Pulsar
Nu este liniște în cer, de ce ar fi?
cunoști ceva născut din om
să fie tern ori prea ușor? Din somn
rămâi cu vise, iar tu visuri vrei, o știi...
Și-ți arde carnea, timpul te consumă
necontenit adapi cu tine șoaptele din cer,
răscoale țin să se răzbune pe cuvântul sper
când prea târziu apar iubiri ce par postume.
Pulsar, în tine timpul te ardea
dar nu știai cum arde carnea mea,
cum vâlvătaia alunga din mine suflet boț
și blestemam, nebun ce mă simțeam și hoț...
Iar din țigare, rotocoale se-nalță aiurea,
privirea-ți pare agățată ca de-un gând
ce nu mai știe cum să fie, grav ori blând
iubind femeiea, iar te pierzi cu firea.
poezie de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Silabisești toata viața iubirea. Și-ți ies frazele perfecte când poate e prea târziu. Dar, oare, este vreodată prea târziu să simți cum arzi?
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sărutând femeiea, săruți tot trecutul ei. Dar tu știi și vrei nu doar prezentul, vrei viitorul ei, ofrandă...
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce cantec cânți, femeie.. prin ruine..
psalmii durerii ți. i versi, prin vise scotocind..
Pășești fara de vină.. în flăcări, apărând porunci
Iar carnea tu ți. o. ngenunchezi
lângă străini...
Ce cântec cânți, femeie cu sufletul pe ziduri..
Îl amagesti când plânge și. i dai doar firimituri..
îl ții in inchisoare când el cu jale arde
de dorul unei preasfinte mari iubiri..
Deschide larg fereastra, da. i un răgaz să zboare..
E însetat si. l doare, in chingi prea l. ai ținut..
I. s aripile frânte și. i încă speriat..
Dar lasă. l să asculte o prea sfânta chemare..
Că mult prea trudnic bate, din aripi..
Prin ruine..
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul
după poezia cu același titlu, de Irina Rambu
Timpul nebun aleargă în neștire,
Timpul consumă povești de iubire
Timpul curge încet la închisoare
Timpul zboară de ești în Baleare.
Timpul este în Univers stăpân,
Timpul ia tot ce e rău sau e bun
Timpul de poți să-l întorci o clipă,
Timpul, oh timpul, ce grea ispită.
Timpul e viață și timpul e moarte
Timpul e un drum spre eternitate,
Timpul e haos și timpul e-o stare,
Timpul calcă totu-n picioare!
poezie de Alex Dospian (iulie 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Liturghie...
O cruce-n cimitir vei fi,
Săpânța sufletului tău
uita-va ce-a fost greu
Iar lut vei deveni, tu știi.
Ce a contat cu-adevărat
e fum acum, ai cheltuit
din viață teatru-ai construit
și n-ai iubit cât ai fi vrut, păcat.
Amar destinul vătuit
înneacă patima din tine,
îți fierbe sângele din vine
gândind la timpul irosit.
N-ai învățat că-n astă lume
ce scumpă-i clipa efemeră,
oftat de jale ai la butonieră
ce-a fost, pare balet de glume.
S-au sprijinit de tine alții
la rându-ți la pereți ai plâns
și nimeni nu știe ce-ai strâns,
când te rugai prin incantații.
Mustul din strugurii din vie
vor da vinul ce-l pui pe masă
de-i acru, oare îți mai pasă
de anotimpurile vieții? Liturghie...
Iar palmele cu care mângâiai odată
s-au stins împovărate de destin
iar moartea joacă la festin:
încă un suflet a plătit din rată!
Și-atunci când totu-i prea târziu
să urli-ți vine pe-o spranceană
viața-i o simplă zbatere de geană
pierdută la ruletă - spune: Știu!
poezie de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
E prea târziu... odată
Stau și privesc cum soarele răsare,
Simt cum în piept, o rază îmi tresare
E raza fericirii, e raza iubirii.
Iubirii ce o simțeam odată.
Ți-am dat din suflet tot ce aveam,
Ți-am dat din inimă tot ce simțeam,
Dar tu, nu ai simțit nimic în acest fel
Nu-ți tresăra nimic în suflet dragul meu.
Timpul a trecut și ce pot să regret?
Că nu am reușit să intru-ntral tău piept!
Să poți să simți și tu ce-nseamnă să iubești,
Să ai un țel în lume de ce să mai trăiești.
Știu sigur că odată, ai să privești în urmă,
Să îți aduci aminte de scumpele cuvinte:
"Ești totul pentru mine și te iubesc iubire "
E prea târziu "odată"
poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lipsa ta...
Și lipsa ta mă arde pân' la sânge!
Și dorul mă mistuie ușor...
Speranța pe zi tot mi se frânge,
Și uneori, parcă aș vrea să mor...
