Cu gândul la tine
Și dacă nu-mi vii, primăvară
Cu soare cald la primii zori
Te tot aștept prin curtea de la țară
Cum mai aștept și berze și cocori.
De-mi ești o prizonieră de război
Și multe nu vor fi cum au mai fost
Te mai aștept pe valea de la noi
Să ne mai scoți din fadul adăpost.
Și dacă nu-mi apari pe zare
Cu oi și miei pe luncă pe răzor
Mai am speranță și răbdare
Și-ți scriu poeme noi de dor.
Și dacă-n jocul unor iele
Încă nu-mi cazi din ceruri sparte
Te mai aștept prin stihurile mele
Să-mi vii de-acolo de departe...
Si dacă iarba verde de acasă
Din rădăcini n-a înverzit
Te mai aștept să-mi fii mireasă
Din zori și până-n asfințit.
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Aștept
Aștept mereu și nu știu ce aștept.
Aștept o fată să-mi vie la piept.
Aștept un blestem, ori un cântec aștept,
Și nu știu ce aștept.
Cu ochi aprinși aștept. Și tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morțile în mine.
Și renasc toate viețile.
Și tot nu vine.
Aștept, aștept. Și nu știu ce aștept.
Aștept, lumină ori noapte?
Aștept, viață ori moarte?
Aștept, aștept. Și de departe
Mă cheamă ale beznei șoapte...
poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept să-mi scrii
Să-mi scrii, să-mi spui că in grădină
La noi acasă caisele s-au copt
Că seara la fereastră e lumină
Si toate sunt așa cum știu c-au fost
Aștept să-mi spui dacă la crucea veche
In iarbă-s maci sau fire de mohor
Dacă e gardul rupt si prin el vede
Ochiul tăcut al unui trecător
Aștept să-mi scrii dacă a fost aseară
O ploaie in torent nestăvilit
Si dacă tigla a rămas pe casă
Aș vrea să-mi spui că incă n-am murit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept o lacrimă
A trecut puțin sau mult...
Eu simt că a trecut o vreme...
De când aștept să-mi spui, un
Te iubesc!
Cât încă limba ceasului se mai învârte.
Cât noaptea se rostogolește spre lumină
Și încă soarele iubirii nu a asfințit.
Eu îmi adun poemele pe buze
Și-ți spun că te ador și
Te iubesc
Atât cât inima îmi va mai bate, aștept!
Și clipa, se transformă în minut.
Iar un minut, devine veșnicie.
Aștept, dar nu știu ce aștept...
Aștept iubirea să mă-n vie?
Sau poate o eclipsă, sau un cataclism...
Aștept lumina? Aștept noaptea?
Nici eu nu știu...
Încă mă simt legat de tine.
Iubesc lumina, dar lumina-mi așteptată
Se transformă-n moarte.
Aștept, aștept, dar de departe
Mă cheamă ademenirea beznei
Ce-mi este mai aproape!
Căci și răbdarea s-a uscat în mine.
Aș vrea măcar ca lacrima
Să nu mai fie tristă!
Și să mai creadă în iubire.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
Te aștept fără cuvinte
Când o stea se-aprinde,
Să-ți arate calea iară,
Prin noaptea de vară.
Te aștept nerăbdător
Fiind aprins de dor
Briza n-o mai întâlnesc,
Pădurea n-o mai iubesc.
Te aștept tot gânditor
Vântul n-are spor,
Stau întins pe iarba deasă
Cu luna mireasă.
Te aștept lângă izvor,
Solitar decor
Și-ți văd trupu' mlădios
Ce se-apropie sfios.
Te aștept, sunt necăjit
Pe câmp ofilit,
Ochii minții te zăresc
Pe tărâm ceresc.
Te aștept dezamăgit
Trupul ți-a pierit,
În noaptea de vară
Din mintea mea iară.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pe peron la Caracal
În ce gară am ajuns?
Și aștept, aștept, aștept...
În sfârșit... primii răspuns:
Bine că ești tu deștept!
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel la ieșirea din iarnă
Aștept să fie primăvară,
Natura-n zumzet să învie,
Din zori de zi și până-n seară
S-aud un tril de ciocârlie.
Destulă-i vreme pân' la vară
Când se formează bobu-n vie;
Aștept să fie primăvară,
Natura-n zumzet să învie.
