Mesager

Căpitane, căpitane,-o vijelie mare ne caută pricină,
Zbârnâie vela zburător, nava tanghează de nebună;
E ceva acolo pe covertă-n prova, o lumină.
Vino-ndată pe punte, sir, sunt semne de furtună!

Căpitanul doarme – dă-i pace, mai bine-asigură acea-barcă,
A trecut tempesta – fenomen destul de rar prin această zonă.
Ne-a salvat – a făcut întocmai ce trebuia să facă!
Lasă-l să doarmă – azi faci de cart singur la timonă.

Căpitane, căpitane, noaptea-nşiră vrăji, se-apropie năpasta,
Spumă albă, cer gol, iar marea, pustie, latră ca un câine.
Spune-ne poveşti ca altădată. Smoală-i noaptea asta!
De ce nu urci pe comandă să vorbeşti cu mine?

Căpitanul doarme – cartul parcă nu se mai termină,
Doarme-atât de liniştit – să-l lăsăm să-şi facă somnul.
Marea nu-i pustie – oamenii o iubesc, marea n-are nicio vină.
Cerul nu-i gol – acolo, ştim cu toţii, locuieşte Domnul.

Căpitane, căpitane, zorii luminează-n faţă coasta!
Nu cobori pe punte, sir? S-au ivit în prova, verzi,
Dealurile, iată, ne-ai scos la liman şi de data asta.
Cum să ne bucurăm, când nu ne eşti alături să le vezi?

Căpitanul doarme – visează catarge, vergi şi vele-trinci,
Visează-acostări line la cheiurile celor şapte mări,
Ţărmuri mirosind a flori, porturi încăpătoare şi adânci,
Nave şi marinari sosind acasă teferi de dincolo de zări.

* Poezie scrisă după ce-a aflat de moartea tatălui său, căpitan, la bordul unei nave comerciale;
în tinereţe, Lincoln Colcord făcuse multe voiaje împreună cu acesta.

poezie de Lincoln Colcord, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corabia verde

Corabia se frământă şi se răsuceşte
în lupta cu valurile ce-o izbesc tâlhăreşte
şi apele cresc ca din hău năzdrăvane,
căpitane! căpitane! căpitane!

Invinsă pe-o clipă, sub valuri se pierde
parcă de-a pururi, corabia verde
năprasnic muşcată de uragane,
căpitane! căpitane! căpitane!

Prin potopul ce zălud o răstoarnă,
s-aud prin văzduh ca o goarnă,
peste-ale mării nesfârşite noiane,
poruncile tale de proroc, căpitane!

Şi iată, de odată se-nalţă semeaţă...
iarăşi, Crăiasă peste timp, peste ceaţă,
peste-ale apelor titanice toane,
corabia ta verde, o, căpitane!

Zănatec aleargă prăpădul pe ape,
tot mai aproape şi mai aproape,
dar duhul mai tare-i ca-ale mării prigoane,
căpitane! căpitane! căpitane!

Gata cu toţii să murim în picioare,
pe marea aceasta ce crâncen ne doare,
spargem talazuri, înfrângem bulboane,
cu gândul la tine, o, căpitane!

Lupta e cântecul şi biblia noastră,
holde vor creşte de samulastră
din cremenea oarbă, din pietroase mormane
şi din sângele nostru, o, căpitane!

Moartea însăşi de-ar sălta pe punte,
sărire-ar fulgeris cine s-o-nfrunte,
printre mii şi mii de uragane,
căpitane! căpitane! căpitane!

poezie de Aron Cotruş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Căpitane, Căpitanul meu!

O, Căpitane, Căpitanul meu! călătoria noastră plina de primejdii s-a terminat,
Rănile din lupta cu talazurile se văd pe carena navei, premiul a fost câştigat,
Portul e-aici, se-aud clopotele, mulţimea exultă cu privirea la prova-n tangaj
Înaintând implacabil, la nava întunecată, plină de curaj;
Dar, o, inimă! inimă! inimă!
Pete roşii de sânge se văd la bord,
Pe puntea unde Căpitanul zace,
Rece deja şi mort.

O, Căpitane, Căpitanul meu! Ascultă clopotele, admiră nava de la prova la dunetă,
Ridică-te – pentru tine flutură drapelul, pentru tine şuieră vântu-n giruetă,
Pentru tine sunt panglicele, ghirlandele de flori, pentru tine vin oamenii pe chei,
Pentru tine sunt uralele, pentru tine strigă femeile Hooray!
Aici, Căpitane! Tatăl meu drag!
Pun acest braţ sub capul tău, un cald suport!
Ştiu, doar visez că tu pe punte zaci
Rece deja şi mort.

