![Doina-Maria Constantin](http://www.citatepedia.ro/autori/f/doina_maria_constantin.jpg)
Păstrează-mă în palma-ți caldă
De emoții vibrez, le simt, le-înțeleg,
o inimă am și-un suflet ardent.
Sunt părticica din imensul întreg,
nu-s accesoriu sau corespondent.
Sunt esența lichidului volatil,
mirul din centrul universului,
sunt eul statornic dar și versatil
călătorind în ritmul versului.
Sunt mamă, fiică și sunt soție,
dor infinit de-o lacrimă păzit,
gata mereu pentru acrobație
în cursa destinului hărăzit.
Sunt început și sunt perpetuare
a vieții încolțită sub soare,
iubire sunt, mereu în germinare,
sunt respirația în cursoare.
Iubirea și timpul meu îți dăruiesc,
tot ce-mi oferi știu bine să primensc,
pe aripa vântului călătoresc
și lumea zi de zi eu construiesc.
În câmpul cu maci uneori rătăcesc,
în ochii cerului mă oglidesc,
de-atâta frumusețe mă calicesc
și-n orice clipă simt cum te iubesc.
Pasteaza-mă în a Ta palmă caldă
Eu sunt trecut, prezent și viitor,
în verde viu și curcubeu mă scaldă,
zâmbetu-mi să-ți fie mântuitor.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Citate similare
![Florin Găman](http://www.citatepedia.ro/autori/f/florin_gaman.jpg)
Simt
Simt, că sunt un fir de iarbă ce crește spre infinit
Sunt un diamant neșlefuit.
Un vis împlinit mi- l doresc la nesfârșit
Să iubesc.. Să fiu iubit
Am prieteni sub soare
Sunt o floare, sunt un crin, sunt un fir de trandafir
Ce candoare, ce încântare, să fiu eu, cum voi in stare
Nu voi chin, nu voi să mai transpir cu ochii atunci când sunt dat pe tâmplă cu mir
Roua dimineților de primăvară, o cunosc pe dinafară
Soarele mă hrănește, cu raze fine
Explodez parcă îmi vine
Dar nu pot,, prea mulți mă înconjoară
Rău îmi pare că nu înțeleg
Nu pot să dezleg al meu blestem
Mă leg de voi toți, un fir de iarbă bleg
Să simt iubire. Visez, lăsați - mă întreg.
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Corina Mihaela Soare](http://www.citatepedia.ro/autori/f/corina_mihaela_soare.jpg)
Sunt doar
Sunt doar un om, atât, un om,
Sunt trecător, sunt căutător,
Sunt într-o piesă un actor,
A unora și-a tuturor.
Sunt ca și alții, bun sau rău,
Sunt suflet tainic, visător,
Sunt când în cer sau când în hău,
Sunt muritor și sunt un dor.
Sunt pentru tine... de contează,
Sunt cum e timpul, sunt o frază,
Sunt ploaia rece sau o oază,
Sunt rimele care-mi dansează.
Sunt doar un om și el e pom
Și ea-i o floare, nu-i oricare,
Și el e râu, curge spre vale,
Și-aceeași piesă, râde, doare.
Sunt noaptea umbră sau visare,
Simt dimineața nor sau soare,
Sunt cum e roua de pe floare
Cu dulce-i rece... dulce oare?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Sunt val pe apă
Sunt val pe apă când iubirea,
Se duce-ncet uitând privirea,
Sunt doar un val ce se agită,
Când vrea iubirea dăruită.
Sunt val pe apă, ca de foc,
Izbesc puternic malu-n loc,
Mă tânguiesc și mă topesc,
Simt că-s uscat, de nu iubesc.
Sunt val pe apă, nisipos,
Mă simt de vlagă iarăși stors,
Sunt val ce roca o străpunge,
Și la iubire nu ajunge.
Sunt val pe apă și-s aprins,
De o văpaie stau cuprins,
Mă tot cufund și iarăși ies,
Astăzi de mare mă feresc...
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Calea mea e realitatea...
Pentru cei care pot asculta,
Pentru cei care pot auzi,
Cu el, eu sunt în spațiu infinit,
Cu el sunt în timpul etern...
Sunt în viață.
Un soare răsare și apoi apune...
O lună care luminează nopțile...
Un zâmbet, o îmbrățișare, un sărut...
Gesturi mici care scriu pe liniile inimii...
Nu e nimic ce nu pot fi,
Nu e nimic ce eu nu sunt.
Un loc ascuns în lume...
Ca un labirint în centrul universului...
Calea mea în mijlocul cerului sau în altă parte...