O toamnă rece și pustie
Înveșmântată-n frunză rară
Veni-va și ea peste țară,
S-aducă-n suflet nostalgie.
Aștept să fie primăvară...
rondel de Ioan Friciu (2917)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept să-mi zâmbească ea
Eu nu pot ca să zâmbesc
celei care mă ignoră.
Nici nu pot ca s-o iubesc,
s-au s-o duc măicuței noră.
De ce să mă leg la cap
singur cu mânuța mea?
De ce singur rău să-mi fac?
Aștept să-mi zâmbească ea.
Viața vreau ca s-o trăiesc
cu cea care mă iubește.
Sufletul nu-mi chinuiesc
cu cea care nu-mi zâmbește.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă aștept
Vă aștept în lumea mea de vis
În iadul meu, în al meu paradis
Vă aștept, cum așteaptă o floare
O rază caldă de soare.
Vă aștept cu drag să-mi treceți
Al casei mele prag,
Să ne mai spunem o poantă,
Căci asta mi-i cel mai drag.
Căci sunt și eu om, nu sunt stafie
Veniți, vă aștept
În lumea mea veșnic moartă
Și veșnic vie!
poezie de Vladimir Potlog (1 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Aștept
Aștept un gând
Să vină inspre mine....
Aștept o ultimă sclipire
De bucurie si-mplinire,
S-aud că nu te-ai supărat,
Că m-ai iertat
Si-n rozele
Ce stau ca să răsară
E gândul tău de primăvară
Cu frunze verzi
Si umede de rouă!
Azi simt cum doare
Acea singurătate
Când nu aud
O voce de departe...
Dar mult aș vrea
Si mi-aș dori
Ca glasul tău să-mi spună
Intr-o zi:
-Nu te-am uitat
Si voi veni...
Aștept să-mi scrii.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptări târzii
Eu te aștept să uit în toamnă
Toate așteptările târzii,
să-mi înflorești cu dor ce se declamă,
precum o carte -n vers și frenezii.
Eu te aștept să mă dezlegi de vise,
și de negarea bolților senine,
să ne călătorim pe ceruri stinse,
când toamna ne încearcă prin lumini păgâne.
Eu te aștept să-mi dai dumnezeire,
și flacără să-mi dai și adevăr,
de-a pururi stinsă, arză-ne iubirea,
cum se deschid petalele de crini în cer.
Eu te aștept, ca să-mi creezi unirea,
unirea dintre mine și ceva pierdut-
nu poate fi târzie amintirea
nici când s-a spus, că toate- au fost demult...
Lilia Manole
poezie de Lilia Manole din Confluențe literare (8 septembrie 2018)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept...
Aștept de-acum să-mi crească iarba-n oase,
să-mi crească-n barbă sacul de pământ
în mângâieri de flori tuberculoase
și ghiocei la tâmplele de vânt.
Să-mi urle mieii-n sângele de mire
cu lâna lor de aur și de ploi,
aștept ieșirea melcilor din fire
și-a arcelor din limba-mi de noroi,
o nouă zare-a zânelor să-mi cadă
pe ochii mei mijiți în bastonaș,
să-mi spele cristalinul de zăpadă
în luciul vioriu de toporaș.
Să-mi zboare ca suflate-n păpădie
gândirile de giulgiu înghețat
și verdele de înger să-mi învie
surâsul blând de leș neatârnat,
Să-mi sufle cald o pată dinspre soare
poemele cu versul ne-nceput
și-n șirurile albe de cocoare
să mă revăd zburând spre absolut.
Să sar în câmp ca greierii pe coasă,
la nesfârșitul drum de lângă drum,
din cântec buburuzele să-mi iasă
pe umeri ca și vulturii de fum.
Că-i doar un fum în urmă și în față,
mi-aud și ursitoarele-așteptând,
aștept de-o viață încă-o altă viață.
Aștept, aștept, aștept... Dar până când?
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept să vii
Pierdut în zare,
Te aștept să vii.
Dar să nu plângi,
Dacă mă vei găsi cu părul alb!
Tu iartă-mi inima din piept
C-a vrut ca să trăiesc și să te-aștept!
Te rog sa-mi ierți și glasul răgușit,
Ce este amărât de-atâta plâns și de oftat!
