantic
Ce dragoste nu are.

poezie de Miriam Nadia Dăbău din Prin singurătatea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu faci decât sā ucizi
iubirea,
ca o pasăre rănită
ce-şi frânge aripile
şi piciorul e prins în laţ,
aşa eşti tu în clepsidra
timpului rămas!

Eşti Proust cu uitarea,
eşti Shakespeare cu
tăcerea,
eşti Baudelaire cu
iubirea

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata din vis

Eşti aici
să te ating?
Să te cuprind?
Eşti aici şi...
totuşi sunt trist.
Te văd şi nu eşti
când te-ating
şi nici nu-ţi cuprind
cuprinsul trupului tău...
Eşti aici? Nu eşti.
Vreau să te simt şi nu te simt.
Eşti nefiinţă sau lumină?
Frumoasă, eşti aici,
eşti în mine,
mă priveşti de necuprins
de neatins...
Eşti fata din vis...

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis cu orhidee

Iubitul meu cu ochi ca marea
Cu fruntea limpede ca zarea
Cu mâinile ţesute-n orhidee
Eşti vis ce îl culeg din ape.

Cum mugurii crapă pe crengi
Şi vor să iasă la lumină,
Parfum de viorea sublim
Sunt paşii tăi ca o grădină.

Şi colţul ierbii e frumos
Ca un covor în verde
Miresmele de nostalgii
Te simt când stau de veghe.

Ca un buchet de ghiocei
Sunt anii tăi iubire,
Mă doare sufletul când văd
Că trec precum un fulger.

Ca un tablou ce-l ţin în mână
Cu păsărele mii şi mii,
Sunt gândurile tale-n stele
Ce numai tu le poţi privi.

Dacă va fi o zi cu nori
Şi ploaia chiar ar şterge
Pădurea plină de ninsori
Ai râde, făr' să-ţi pese.

Îţi las splendoarea zorilor
Cu frumuseţea orhideei
Iubire prinde-ţi visele
În sărbătoarea primăverii.

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă

Lasă-mă iubite, lasă-mă să dorm
Lângă crini sălbatici şi miros de flori
Părul să mi-l mângâi şi să-l prinzi în cozi
Câte-o floare roşie s-o aşezezi uşor.
Sânii să-i acoperi cu lugeri subţiri,
Din salcâmi fă-mi haină, că stau în străini,
Picături să-mi curgă pe obraji duios,
Vântul să-mi usuce ochii ce mă dor.
Dacă mă trezeşti să nu-ţi pară rău
Căci eu te-am iubit cu un gând nebun,
Steaua ce-mi conduce paşii pe pământ
Poartă al tău nume şi nu pot să-l uit.
Lasă-mă iubite, lasă-mă pe veci,
Prizonieră-n suflet şi mireasă plec.

poezie de Miriam Nadia Dăbău din Prin singurătatea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea

E minunea fiinţării, când flăcările inimii se fac scrum,
Constat, că arderea mea nu produce vreo schimbare,
Între viaţă şi moarte, moarte şi viaţă, între aici şi acum,
Sunt singurul om ce simultan iubeşte şi iubire nu are.
Minunea apune, veghează -al minţii trecut doar azi,
Declară, conduce, respiră -n eruperi monotone
De tainice-aprinderi, făclii, doruri albind pe-obraz,
Pe care, Doamne, nu le bănuiam, că sunt proni(i)...
Minunea mă contrariază, le acceptă pe toate, domoală,
Durerii năvală dând oriunde -aş fi tins a mă regăsi,
Cu certe zaruri de viaţă, luminând starea monahală,
Respir veşnicia din trecut, prin care omul nu poate păşi.

poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De auzi ale mele şoapte
Pe pământ desculţă calc
Printre frunze şi prin iarbă,
Cu miros de flori mă-mbăt
Şi de abur şi verdeaţā.

De auzi a mele şoapte
Şi chemarea ce o port,
Lasă-mi dragostea să vie
Ca să fie ca un foc.

Goală sunt, visez la tine,
Chem iubirea-n ajutor,
Ca şi ploaia care cade
Aşteptând al clipei dor.

Voi purta şi coroniţă
Din fânul cosit căpiţă,
Ne vom îmbăta de tot,
Prin iarbă şi printre flori!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă...

(eşti frumoaså... primăvara când înfloresc pomii, vara, toamna când se coc strugurii si iarna când frumuseţea ta rămâne neatinsă)...

Viaţă, viaţa cum mai treci
Printre flori şi tămâioasă,
Anii se duc nu îţi pasă
Te strecori de parca-i fi
Iederă ce creşti pe zid!

Când mă-ntorc să te privesc
Nici măcar nu te găsesc,
Să rămâi la locul tău,
Eşti fugară, vrei să pleci!

De-aş lupta cu munţi de piatră,
Tot îmi smulgi anii din viaţă
Şi mă faci să râd uşor
Doar de te-ai opri în loc!

Viaţa, viaţă să nu uiţi
Cât de preţioasă eşti
De eşti tânăr sau båtrân
Toţi te roagă să rămâi!

