Aruncă ochii în jur

să-i vadă albastru la nervi
când descarcă pe retină ultima
femeie în formă dulce cu multă
ciocolată fără busuioc şi mentă

aruncă ochii pe definiţiile lungi
despre femei care nu disting
nimicul tălmăcind iubirea

vede că nimic nu vede cu ochii
aruncaţi după primul colţ şifonat
nu observă scânteile clipei
de la cenuşa ultimei iubiri secrete

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul corect

Mai bogată-n linişti, depărtări şi toamne
Nu disting nimicul. Cît înseamnă, Doamne?
Lumea tot vorbeşte de tăceri înalte.
Ne-ar fi bun-o scară. Scară, pentru fapte!

Se scriu definiţii. Lungi, sofisticate.
Metaforic, buchea, dă din coate-n coate.
Lumea cleveteşte. De-nălţări-lumină.
Ne-ar fi bun un spate. Care nu se-nclină!

Mergem pe jăratic. Simulînd ştiinţa
Tălmăcind iubirea, marghiolind credinţa.
Da-n facturi părute, vulgul se aprinde
Şi-n cenuşa clipei văd scîntei. Murinde!

Nu disting esenţe. False-s, şi drapate.
Măsluind cădinţe-n, minţi- debusolate.
Trag şi tragi zăvoare, Doamne, lasă-ţi semnul
Lunecă-mi cuvîntul. Precum untdelemnul!

Mai bogată-n linişti, depărtări şi toamne
Nu disting nimicul. Cît înseamnă, Doamne?

poezie de Iolanda Şerban (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desenez capul

tău cu markerul pe carton
şi văd că zâmbeşti
dezinvolt o faci
pun puţin acrilic cât trebuie
arăţi misterioasă când mă semnez
ochii tăi aruncă provocări
înţelese numai de mine
complic nasul în vânt
arată ca o trambulină de sărituri
nu zici nimic când adaug
o şuviţă de păr pe faţă
de nervi îmi vine să pun un neg
îl aşez la un centimetru
de chipul prea drăguţ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne vede cu ochii unui Tată. El ne vede defectele, erorile, eşecurile. Dar El vede, de asemenea, şi valoarea noastră.

citat din Max Lucado
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aristotel despre femeie

Femeia, el a clevetit,
E un bărbat nereuşit;
Se vede treaba, dragii mei,
Că le ura mult pe femei.

Se ştie că Aristotel
Era un om cam urâţel:
Scund, îndesat, cu ochii mici
Şi un peltic între peltici.

Nu-i de mirare, sâsâitul,
Numit adesea Stagiritul,
Mult renumitul grecotei
N-avea succese la femei.

pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (9 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu

Noi suntem să vorbim despre tăcere Până ce descoperim liniştea
În cupele de piele.
Noi suntem o extensie...
Un Eu ne-a născut fără să ne aibă. Eu suntem, fără să-L avem.
Mintea-i formă fără formă,
Dar nu-i Eu, deşi îşi zice.
Eu te vede, dar se vede...
Nu te ştie,
Dar te crede..., că se-ncrede.

Orice pas de faci,
Nu-i tu.

Orice timp petreci,
Nu-i tu.
Orice vers citeşti,
Nu-i tu.
Eu se vede cum citeşti.

poezie de Florin Dragoş Minculescu din Cine nu Eşti (2016)
Adăugat de Florin Dragoş Minculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu vede

Iubirea a căzut pe nevăzute
în adâncul unei prăpăstii de nori
tocmai acolo...
unde ochii pescăruşilor plutesc obosiţi
pe fundalul furtunii,
iar ţipătul lor se cufundă în vuietul vântului.
Şi nimeni nu vede,
nimeni nu simte
că-i lipseşte ceva!
Dar cine mai poate vedea?!...
când ochii noştri orbesc
de vuietul vântului,
când ochii orbilor
sunt păsări moarte
aruncate-n pustiul de munte?
şi ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii
care nebănuit se stinge
printre genele coborâte ale uitării
de semeni.

poezie de Viorela Codreanu Tiron din Fără Titlu/Ohne Titel (2011), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Viorela Codreanu Tiron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictorul vede acel loc în care lumea nu ştie cum să ajungă! Pictorul vede dincolo de banalitate! Pictorul vede pauza din zborul aripii fluturelui. El vede cum un colţ de buză imperceptibil se lasă a plâns. El vede cerul cand iubeşte şi pâmântul cum primeşte lumina lui!