Te aștept să vii, când vrei!
Nu ai o oră sau o dată scrisă.
Eu te aștept iubire,
Căci nici nu știu, dacă mi-e dor de tine,
Sau de un vis
Pierdut în zare...
Nu te mai caut, deși,
Caăn fiecare zi de sărbătoare,
Ca un nebun,
Te-aștep, te-aștept să vii!
Aceeași destinație vom avea
Iar pașii noștri vor măsura
Treaptă cu treaptă, bătăile inimii.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino
Vino,
te aștept acolo,
unde te-am așteptat în toate zilele...
cu atâta răbdare în oasele mele,
cu atâta ardoare în sângele meu,
cu ochii căutând un curcubeu,
în ceruri!
Vino,
te aștept aici,
unde te voi aștepta și-n alte vieți,
cu atâta bucurie în pomeți,
cu atâta dorință pe buzele mele,
cu inima mea pompând praf de stele,
te aștept etern!
Vino,
te aștept în gând,
unde nimeni nu ne poate vedea;
aici timpul nu poate să mi te ia,
aici totul este așa cum dorești,
aici e simplu să mă iubești,
în inima mea!
În ceruri,
te aștept etern
în inima mea,
vino!
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept...
Te aștept la răscruce de vis
Să salvăm anii căzuți în abis
Vom escalada muntele din noi
Având iubirea, busolă pentru doi.
Te aștept pe un mal atins de cuvânt
Cu marea voi face un legământ,
Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire
Voi aduna clipele ce par să se deșire.
Te aștept unde îngerii nu au nume
Din ale lor aripi vor curge poeme
Vom inventa sentimente fără vină
În descântec de cer cu lună plină.
Te aștept într-un colț sfios de gând
Acolo unde visele nu mi le vând.
Îți voi scrie, străinule, peste veacuri
Stihuri mângâiate de-ale dragostei leacuri.
poezie de Lavinia Niculicea (22 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept...
Aștept ca lumea să se schimbe,
Să ne-ajutăm, să fim mai buni,
Dar asta doar de noi depinde,
Iar de tandrețe suntem imuni.
Schimbarea-i grea, nici nu-ncercăm,
Mă simt învins, sunt solitar,
Nu simțim, doar judecăm...
Aștept schimbare, dar în zadar.
Aștept ca voi să mă-nțelegeți,
Să știți de ce sunt diferit,
Să m-ascultați, să mă cunoașteți,
Să știți de ce sunt eu smerit.
Îmi doresc să m-acceptați,
Să știți cum sunt și cum am fost,
Să mă-nțelegeți și s-apreciați...
Aștept degeaba, e fără rost.
Aștept voință, aștept schimbare,
Să vrem să fie diferit,
Aștept tandrețe și ascultare,
Să nu mai judecăm greșit.
Aștept dorință, consimțământ,
Să vrem cu toții ce e drept,
Aștept să uit de-acest cuvânt,
Să nu fiu nevoit s-aștept.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Așteptări
Aștept să vie iarna, cu tot alaiul ei
De glasuri clistaline și zvon de zurgălăi.
Aștept să cadă neaua, să crape piatra-n drum,
Iar ciutele s-alerge pe câmp, fără stăpân.
Aștept să fie cerul de fum gros sfârtecat,
Când arde-n sobă focul trosnind a lemn uscat.
Aștept s-aud sub tălpi cum scârțâie zăpada,
Și noaptea, pe obraz să-și scuture pomada.
Aștept să patinez pe-a lacului cornee,
Într-un balet de gheață să scriu o epopee.
Aștept un zbor de reni deasupra casei mele,
Trăgând caleașca vremii spre fantezii rebele.
Aștept dimineți ninse pe-a inimii retină.
Când îmi silabisește văzduhul în surdină.
Aștept să vii și tu cu iarna, ca un dar.
Doar țurțuri de lumină în ochi de chihlimbar!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau răspunsuri... încă mai aștept!
Mi-ai împletit cunună din astre
și un fir de gând,
pe frunte mi le-ai pus
fără de vină,
să-mi lumineze calea
atunci când mă frământ,
când nu-mi găsesc cărarea
și nici rostul,
crezând că-i a mea vină.
Nici tu,
dar nici Apollo
cel sfătuitor
nu-mi dați răspunsuri,
când întrebările
mă dor!