Sunt dincolo de tine.
Sunt mai mult decât să mă gândesc...
Sunt mai mult decât un vis...
Eu exist, respir...
Eu sunt realitatea.
poezie de Eugenia Calancea (6 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Eu sunt nebun
Eu sunt nebun...
Ci ei sunt și deștepți, și tineri
Cândva am fost că ei și eu
Maximalist
Am fost, ci voi să le mai spun
Că n-am știut până mai ieri -
O zi de vineri -
Că sunt tâmpit
Că sunt bolnav
Că sunt idealist
Că sunt nebun
Că sunt un nimeni...
Și sunt nebun căci eu discut
Cu ei în termenii moderni
Și sar mereu
Cu spusa mea neangajată...
Și sunt tâmpit
Pentru că versul meu
Nu cere de la nimeni nici o plată...
Și sunt bolnav
Căci numai oamenii bolnavi
În loc de pană
Țin în mâni lopata
Și scriu cu ea
Cu pana-și săpa groapa...
Și sunt idealist pentru că cred
Că viața e iubire.
Pe când ei știu, din fașă, un secret
Că-i numai amăgire.
Și nimeni sunt pentru că sunt nebun
Și gata.
Eu sunt nebun
O, cât am așteptat această zi
Din tot șiragul meu de zile perindate
Când în sfârșit eu auzii
Că nu-s că ei, nici nu voi fi
Că sunt nebun.
Că sunt nebun
Și gata...
poezie de Iurie Osoianu (22 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
De ziua ta
De ziua ta, iubire, aș vrea să-ți fiu
O oază de speranță în pustiu,
Un fir de apă vie, de lumină,
Chiar dacă mă întâmplu mai târziu.
De ziua ta, iubire, -ți sunt aproape,
Chiar dacă-ntinsă apă ne desparte,
Chiar dacă-mi spui mereu că nu e bine,
Clipă de clipă se îndreaptă către tine
Sufletu-mi plin de dor și așteptare.
De ziua ta, iubire, îți sunt mare
Învolburată de speranțe, disperare,
Tristețe, fericire, îngândurare,
Tălăzuind și suspinând fără-ncetare,
Sunt dimineața ta, sunt încântare,
Sunt noaptea-ți plină de înfiorare,
Sunt lună, soare, stele, înserare,
Sunt strop de ploaie plâns pe geana ta,
sunt mirare
Înscrisă pe obrazul tău zâmbind în soare...
Sunt ultima petala dintr-o margaretă
Spunându-ți "te iubesc!" de ziua ta...
Să-ți amintești, te rog, iubirea mea,
Că undeva, departe rătăcită,
E o iubire neîngăduită,
O pasiune neînlănțuită
În așteptare și neîngrădită.
De ziua ta, iubire-aș vrea să știi
Că încă nu e prea târziu să-mi fii...
poezie de Elena Vlădescu (20 septembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Provocare
Eu nu sunt Don Quijote,
Tu nu ești Dulcineea,
Eu sunt mereu bărbatul,
Tu, uneori, femeia,
Femeia-prim-ministru,
Regină peste regi,
Eu sunt mereu poetul,
încearcă să renegi
iubirea ce e-n toate,
dar tu o uiți mereu,
eu nu sunt Don Quijote,
nici nu sunt Dumnezeu.
Femeia-Don Quijote
Există undeva,
Sunt Bergerac, probabil,
Trezind iubirea ta.
poezie de Boris Marian Mehr (11 octombrie 2011)
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
![Corina Mihaela Soare](http://www.citatepedia.ro/autori/f/corina_mihaela_soare.jpg)
Sunt, nu sunt, tu știi mai bine...
Sunt un trecător prin viață,
Ca și alții, ca și tine,
Depăn firul meu de ață,
Nu știu dacă mă mai tine.
Sunt actor și joc o piesă,
Am un rol prestabilit,
Timpul strânge sub o presă
Cât mai am din ce-am trait.
Sunt un clovn râzând cu lacrimi,
Râd de mine cei din jur,
Unii văd în mine patimi,
Văd în mine omul șnur.
Sunt un om ca orișicare,
Așa mi-aș dori să vezi,
Dăruiesc și câte-o floare,
De ai timpul să mă crezi.
Sunt, nu sunt, tu știi mai bine,
Ai un loc și-n el m-așezi,
Până când sătul de mine,
Voi dormi sub pomii verzi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Eu sunt femeie
Eu sunt femeie, și-nseamnă că-s actriță.
Joc mii de roluri și am si mii de fețe,
Eu sunt femie, sunt cea mai rea ființă
Aleg drumurile scurte si istețe.
