Mereu mă țin
în brațe după această fugă
mă împiedic de pipa din colțul
străzii și această piedică
este echilibrul ce cască atent
cerul ca un vas ciobit ce tremură
un mic izvor de unde răcoresc
versul când voi cădea în noapte
alerg ținându-mă de mână
pe sub geamurile iubitelor trec
ca un tren accelerat în urletul
furtunii ce smulge flori spre iadul
în care dragostea se zbate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Izvor de adăpat aripa
Mereu se face plinul printr-o gură
Ce cască pentru cea din urmă oară,
Mereu se varsă-n cer o picătură
De suflet, picătura necesară.
Și tu te plimbi în lume, ca un vas,
Ce tremură-ntr-o mână de copil
Și știi: de stropul care-a mai rămas
Atârnă echilibrul ei fragil...
O, Doamne! din această fugă-a mea
Și-această piedică ce-o pune clipa,
Să se aprindă-atunci când voi cădea,
Un mic izvor de adăpat aripa.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Romanță
Iubirea mea nu-i zvon de șoapte,
Nici mandolină pe sub geamuri,
E vânt sălbatic, vânt de noapte,
Ce smulge flori și frânge ramuri.
De-ți place urletul furtunii
Și balul mării-nfuriate,
Cu frică pleacă-te spre iadul
În care dorul meu se zbate.
Dar dacă-n inima ta plină
Nu-ncap simțirile eterne,
Atunci înfundă-ți capu-n perne
Și-adormi în cânt de mandolină!
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai
să te dau cu spray paralizant
frumusețea să-ți înghețe
câteva sute de ani
să nu mai mori urâtă
zâmbetul să fie paralizat
iubirea e vânt sălbatic
care se strecoară printre șoapte
pe sub geamuri smulge flori
capul ivit din pernă
ascultă scâncetul chitarei
spray-ul e vânt de noapte
în care se zbate dorul
și ochiul liber lăcrimează
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aspirina
tamponată de un tren accelerat
intră cu apa din paharul transpirat
de emoția sticlei trecute
prin jetul rece. caut flaconul. mă
uit atent la el. ultima dată
am luat amfetamine
în locul aspirinelor și
și mi-am stimulat puternic
sistemul nervos central. răceala
a fost răvășită câteva ore
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec linia
de sosire ultima dată târâș
aproape mort de dor firesc
îți zici că pare nebună teama
de a ajunge dincolo de o dungă
care nu știi că desparte această
lume de alta cu cerul întunecat
o trec definitiv și-mi pare rău
că sunt acum în cealaltă parte
pierzându-mă în grădini liber
o trec și pot să-mi reproșez
că stau pe culcuș de mormânt
moale cu satin galben ca-un lut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
mă trezesc să te beau
un pic să te gust
picătură cu picătură
ziua adorm după ce mă amețesc
cu sărutul tău diliu
ies îmbrăcat în dragoste
noapte de noapte bună
trag zâmbetul pe dvd
și-l urc pe youtube
îl revăd la gura sobei
unde arde un poem
ne strângem în brațe
noapte de noapte cu teamă
să nu strivim iubirea
care ne bântuie ca o mare doamnă
știai că lumina trece prin noi
noapte de noapte de aramă
vântul visu-l destramă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de mătase
e noapte diafană cu ea mă învelesc
și-aștept din steaua mea să vină visul
în lumina dragostei să mă adăpostesc
de coșmarul care adâncește abisul.
e noapte de mătase cu ea mă răcoresc
gânduri călătoare cuceresc Paradisul
oriunde-s fericită și viața o iubesc
la masa visării mă recheamă scrisul.
sun ploaia de stele astăzi mă mâhnesc
mor lumini astrale, suferă universul
dar știu că îngeri steaua mea o păzesc
din strălucirea ei se naște versul.
dragostea mă inspiră poeme să sădesc
sub cerul albastru le grăbesc progresul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia toamnei
De-aș putea-n această toamnă
să te-ascund în ochii mei
să te cos în fir albastru
ca pe-un lacăt prins la chei.
De-aș putea-n această toamnă
să mă prefac în fântână
așezat să-mi bei din palme
să-ți fiu mir la rădăcină.
De-aș putea-n această toamnă
să-ți sap norul de tristețe
și să-l fac izvor de pace
până dau de tinerețe...
De-aș putea-n această toamnă
să-ți prind râsul pe culori
ți-aș pune zăvor la umeri
și copaci în loc de flori.
De-aș putea-n această toamnă
să te-adun în gândul meu
până-n ceasul cel din urmă
să-mi prind cerul de al tău.
De-aș putea-n această toamnă
să te pierd în ruginiu
mi-aș da inima din piept
să te scot luminii viu.
poezie de Ileana Pop-Nemeș din Sub cerul meu (august 2018)
Adăugat de Ileana Pop-Nemeș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe un trotuar
sunt agasat de o stâncă
vineție și moderat ascuțită
mă împiedic de bălți
semiînghețate cu un pic
de șampanie de la ultimul
revelion unse discret prin
colțuri mai dezghețate
trec în basmul meu
pe celălalt trotuar prins în două
tocuri ascuțite împrumutate
pe un trotuar plânge un trepied
mă împiedic de malul însetat
de știrile revărsate dintr-un ziar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
câte brațe te-au strâns până acum oare?