Căpitanul meu nu îmi răspunde, buzele-i sunt pale, ochii nu mai privesc în sus;
Tatăl meu nu-mi simte braţul, nu mai are voinţă şi nici puls;
Nava a ancorat teafără şi în siguranţă, voiajul s-a sfârşit, cercul s-a-închis;
Din călătoria înfricoşată ea s-a-întors victorioasă, îndeplinându-şi ţelul;
Bucuraţi-vă, o, ţărmuri, şi răsunaţi, o, clopote!
Dar eu, îndoliat în sărbătoarea ce-a cuprins întregul port,
Umblu pe puntea unde zace Capitanul meu,
Rece deja şi mort.

poezie celebră de Walt Whitman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dom' Ubu: Căpitane Bordură, sunt hotărât să te fac duce de Lituania.
Căpitanul Bordură: Cum, dom'le Ubu, eu vă credeam tare pârâit.
Dom' Ubu: Dacă vrei, în câteva zile sunt stăpân în Polonia.
Căpitanul Bordură: O să-l omorâţi pe Venceslav?
Dom' Ubu: Nu-i prost, pezevenghiul, a ghicit.
Căpitanul Bordură: Dacă-i vorba să-l omorâm pe Venceslav, mă bag. Sunt duşmanul lui de moarte şi răspund de oamenii mei.
Dom' Ubu (năpustindu-se la el ca să-l îmbrăţişeze): Ah, Bordură, tare-mi eşti drag!
Căpitanul Bordură: Pff! Puţiţi rău, dom'le Ubu! Nu vă spălaţi niciodată?
Dom' Ubu: Rar.
Madam Ubu: Niciodată!
Dom' Ubu: Te calc în picioare!
Madam Ubu: Mare rahart!

replici din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hawkeye: Nu am verificat niciodată cine a fost promovat şi cine nu.
Rizzo (aruncând o cârpă unsuroasă către Hawkeye): Hei, căpitane! Unge asta!
Igor (aruncând cu piure în BJ): Vai, scuză-mă, căpitane, se pare că nu am nimerit tava. Dar la ce te poţi aştepta de la un soldat prost?

replici din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina, MTTLC, An 2, gr. 6
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpitanul Stottlemeyer (când se întoarce în biroul lui şi îi găseşte pe Monk şi Sharona aşteptând înăuntru): O, îmi cer scuze, credeam că ăsta e biroul meu. Da, vezi, sunt derutat pentru că numele meu e pe uşă.
Monk: Nu... nu da vina pe Sharona, căpitane.
Căpitanul Stottlemeyer: Nu intenţionez să dau vina pe Sharona. (Se uită la biroul său.) Ce s-a întâmplat aici?
Monk: Mi-am permis să fac un pic de ordine pe aici.
Căpitanul Stottlemeyer: Unde-mi sunt lucrurile?
Monk: Evident, a trebuit să arunc câteva chestii.

replici din filmul serial Monk, scenariu de Andy Breckman
Adăugat de Spătaru Cosmin, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amintirea tatălui meu

Noi navigam atunci pe nave astăzi uitate-aproape,
Pe lângă ţărmuri necunoscute,-n zilele copilăriei mele...
Lumini prietenoase, faruri fulgurant reflectate-n ape;
Insule, golfuri mărginite de palmieri cu fluturânde vele.

Gânduri... care,-ntârziind, pe-orizonturi cu dulci vise cad,
Deşi-am lăsat demult acele ţări departe-n urma noastră;
Acele flăcări, acolo unde fulgerele tropicale ard,
Alizeele cu parfum de flori sub bolta clar-albastră –

Revin amintiri – din vremea-n care navele şi oamenii erau tineri;
Şi parcă mai străbate-o adiere dinspre-acele ţinuturi parfumate,
Şi mă gândesc ce viaţă frumoasă-am trăit, iubind fără reţineri,
Acolo printre cele-o mie de insule-ale fericirii, de departe.

Deasupra mării eterne râd şi-acum falezele în soare;
Navele se leagănă la fel pe valuri, iar zilele-s senine;
Dar totul s-a schimbat: îmi dau seama cu mirare,
Tu nu mai navighezi acolo – eu nu mai sunt cu tine.

*Din Scrisori de pe mare (Letters from sea)
*În această poezie scrisă la puţine zile după moartea tatălui, căpitan de cursă lungă, în anul 1913, Lincoln Colcord îşi aminteşte cu nostalgie anii tinereţii, când a navigat împreună cu acesta pe mările şi oceanele lumii.

poezie de Lincoln Colcord, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potter: În fiecare lună apare o nouă procedură pe care trebuie să o învăţăm pentru că cineva a descoperit o metodă mai bună de a mutila corpul uman! Spune-mi, căpitane, cum naiba ar trebui să ţin pasul cu asta?
Căpitanul: Eu sunt doar...
Potter: Dacă pot inventa metode mai bune de a ne omorî între noi, de ce nu inventează o metodă să pună capăt războiului ăsta stupid?