Viorel Muha (martie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urc pierdut

scările cu tortul făcut frişcă
mai emoţionat eu decât o biată
femeie care aşteaptă un cadou
ceva special pentru o zi
din import
tot un sfânt furat
cum furi pâinea de la gura săracului
stă cu spaima-n suflet
se mulţumeşte cu orice cadou
un taior ar fi bun dior
o bluză paul&shark scump să fie
sau ceva coco chanel
de câteva sute de euro
de emoţie îi dau lacrimile
urc gâfâind de la vinul
care-mi măreşte tensiunea
mai mult decât iubirea
amândouă mă omoară
pe ultima treaptă de sus
încerc să mă stabilizez emoţional
sticla de lichior e întreaga
stă să scape dintr-o pungă specială
inelul aşezat în cutia lui
diamantul e diamant şi pe degetele
fine şi lungi şi catifelate
florile le ţin în gură
urc ultima scară epuizat
intrarea e furtunoasă
arăt ca un taur care a pătruns la coridă
mă împunge ceva în inimă
o fi iubirea? o fi un preinfarct?
aşa păţeşte taurul împuns de toreador?
se aruncă în braţele mele
pline de tort de frişcă
de ciocolată strivire provocatoare
se aruncă în inima mea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chimonoul alb

pe care a încremenit o floare roşie
la rever se vede încântător
bun de admirat de pietonii prin viaţă
rămâne timpul să treacă cu simţire
îl port cu demnitatea unui luptător
învins doar de iubirea care loveşte
pe nesimţite într-o clipă visătoare
nu-i deloc demodat albul cu floarea
în dreptul inimii lăsată de ultima
femeie care l-a admirat din motive
greu de înţeles ar fi faima mea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima ispravă

făcută a fost făcută nu de
mult nu cred că s-a gândit
a închis ochii fără să catadicsească
să-i mai deschidă vreodată
era
ultima lui aroganţă
să moară (?!) fără niciun motiv
ne întrebăm cum poate sta întins
el avea arsuri gastrice întotdeauna
şi nu stătea lat se sufoca cu acidul
era
ultima dată când visa la odihnă
sau nu mai visa în dispreţul său
în ochii lui nu se citeşte nimic
nu-i pasă de clopotul care bate
pentru el bate
nu este îngrijorat de lacrimi
păreri de rău sau cârcoteli
(?!) părea că râde de ultima farsă făcută
flăcările lumânărilor se aplecau în faţă
în spate, reveneau drepte
toţi spun că o fi vreun curent
o adiere le culcă în stânga
în dreapta în toate direcţiile
un spectacol de lumini şi umbre
în mica capelă toţi şi-au pierdut răb
darea cu părerea s-a terminat (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cum calităţile la nevoie se cunosc, cred că inteligenţa unei femei se vede mai ales în acea încercare, care este boala. Nimic nu e mai dezgustător decât o femeie proastă, bolnavă... Îţi aminteşte, fără înduplecare, că omul e făcut din maţe. Sunt unele din acestea care vorbesc despre metehnele lor, fără necesitatea unei confidenţe măcar... În tren, în tranvai, în vizită... "A, eu sufăr de multă vreme de rinichi." "Nu mai spune? Şi cum vine? Că eu am o piatră la ficat"... "Nu, la mine e numai băşica... şi la ovare, de la o sarcina..." Şi dau lămuriri despre aceste beteşuguri, cu o mulţumire de sine, ca de nişte performanţe.

citat celebru din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu (1933)
Adăugat de Nicolae Feraru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au gust de tine...