(și cât târziu ai adunat în modulele tale de piele)
nu voi știi niciodată
măcar am aflat
cum tremură întunericul pe chipul tău
ia spune-mi,
te-ai pregătit cum trebuie pentru
ura mea din această seară?
vom fi pe Neptun, iubire
vom cădea în albastru
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie fără punct
ridic capul și-mi dau deșteptarea
atent mă uit la mâinile
să văd dacă am omorât
visul viclean strecurat
în somnul fără sfârșit
le privesc mai atent în zorii
care încă nu se arată
sunt pline de cerneală
prelinsă din versul
lăsat în călimară
mă uit la mâinile mele care apucă
poezia aruncată pe tăblia
mesii pline cu frânturi
de noapte
mă uit la mâinile trecute peste mii
de pagini editate într-un joc
cu trăsnete rotative
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
versul meu
e o ploaie
ce toarnă mereu
zâmbete subtile
în colțul gurii
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvor cu apă vie
La poarta dintre noapte și zi
Văd pașii ce te-au căutat
Tălpi de bocanci în zăpezi
Timpul urme adânci a pictat
Străjeri sunt crengile îmbrobodite
Cu franjuri reci din gheață
De vremuri grele sunt albite
Și riduri poartă pe a lor față
Aprind un felinar în noapte
Să pot găsi drumul spre casă
Deschisă-i poarta ce ne desparte
Inundă o lumină se revarsă
Și mă trezesc din somnul negru
Mă regăsesc în albul din lumină
Arunc mantia pi voalul sobru
Pășesc în ziua cea de mâine senină
Trec soarele cald îmi sărută fruntea
Nici urmă de ger și de gheață
Izvor cu apă vie îmi potolește setea
Alerg pe câmpuri cu flori și verdeață
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mă împiedic, mă ridic ținându-mă de Dumnezeu.
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Războiul din colțul străzii
începuse în bucătăria de campanie
după plierea spațiului găurile de vierme
au conectat universuri și galaxii
ciorba de fasole era servită în gamelele
aliniate conform teoriei lui einstein
linguri de inox sclipitoare la cel mai mic
foc de armă tras de general în beci
după o hipnoză regresivă executată
regulamentar de toată divizia mecanizată
felia de carne stă pe mazăre în clepsidre
unde timpul și-a pierdut valoarea
soldații stau întinși pe-un surâs fraged
cu armele pregătite să atace rasolul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața a venit marea
la fereastra mea era furtună
epavele se vedeau în colțul străzii
geamul avea miros de pește prăjit
dat prin ou și făină
soarele semăna cu un avocado
tu stăteai în mijlocul patului
frumoasă și seducătoare
stăpână a simțurilor mele
marea fierbea cu spume
de jumătate de metru
în mijlocul străzii murea un stâlp
lovit de-o rază de soare
strecurată prin masa compactă de nori
dată prin blendere
un remix
după o simfonie de beethoven
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
insomnia se plimbă
cu pipa în mână
rătăcește nocturn
trage din visurile noastre
și amestecă iluziile cu rimele
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec
la nivelul următor unde
pereții sunt pictați cu sentimente
sărutul tău are culori
iese un tablou plin cu poezii
inima trage câteva linii
mă uit atent la albul rămas
e fără sentiment
parcă se nasc sunete
este o pictură în n dimensiuni
sub pleoape mi-a rămas
un rest de respirație proaspătă
anomaliile nu le pot picta
le voi folosi la un colaj
alături de o ancoră aruncată
într-un vas în care plânge vopseaua
trec la altceva după ce beau
din remușcare lacrimile
zbor cu gândul printre negre pânze
depozitate în zilele de post
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omulețul
cu ochii verzi așteaptă
oamenii în haine albastre
la capătul străzii lenin
de unde se văd munții altai
scăldați în soarele înserării
pe strada mărginită de copaci
o fetiță târăște un băiat
de păr în șanțul cu apă murdară
băiatul urlă și dă din mâini
și picioare haotic
omulețul privește fascinat bătaia luată de puști
din colțul unei clădiri cu două etaje
de unde curge tencuiala
pe trotuarul pavat cu umflături
iese un băiat cu ziare în brațe
strigă ceva la fată
o lovește cu pumnul în umăr
ea îl lovește cu piciorul în genunchi
scapă câteva ziare pe jos
îi sucește o mână la spate fetei
uniformele albastre ajung
în dreptul omulețului se lasă ceață
caschetele zboară peste tot
ținutele oamenilor în albastru
sunt tot mai boțite
apoi totul se calmează
pe strada lenin din orașul
de la poalele munților altai
omulețul cu ochii verzi
a dispărut după apariția
oamenilor în albastru
care și-au îndreptat atenția
asupra copiilor ce se băteau
în canalul plin cu apă și mâl
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destinație bizară
aș pleca chiar azi
cu un tren oarecare
spre o destinație necunoscută
bagajul mi-ar fi doar
sufletul gol
și buzunarul plin de iluzii
aș pleca cu fantasma
unui accelerat de noapte
ca un fugar speriat de propria viață
spre orizontul unei regăsiri
mi-ar crea senzația unei finalități
destinul paralel
al liniilor de tren
care par să se întâlnească bizar
într-un punct
ca doi străini
undeva
într-un nesfârșit
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!