Și te-am iubit cu multă pasiune...
Oare cum n-ai simțit ce eu ți-am dat?!
Inima mea, multe povești ar spune
Despre un paradox de rai și iad...
Și lipsa ta mă doare tot mai tare,
Trec anotimpuri... tu ești o amintire!
Vrei să reînvii trecutul oare?...
Mai vrei să fie între noi iubire...?
Dacă nu simți și n-ai simțit nici fluturi,
Ce se zbăteau când mă vedeai pe mine...
E timpul printr-o palmă să mă scuturi,
E timpul să uit tot despre tine!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea târziu la Labiș
Am ajuns prea târziu la Labiș
Ușor amurgeai când te-ai culcat
Pe-o jumătate-a feții mele
Cealaltă jumătate de-atunci umblă singură
Și de-atunci a tot murit
Și-a înviat.
Prea târziu am ajuns la tine...
N-am mai găsit decât un astru
Și-am căutat, și caut încă-n mine
Atingerea-ți fragilă de-alabastru.
Ce frumos dormi!
Și moartea ți-e frumoasă...!
Și-n întunericul ce fără milă ne-a acoperit
Tu te-ai născut, nevinovat, o rază
Și neștiind că doare, ai trăit.
Pe lespedea iubirii tale
Aș vrea s-apun întâmplător
Îmbobocind pe lacrimile tale
Aș vrea să urc și să cobor.
Te las atât de cald
pe brațele înzăpezite
Ale-îngerilor blonzi - prime iubiri
Iar apele cele mai liniștite
Am să le tulbur, pentru tine - știi!
Se scurge-n viața mea o clipă
Ce pentru Tine-i doar un vers,
Și-obositor, cu tine mă întorc acasă
Ce-i un decembrie din univers...
Așa m-a străpuns pe jumătate
Răzbunarea unei păsări cu clonț de rubin
Lăsând, pe chipul meu, pe-o parte
Un chip brunet la care să mă-nchin.
poezie de Marieva A. Demetrescu
Adăugat de Marieva A. Demetrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cum ești tu simt eu, ci cum sper că tu crezi cum vreau eu să fii tu! E-n mine un tine ce-și caută motiv să schimbe sânge din vine ce apă nu știe sa fie... în fine.
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea devreme!
De știi ceva și nu îmi spui!
Tu preferi să taci!
Nu ești în grija nimănui!
Doar cum vrei, tu faci!
Poate acum e prea devreme,
N-ai cum să-nțelegi!
Greșelile în viață,
Cu lacrimi ți le stergi!
Totul este așa cum este!
Cine-n lume te oprește?
Măsori cerul cu pământul!
Măsori vorbele cu gândul!
Chiar de-ți place cum vorbesc?
N-am timp de stat, dar stau cu tine!
Și de spun că te iubesc,
Încredere tu n-ai în mine?
Din somn mă trezesc, fără să știu
Dar știu că sunt în somn!
Și tu ești lângă mine
Mai bine dorm!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iadul
Diavolul s-a înșurubat
În carnea pământului...
Mușcă din firea umană...
Egourile se întind ca niște zdrențe
Mucegăite, pe trupurile înlănțuite.
Viciile urlă-n turbare -
Este un microcosmos numit iad
În fiecare.
Suntem celulă a răului,
Primind încleștarea ca pe o dezmierdare -
Non-prezența ne doare.
Ochiul gol e scena ce contravine
Legii divine.
La tot pasul - dezastru.
Sânge alunecând peste brațe...
Droguri-termite,
Aripi de speranțe ceruite.
Violuri și crime, fapte nelegiuite...
Arde tăcut flacăa diavolului,
Îmbietor...
Respirăm cenușa risipirii...
În somn, înspre geneză ne-ntoarcem,
Prea târziu ne rugăm...
A bătut gongul morții-
666 - cifra fatidică
E stigmatul spre veșnicia cea silnică.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ești supărată rău pe mine?
Stela: Ar fi trebuit să fiu, însă se pare că nu pot. Și ce-i de făcut în situația asta, domnule comandant? Ce măsuri să iau?
Lucian: Deci, nu ești supărată?! Deloc?
Stela: Ți se pare ție cumva că aș fi supărată?! În cazul ăsta, e evident că nu mă cunoști deloc. Sper să nu afli niciodată cum aș reacționa dacă aș fi cu adevărat supărată, mai ales pe tine.
Lucian: Hmm... Sună amenințător! Iar în cazul ăsta, sper să nu aflu niciodată cum e când ești supărată. Mai ales pe mine.