Eu sunt femeie, și mint fară să vreau
Și fac orice pentru a cuceri
Pot într-o clipă sufletul să-ți iau
Eu sunt femeie, iubesc și pot urî...
Eu sunt femeie, și sunt ca și pustiul
Pot să sufoc, și pot să-ți ard privirea,
Și pot sa fiu și apa, atunci când îți e sete
Dar să nu mă bei, de vrei să simți iubirea.
Eu sunt femie, mai pot și ajuta
Pot să gasesc răspuns, când cineva mă-ntreabă,
Fiind femeie multe aș putea...
Dar sunt femeie, și pot să fiu și slabă...
Eu sunt femeie, și multe ori bârfesc,
Și câteodată mă prefac că-s tristă,
Cu aceleași chip al meu cel îngeresc
Sunt atât de multe ori și egoistă.
Eu sunt femeie, sunt marea fericire
Pe care bărbații nu o prețuiesc
De-s dură sau sunt rea, toate-s din iubire
Și din iubire pot să și urăsc.
Puternică sunt azi, mâine răzbunătoare
Așa că fugi de mine când sunt ca o scânteie,
Și chiar de slabă sunt și plâng fără-ncetare
Eu sunt și voi rămâne tot femeie...
poezie de Anna Panovici (14 iulie 2008)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Cine Sunt
Sunt înger rănit al speranței ucise,
Sunt demon iubit de femei interzise,
Sunt copilul de ieri, rebelul de azi,
Sunt comoara ascunsă-n pădurea de brazi.
Sunt mierla pierdută în lanul de grâu,
Sunt izvorul din munte ce curge spre râu,
Sunt doina de jale, haiducii o știu,
Sunt șaua de roib lăsată-n pustiu.
Sunt nimicul de om, sunt nimicul de lut,
Sunt ziua de ieri... deci, timpul trecut,
Ce scurtă e viața aici pe pământ...
Doamne prin tine am aflat cine sunt.
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Elena Bulancea](http://www.citatepedia.ro/autori/f/elena_bulancea.jpg)
Fără iubire...
Fără iubire mă simt rătăcită,
Mă simt ca o frunză bătută de vânt
Ce-și caută odihnă, fiind istovită
Și se-ntreabă mereu: Cine sunt?
Fără iubire mă doare uitarea
Și nopțile-s lung oftat pe pământ,
Mă fac că nu simt și chem resemnarea
Și-atunci iar mă-ntreb: Cine sunt?
Fără iubire secat îmi e dorul,
Te văd din chemări de mormânt...
Dar tu ești departe, mai sus decât norul
Și-atunci mă întreb: Cine sunt?
Fără iubire e grea împăcarea,
Încerc să o caut pe aripi de gând
Dar timpu-i trecut, mă arde uitarea
Și-atunci iar mă-ntreb: Cine sunt?
Iubirea se află în toate,
În tot ce e viu pe pământ
Acum c-am aflat ce e iubirea,
Pot spune că știu cine sunt!
poezie de Elena Bulancea (2016)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Naivul
Sunt un naiv ce crede-n omenie?
Sunt sincer și nu știu să mă prefac?
Sunt natural, deci bun de jucărie?
Eu, haina de minciuni, nu pot s-o-mbrac.
Dar, știți ceva? atunci când dorm, dorm bine,
Sunt liniștit și-n cel mai rău coșmar,
De tot ce fac, nicicând nu mi-e rușine,
Deși am, uneori, un gust amar.
Prea sigur, nu-s, dar am mereu dovada
Că, ori sunt anunțat, ori pot să-i simt
Pe cei ce, între vorbe, fac rocada
Și le încurcă, dar le place: mint,
Iar când sunt prinși, aruncă iar cuvinte
Crezând că s-o mai dreagă are rost,
Jurându-se, chiar și pe cele sfinte,
Că eu n-am înțeles: naivul... prost.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Cine sunt eu
Eu sunt ce sunt și scriu mereu,
Îndrăgostită-ntruna de himere.
Sunt o culoare-n curcubeu
Sau steaua ce se stinge in durere.
Sunt șoapta-nlăcrimată-a unui val,
Ce antice epave pe dedesubt ascunde,
Și chiar suspinul inecaților aduși la mal,
De liniștea periculoasă-a unei unde.
Eu sunt un drum către mistere,
Sunt fulgul mic de nea topit în gene,
Sunt viața născuta din durere,
Și încă sunt stăpana visurilor mele.
Mai sunt ceva ce încă voi nu știți,
Sunt susurul de apă ce curge liniștit,
Sunt spaima acelora mereu mințiți,
Acelora ce plâng și nu mai vor nimic.