Unde-i lumina
care mi-a fost promisă,
unde-i iubirea,
pe care o aștept
smerită,
unde-s răspunsurile
pe care le aștept
de-o viață
și unde-i bucuria
să mă răsfețe
în fiecare dimineață??
Unde-s???
Le voi găsi
la margine de lume,
le voi primi ca dar,
în nopți fără de somn,
ori poate,
le voi citi în raza
lui Venus,
cel strălucitor!?
Pe Tellus Maters tu mi-ai dat
o casă,
în față am acum,
a masă,
pe ea bucate
câte vrei,
dar n-am răspunsurile VIAȚĂ,
le vreau pe toate,
chiar dacă tu,
nu vrei!
Le merit!
Nu sunt sfântă,
nu mă găsești în calendar,
ci doar aici pe Terra
unde bătătorită-i calea
pe care tu mi-ai dat-o-n dar!
Pe Jupiter,
l-am invocat în taină,
suprem judecător,
să văd de am dreptate
în cele socotite!
Și dacă am,
tu VIAȚĂ,
tu zăludo,
să-mi spui pe dată
toate răspunsurile
chiar dacă-n gândul tău,
mă crezi nebună!
L-am întrebat pe Cronos,
răspunsul nu mi-a dat
la simpla-mi întrebare,
firul vieții
mi-e secat?
Și dacă da,
îl pot uda?
Mai pot eu înoda
ceea ce viața
știu,
va refuza?
Nu-mi reproșa că am trăit
ca Hermes,
știu că da,
dar dat-am tot ce am simțit
și altora!
Cu prisosință chiar,
n-am fost zgârcită
trebuie s-o recunoști,
m-am pus pe mine-n poezie,
m-am dăruit cu totul
fără de regret,
dar vreau răspunsurile,
eu înca, mai aștept!
poezie de Rodica Cernea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept
Pașii mei se aud străini în noapte,
Mergând pe trotuarele înguste și pustii,
Din sufletu-mi trimit spre tine șoapte,
Și-ți spun că te aștept să vii, să vii.
Prin ploaia cu picuri mici, de diamant,
Mă îndrept exact spre nu știu unde,
Sunt ca un orologiu amorezat și ambulant,
Ce număra în ploaie picuri și secunde.
Te aștept sub felinar să-ți cânt,
Să vii precum o floare albă de cais,
Purtată pe brațe de adierea unui vânt,
Te aștept s-apari în al meu vis.
poezie de Paul Aelenei din Toamna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul tău de copilă
Zâmbetul buzelor tale
M-au fericit de multe ori.
Acum nu-mi mai ieși în cale.
Degeaba te aștept în zori.
Zâmbetul tău de copilă
Prea de vreme-a dispărut.
De mine n-ai avut milă,
Nu mi-ai dat niciun sărut.
Astăzi, rătăcind prin lume,
Multe fete îmi zâmbesc.
Dar mai mult decât pe tine,
Pe niciuna n-o iubesc.
Vraja zâmbetului tău
Ce m-a fericit cândva,
Acuma e chinul meu.
Fără tine, nu pot sta.
Te rog, vino lângă mine!
De-acolo, de unde ești.
Din nou să ne fie bine,
Din nou, fată, să-mi zâmbești.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de primăvară
Vreau să-mi înflorească iar
Toată grădina sufletului meu
Să-ți mai pot aduce-n dar
Flori de vis prin șemineu.
Mi-e dor s-ajung la mine-n sat
Să scriu de casa părintească,
De soare să nu fac rabat
Șă beau cu poftă o "Fetească".
Vom căuta pe luncă, iar,
Flori și trifoi cu patru foi
Și-n fiecare zi din calendar
Vom răsădim iubirile din noi.
Să văd cum zburdă pe răzor
Miei, când berze vin la cuibul mare,
Noi, încărcați cu fulgere de dor
Să plecăm prin codru la plimbare.
Ne curgă iubire prin destine
Cum cei cocori în nopți cu lună
Iar eu, mereu îndrăgostit de tine
Să te privesc pe margini de lagună.
Când va-nflori toată grădina
Tot alizeu-n plete să-ți rămână -
Vom savura mereu lumina
Apusului ce tandru se amână.
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!