Stela: Ar fi spre binele tău, frumosule! Și vreau să-mi cer scuze de la tine, dacă într-adevăr ți s-a părut că aș fi fost prea dură cu tine când ți-ai revenit, deși evident că m-am bucurat că ți-ai revenit, dar sper să înțelegi de ce am procedat astfel. Însă nici atunci n-am fost foarte supărată, deși puțin, da, pe moment, ceea ce era absolut normal, pentru că în ruptul capului, niciodată nu m-aș fi așteptat la așa ceva, mai ales din partea ta! Am mari pretenții de la tine! Serios!
Lucian: Înțeleg... Nu trebuie să-ți ceri scuze. Având în vedere faptele, ai fost chiar prea blândă cu mine.
Stela: Și vezi, ce nu fac eu pentru tine? În loc să dorm liniștită, stau cu tine pe puntea principală, timp de patru ore, să te păzesc.
Lucian: Crezi că aș avea nevoie de pază?
Stela: Cu siguranță, da!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai stai un strigăt
eram acolo, în mine,
trebuia să mă trezești cumva
dimineața,
înainte de plecarea nebunilor prin lume,
trebuia să mă trezești așa cum mă știai tu,
în închipuirea ta,
trebuia să mă cauți lângă tine,
eram demult în mine,
în sinea ta,
în trupul de lângă tine,
în smintitul de alături,
din capul tău,
trebuia să mă oprești doar din
plecarea din mine,
să întinzi mâna ca să mă
transformi în bezmeticul pe care îl vroiai,
mai stai un gând,
o poveste,
mai stai vreme de-un dor,
de o minune,
mai stai un strigăt,
mai stai o părere,
de-o părere de rău,
mai stai de-o cetate,
mai stai tu,
în tine,
nici nu știi cât de repede
putem pleca din noi,
când felinarele din oameni se sting
în trupurile nopții,
când nu are cine să ne oprească
a ne alunga
pe noi
din noi înșine
și din
ceilalți.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape de tine e îngerul tău
El vorbește prin vise cu tine
ș-atunci când te simți
confuz, pierdut, obosit,
el știe totul despre tine.
Timpul nu sterge nimic
din amintiri, supărări și durere,
dar îngerul le mută-n altă parte,
că el știe totul despre tine
și-ți oferă sprijinul,
ca să-ți facă viața mai bună,
ca să găsești putere și curaj,
și ca să ai o inimă puternică
să poți uita trecutul.
poezie de Eugenia Calancea (16 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traiectorii paralele
Nu mă mai regăsesc în farmecele tale,
M-au consumat destul, hrănindu-le...
Era și timpul să revin la realitate,
Trăiam de prea mult timp pe Marte...
Mă simt de parcă aș fi după moarte,
De când m-am reîntors la libertate...
Căci, lângă tine, mă simțeam legat
De tot ce ține sufletul încătușat.
De când m-am rupt din lanțurile tale,
Pot spune că mă aflu, în sfârșit, pe-o cale
Ce nu mă-nstrăinează de a mea natură,
Am mers deja prea mult pe arătură...
Era și timpul să mă-ntorc la mine,
Nu mai pot spune că sunt plin de tine,
Simt, în sfârșit, că pot fi iarăși eu...
Mi-ajunge doar un singur Dumnezeu.
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (8 februarie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vei ști niciodată ce fel de alegere ai făcut în viață decât când va fi prea târziu să mai schimbi ceva.
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăire
nu știu unde sunt
vreau să mă întorc la mine
nu am bilet
nu am bani
nu am ceas
nu știu care e ora
nimeni nu poate
să spună ceva concret
poate e devreme
poate e târziu
poate e prea târziu
nu se știe
să aștept sau să mă grăbesc
nimic nu se știe
nici un ceas
nu arată
o oră concretă
sau este stricat
ceasurile deștepte
nu arată
care este timpul
pentru că timpul
ca gen al spațiului
nu se poate arăta
se poate
numai trăi
poezie de Juliusz Erazm Bolek, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dinspre tine
Dinspre tine doar tăcere
clipe nu mai am de dat
ce să faci printre himere
tu, cu cercul tău pătrat...
Prea e vis...
arde năprasnic
focul ce mi l-ai aprins
dorul tău mult prea obraznic
e cuminte, nu-i proscris...
Eu duc toată nebunia,
tu de mine nu ai somn
mie mi-ai fost agonia
frunzei ce-a căzut din pom...
Mai departe fie bine
trebuia să ne întâlnim
s-adunăm din risipirea dragostei
un dulce chin
ce-l vom bea în apus de vreme
ca pe-un tonic verde vin...
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în carnea lui azi e totul
s-ar putea ca mâine să fie sfâșiat
de vreun gând
revoltat
fă bine și dă-i acestuia
plenitudine
carnea lui azi e fragedă
până când
timpul nu-i va schimba
culoarea și gustul
oprește-l pe azi să devină
mâine
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!