Chiar sărac, bogat de eşti,
Tot ai vrea să mai trăieşti
Şi te cert seara de seară
Să nu uiţi de-a ta povară!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea mea

Minunea mea cu ochii mari şi calzi, cu glasul blând
Şi trupul de mătase
E ziuă şi lumina inimii mele zboară către tine
Tu, cea mai frumoasă dintre poeme
Ochii tăi îmi cuprind nopţile şi visul creşte trandafiri
Gândul meu care bea apă din stele şi rouă
E cu tine ca o fereastră deschisă în zorii luminaţi.
Tu eşti cerul meu şi muzica inimii mele.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi port inima cu mine

îţi port inima cu mine (o port în
inima mea) suntem mereu împreună (ia seamă,
oriunde mă duc eşti şi tu, draga mea; şi ceea ce fac
sunt faptele tale, scumpo) nu mi-e teamă

de destin (tu eşti destinul meu, iubito) nu vreau altă
lume (tu eşti lumea mea frumoasă, partea mea bună)
şi tu eşti ceea ce luna a încercat mereu să ne cânte
şi ceea ce soarele a vrut întotdeauna să ne spună

aici se află secretul cel mare de nimeni ştiut
(aici se află rădăcina rădăcinii şi bobocul bobocilor
şi cerul cerurilor acelui copac numit viaţă care printr-un sărut
creşte mai presus decât poate sufletul spera sau mintea cuprinde)
şi-aceasta-i minunea care păstrează distanţa-între stele
eu îţi port inima (o port în adâncul inimii mele).

poezie clasică de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salsa...

O frumoasă melodie Salsa,
Şi sufletul tău zâmbeşte,
În viaţa mea eşti doar tu,
Visul ce-mi aduce surâsul!

În surdină aud melodia
Şi găsesc viaţa frumoasă,
Ca ziua ce curge încet
Până ce noaptea se lasă!

Dragostea mea eşti tu...

Departe se aude Salsa
Ca o vrajă ce cheamă iubirea
Printre gânduri şi vise răzleţe!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

Lasă-mă,
să-ţi mai fiu, Doamne,
o floare înflorită-n câmp!
Să mă mai legăn,
de-ncântare
sorbind din ochi,
al tău pământ!

Mai lasă-mă,
să gust splendoarea,
ce o reverşi în zori de zi!
Şi lasă-mă,
să fiu eu, floarea
plină de vers
şi armonii!

Mai lasă-mă,
să cânt în soare,
minunea vieţii de a fi
şi darul tău
plin de culoare
şi cântece
de ciocârlii!

rugăciune de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii (10 mai 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nimeni...

Iubirea plânge tristă-n colţ
Nu este nimeni s-o ridice,
Pe străzi pusti se plimbă vântul
Şi pomii ard şi cerul plânge!

Când şoapta de iubire se aude
În umbrele luminii geme valul
Doar ploile-şi găsesc hotarul
Şi nu e nimeni să le-adune!

De ce nu-i viaţă fără moarte,
Pe lespezi reci şi cruci de piatră
Se-aude dangăne de clopot
Şi lumea este tot mai rece!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e teamă

Mi-e teamă că mă uită timpul,
ce curge lin şi plin de dor
Sub mărul verde de astă vară,
Trec clipele cu tine uşor!

O viată avem şi nu ştim bine
Ce facem mâine printre nori,
Mă cheamă gândul despărţirii
Şi-l las să plece printre noi!

Frumoasă eşti ca zâna nopţii
Iubire pleci şi tu din nou,
Rămâi cu mine nu fi crudă
Ca amintirile ce dor!

De mor aş vrea să fiu mireasă
În câmpuri verzi cu maci ce dorm,
Să mă priveşti mereu în fată
Şi lacrimi să-ţi curgă uşor!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am oprit o clipă

MOTTO:

"Lucrurile cele mai măreţe
se prăbuşesc într-o clipă."

"Brevibus momentis summa
verti." - Tacitus

M-am oprit lângă drum,
Să las clipa să treacă
Ca un fum printre foc,
Ca un fulg printre nori..

Dacă ploaia de vară
Udă câmpul cosit
Printre ierburi înalte
Plâng viorile, plâng.

Trupul gol se-nfierbântă
De durerea ce-o port,
Lasă-mi clipa să zboare
Să m-atingă uşor.

Printre pomi de măslin
Sunt un ram fără rost
Ce-l loveşte furtuna
Risipindu-l pe jos.

Voi pleca printre soare
Răsăritul să-l văd
Nu mă tem de iubirea,
Ca şi clipă, s-a dus..

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea

- Am fost la schit şi m-am rugat,
Şi iată acum merg pe picioare.
- Cum ai făcut, că-s intrigat?
- Mi s-a furat maşina din parcare.

epigramă de Paul Constantin (14 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea secolului

Minune, iată, s-a-ntâmplat:
Un prost sadea s-a vindecat!
Dar mulţi se-ntreabă: în ce fel
Prostia a scăpat de el?!

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

Te aştept la un ceai...
Vei veni cu o floare
şi multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
şi le-aşez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!

Îţi voi da din pocalul
promisiunilor nopţii,
Să guşti vinul dorinţei
ce te-atinge în şoapte...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de aproape eşti?

Am întins palmele spre cer,
Am prins în căuşul lor, iubirea,
Avea miros de tine...
de înălţimi cu fiori de dor!
Pe trup se zbăteau palmele tale
cu miresme de crini, ca o rafală de vânt într-o zi de vară...
ce mă chemau într-o lume de poveste...
Îmi plac poveştile de dragoste spuse la gura sobei,
unde căldura e ca inima,
îţi încălzeşte trupul...
Cât de aproape eşti de mine,
cu palmele să ţinem iubirea?

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!