Ochii mei poartă izbânda luminii
pun carmin în sângele macilor
şi râd atât de albastru
când fluturii se rotesc în simfonii,
ochii mei stau primii la pândă
să prindă galbenul ce sărută albul lunii
şi atunci ochii mei scriu poezii,
ochii mei sunt căprui şi verzi în lumină
aşa ca o dulce nehotărâre,
când vrei să pleci şi nu poţi,
sau ca atunci când stelele
nu ştiu să spună noapte bună
ochii mei poartă în sclipiri chipul tău,
aşa sunt ochii mei
scrişi să vadă cu tine....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-ntoarce în vis

pe priciul ticsit cu puricii plini
cu poezii lungi care îşi refuză
vârsta pe paginile memoriei
aproape că intră într-un coşmar
pe o bucată de scândură de nuc
şlefuită din topor cu lama
de argint
descântat noaptea de vrăjitoarea
neagră mesteca mentă şi busuioc
la urmă
strecura
încet cucuta în poezii şi învârtea
se învârtea pe priciul care-l pişca
de unde apuca în şopronul pe unde
vântul recita poezii despre flori
de tei şi dragoste juvenilă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele cari se observă cu ochii liberi sunt cele de până la mărimea 6; un binoclu mediocru vede stelele până la mărimea 7, un binoclu cu prisme, Zeiss, vede până aproape la mărimea 9.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice om îşi ia puterea din frumuşeţe. Când nu mai vede frumuseţea în nimic, mintea omului nu mai are nici o putere. Dacă bărbatul nu observă această energie, nu-şi poate descoperi potenţialul minţii. Dacă nu interiorizezi această forţă pe care o dă frumuseţea, mintea nu are nici o putere. Nu vei vedea nimic grandios şi sfânt în creaţie. Mintea îşi vede puterea numai când crede că viaţa este un miracol. Dacă nu observă acest miracol, în minte nu se va întâmpla nici un miracol.

Iustinian Cruceanu în Mintea condce lumea (iulie 2013)
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sau nimicul

nu despre moarte v
orbim
doar despre poziţia-n care
stă şi ea ca o proastă-n orbire
de moarte: printre
picioare îi trece o a
dăpătoare vizuală şi nu
ştie să sugă
nu ştie
să vadă mai mult
sau nimic
nu
aici erau ochii
prea con
centraţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fericire

a început să plângă
uitată în privirea lui
era o iubire împărtăşită
la telefonul fără fir
fără ton în cenuşa clipei
ofta trăgând zăvoare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua vieţei

Când norii palate fantastice negre,
Cu geamuri prin care se vede zafir,
Ascult-ale mărei lungi cântece-alegre,
Când stele se mir,

Atunci printr-o geană de nouri, deschisă,
Din ochiu-i albastru se vede o stea
Ce-mi miruie fruntea c-o rază de vise,
C-o rază de nea.

O, steauă iubită ce-abia stai prin stele,
Un sfânt ochi de aur ce tremuri în nori,
Ai milă şi stinge lungi zilele mele,
Cobori, o, cobori!

poezie celebră de Mihai Eminescu (1870)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu ai cum

Tu nu ai cum să ştii, nu eşti femeie,
Cum gândul meu te caută frenetic,
Cu inima-ţi incantez numele drag,
Cu ochii te aştept în priviri lungi...

Tu nu ai cum să simţi, ca o femeie,
Durerea visului destrămat în zori,
Răceala aşteptărilor prea dese,
Sau teama că-ntr-o zi, n-o să ajungi...

Tu nu ai cum să plângi, ca o femeie,
Nu doar cu ochii, ci cu toată fiinţa,
Gata-ntr-o clipă să laşi totul baltă
De-ar fi şi să rămâi doar cu iubirea.

Tu nu ştii să iubeşti, ca o femeie,
Fără limite-absurde, la nesfârşit,
Nu ştii să-nmugureşti, să cânţi, să susuri,
Iubirea mai presus ca nemurirea!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima tuşă

o trag pe cerul gol cu albastru
unde s-a întins visul greu
nu mai ştiu nimic de el
era un fel de leagăn
şi acolo doarme orice dorinţă
nimic nu mai visez de-atunci
iubirea s-a stins, ce tristă
e viaţa când o pictezi
pe-o tristă tăcere

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!