replici din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina, MTTLC, an 2, gr. 6
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsând în urmă ţărmul

Părăsind portul mâlos odată cu mareea naltă,
Marea se deschide-n albastru, imensă şi sărată;
Vergile zvelte înnobilează graţioase velierul
Şi domină cu pânzele lor tot cerul;

Sub catargele susţinând un zbor alb de vele,
Coverta devine decor pentru poveşti cu ştime şi cu iele.
O viaţă nouă-n navă sinuos pătrunde,
La pupa, noi privim cum cârma face legea-n unde,

Simţim nava urcând spre cer, coborând în mare,
Plonjând în apă serenă şi seducătoare.
Tăcută şi iute-alunecă-nainte atrasă ca de-o vrajă;
Orizontul ne-ademeneşte, rotund, în a lui mreajă;

Deasupra oglinzii oceanului s-a ivit, iată,
Un spirit care n-a cunoscut frica niciodată;
Iar cei care o cunosc bine şi iubesc marea
Se simt acasă acolo unde-ncepe zarea.

poezie de Lincoln Colcord, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Data (cu degetele blocate in cătuşe chinezeşti): Scuze, căpitane, se pare că sunt prins într-un vechi impas funcţional. M-am... blocat.
Jean-Luc Picard: Atunci deblochează-te şi continuă cu informarea!
Data: Asta şi încerc să fac, domnule. Dar soluţia... îmi scapă.

replici din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicul 11

Căpitane... au trecut 16 ani
De când la Cer te-ai ridicat.
Ai devenit un Înger pentru fani
Şi niciodată nu vei fi uitat!

E un octombrie urât, rece,
Iar tu nouă mult ne lipseşti.
Durerea e mare, timpul trece
Şi din Cer acum ne păzeşti...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (5 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicului Căpitan

Astăzi trebuia să-ţi facem doar urări,
Dar Domnul a avut alte planuri cu tine.
La mormânt venim cu lumânări şi flori
Ai plecat aşa de devreme, Cătăline...

Căpitane, noi nu te vom uita vreodată,
Iar astăzi este o altă zi extrem de tristă.
Gândul la tine şi spre Cer din nou poartă
Cu lacrimi în ochi... suflarea dinamovistă.

Buldogule, tu până la ultima suflare
Ai purtat zâmbind un roş-alb tricou
Mereu vei fi îngerul din "Ştefan cel Mare"
Unicul căpitan, al nostru sfânt erou!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (30 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brassbound (arogant): Oamenii mei, doamnă, nu sunt copii de ţâţă.
Lady Cicely (fără ezitare): Căpitane Brassbound, toţi bărbaţii sunt copii de ţâţă! Dar dumneata, deşi te uiţi la ei, nu vezi nimic: bietul italian are doar un şiret legat, pe-al doilea îl desfiră după el, iar despre domnul Drinkwater ce să mai zic? După cum arată, sunt sigură că i-ar trebui urgent o doctorie.

replici celebre din piesa de teatru Convertirea căpitanului Brassbound, Actul I, scenariu de George Bernard Shaw (1900), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Q: E ceva necunoscut, căpitane. Nu e suficient?
Jean-Luc Picard: Dacă ai fi dobândit pe drept uniforma pe care o porţi, ai şti că necunoscutul este ceea ce ne aduce aici.

replici din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clarice Starling: Am absolvit Universitatea din Virginia, căpitane; nu e tocmai o şcoală de maniere.

replică din filmul artistic Tăcerea mieilor, scenariu de Ted Tally, după Thomas Harris
Adăugat de Butnariu Iris Paula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toba lui Drake

Drake e-n hamac la o mie de mile depărtare,
(Căpitane, dormi bine-acolo jos?)
Ancorat cu două ghiulele-n Golful Nombre de Dios,
Visând cum Plymouth Hoe, promontoriul, se-nfige-n mare.

Fosforescenţa mării luminează Insula şi navele-ancorate,
Marinarii dansează pe vârfuri şi călcâie, şi spun câte o glumă,
Şi luminile sclipesc pe ţărm, şi mareea galopează-n noapte...
El vede totul limpede, cum vedea şi-acum mulţi ani în urmă.

Drake era din Devon, domn apelor din zare-n zare,
(Căpitane, dormi bine-acolo jos?)
Hoinar cu inimă uşoară, până-n ora morţii curajos,
Visând cum Plymouth Hoe, promontoriul, se-nfige-n mare.

"Duceţi-mi toba-n Anglia, atârnaţi-o pe ţărmul 'nalt
Şi bateţi-o când îndrăzneală şi praf de puşcă mai aveţi o brumă;
Iar dacă spaniolii vin spre Devon, eu voi părăsi Cerescul Port
Şi toba va răsuna-n Canal, cum răsuna şi-acum mulţi ani în urmă."

Drake stă-n hamacul lui până vine iarăşi Invincibila Armada,
(Căpitane, dormi bine-acolo jos?) El, la răcoare,
Ancorat cu două ghiulele, aşteaptă să-i audă tobei canonada,
Visând cum Plymouth Hoe, promontoriul, se-nfige-n mare.

Chemaţi-l din adâncul mării, chemaţi-l cu răpăit de tobă,
Chemaţi-l când navigaţi spre inamic în pulbere de spumă;
Acolo unde cântă vechiul curaj şi flutură stindardul vechi
El e treaz, de veghe, cum era şi-acum mulţi ani în urmă!

* Poemul a fost inspirat de o legendă din secolul al XVI-lea legată de moartea celebrului explorator, corsar şi amiral englez Sir Francis Drake, 1540-1596, care a murit într-o expediţie împotriva coloniilor spaniole din regiunea Caraibe. Legenda se referă la toba lui Drake, care era bătută când marinarii trebuiau să se prezinte la posturile de luptă. Această tobă a fost adusă în Anglia şi atârnată la Abaţia Buckland ( Buckland Abbey), în apropierea portului de bază a lui Drake, Plymouth, comitatul Devon.

Potrivit legendei ea este bătută sau bate singură atunci când Anglia este în pericol. Se spune ca a fost auzită:

- Când Nava Mayflower a părăsit Plymouth-ul în anul1620

- Când Napoleon Bonaparte a ajuns, ca prizonier, în portul Plymouth la bordul navei Bellerophon.

- La izbucnirea Primului Război Mondial, 1914.

- In anul 1918, când flota militară germană s-a predat aliaţilor.

- În perioada evacuării de la Dunkirk, 1940.

* In acea vreme un marinar decedat pe mare era "înmormântat" înfăşurat în propriul lui hamac, cu o ghiulea de tun la cap şi una la picioare pentru a se asigura scufundarea corpului până la fundul mării.

* Nombre de Dios Bay (Bahía de Nombre de Dios) – Locul unde-şi doarme somnul de veci Francis Drake.

* Insula – Insula Drake (pe vremea lui Drake se numea Insula Sfântul Nicholas – St. Nicholas' Island).

poezie de Newbolt, Henry John, 1862 - 1938, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jack Sparrow (cu spatele la Elizabeth, crezând că e bărbat): Ai venit să te alături echipajului meu? Bine ai venit!
Elizabeth Swann: Am venit să găsesc bărbatul pe care îl iubesc.
Jack Sparrow (uimit): Sunt foarte flatat, fiule, dar prima şi singura mea dragoste este marea.
Elizabeth Swann: Vreau să spun William Turner, căpitane Sparrow.
Jack Sparrow (întorcându-se): Elizabeth! (Se adresează către Gibbs.) Ascunde romul.

replici din filmul artistic Piraţii din Caraibe: Cufărul omului mort
Adăugat de Alexe Laura, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comuniştii îşi măresc rândurile cu o parte din legionari

Căpitane, nu fi trist!
Garda merge înainte
Prin Partidul Comunist!

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guinan: Poporul meu i-a întâlnit acum 100 de ani. Ne-au distrus oraşele şi ne-au împrăştiat oamenii prin galaxie. Se numesc Borg. Căpitane, apără-te, sau te vor distruge.

replică din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpitanul Lean

Un uragan din părţile de est
L-a măturat pe Căpitanul Lean –
Pe-acel navigator şi gentleman
Nu-l vom mai vedea. Amin.

Şi-a condus nava împotriva duşmanilor
Ţării iubite până mai ieri-alaltăieri,
Dar acum în jghebul talazurilor
Compasul lui indică direcţia spre nicăieri.

Pentru el, zgomotul din prima linie de foc era
O simfonie şi praful de puşcă parfum de violete,
Acum doarme liniştit sub undele albastre,
Iar sarea mării i-albeşte oasele pe îndelete.

Luna luminează vastele întinderi,
Stelele se petrec sus, cerului salbă,
Şi-n acea singurătate mare spuma
Scânteiază nepământesc de albă.

Acesta-i mormântul Căpitanului Lean,
Un loc strâmt i-ar fi plăcut mai mult?
Eu sunt convins că doarme împăcat,
Oricât răsună al valului tumult!

poezie clasică de Walter de la Mare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mica noastră "Navă Spaţială Pământ" are doar 12 745,594 kilometri în diametru care este o dimensiune aproape neglijabilă în marea imensitate a spaţiului... "Nava Spaţială Pământ" a fost creată şi proiectată atât de extraordinar de bine încât, după cunoştinţele noastre oamenii s-au aflat la bordul său timp de 2 000 000 de ani şi nici măcar nu au ştiut că se află la bordul unei nave...

citat din Buckminster Fuller
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!