Eu sunt...
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Gheorghe Gurău](http://www.citatepedia.ro/autori/f/gheorghe_gurau.jpg)
Să știi, madam...
Sunt suflet trist și părăsit
Sunt robul care trag la ham
Sunt ca un cal nepotcovit
Sunt tot ce vrei să fiu, madam...
Sunt lefter și neisprăvit
Sunt ca un mugure pe ram
Sunt vreasc uscat de ocolit
Sunt tot ce vrei să fiu, madam...
Sunt plâns de lume contenit
Sunt ca mușcata de la geam
Sunt vechiul tău nesocotit
Sunt tot ce vrei să fiu, madam...
Sunt dur și-n veci de neclintit
Sunt rece ca și ursul Fram
Sunt lepră de nesuferit
Dar nu sunt nimenea, madam!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
Noiembrie-ți sunt mamă
Prin fiecare frunză, noiembrie-ți sunt mamă,
Sunt vis, melancolie, o umbră-ntre statui,
Sunt vânt adus de toamnă, copacii mă destramă
Și-n liniștea din noapte spre-un alt tărâm mă sui.
Sunt partea-mi de lumină și stropul de-ntuneric
Ce se prelinge-n grabă în ochii-mi plânși de dor,
Sunt mângâierea caldă și zâmbetul feeric
Al fiecărei mame și-a celor care mor.
Sunt veșnica pădure și-același orizont
Sub care-atâtea stele au ars pe-acest pământ,
Sunt mama ce-și așteaptă odorul de pe front
Și tot ce pot atinge scriind al meu cuvânt.
Sunt tot ce niciodată nu mi-am închipuit,
O lume-n altă lume, miracol început,
Noiembrie-ți sunt mamă și fiul drag, iubit,
Un vis pe care noaptea-n suspin l-a conceput.
Prin fiecare clipă, noiembrie-ți sunt mamă
Și viață și lumină-n adânc nemăsurat,
Sunt ce-nflorește-n mine și-un dar, cel mai de seamă,
Pe care universul în toamnă mi l-a dat.
poezie de Violeta Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
De n-aș fi
De ce nu sunt o floare
Să-nmiresmez puțin
Culoare, s-am candoare...
Perpetuu s-am destin?
De ce nu-s pom, n-am muza
Să dăruiesc inele,
Să mă însor cu frunza
În cânt de turturele?
De ce nu sunt ogor
Să-mi recoltez perenul,
Cu maci să mă-mbujor...
Timp să mi-l fac refrenul?
De ce nu sunt văzduh
Să fiu tot plin de triluri,
S-am zbor ușor de duh,
Să n-am vămi în exiluri?
De ce nu sunt un nor
Și de mă plâng arar,
Să mă reînalț fuior,
Cum gândul selenar?!
De ce nu-s curcubeu
Să m-arcuiesc spre cer;
Pictat culori de zmeu
Cu suflet giuvaier?!
De ce nu sunt un munte;
Suiș spre infinit?...
Chiar tâmple de-am cărunte,
Apus s-am răsărit!
De ce nu sunt un val
S-ating nud de sirene,
Să mă întind pe mal,
Să mă renasc alene?
De ce nu sunt pământ
Că mă hrănesc cu el?
De ce n-alerg ca vânt
Aiurea, să n-am țel?
De ce nu sunt destin;
Fir de-un buchet, o floare?...
Să-ți storc un fin suspin
În dar, l-aniversare...?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Îmi sunt dator
Îmi sunt și soare, 'mi sunt și stele
Și mare-mi sunt și sunt pământ
Iubirea dorurilor mele...
Să te iubesc dator îmi sunt!
Să-mi amintesc că sunt iertare
De-o veșnicie-mi sunt dator.
Sunt cântec de privighetoare
Și adăpostul unui dor.
Îmi sunt dator să-ți mângâi părul,
Când te așezi la pieptul meu,
Căci numai eu îți știu misterul
Prin care "tu" ești veșnic "eu".
Îmi sunt blestemul dintr-un cântec
Și armonia dintr-un vers.
Dator îți sunt cu un descântec
Și cu întregul Univers.
Îmi sunt dorința, ce te-așteaptă
Să-mi vii din roza înflorită.
Dator îmi sunt să-ți spun în șoaptă:
De mine ești în veci iubită!
Să te-nsoțesc prin galaxie,
Să-ți mângâi trupul mlădios.
Îmi sunt dator, îți sunt și ție,
Iubirii noastre credincios!
Îmi sunt tăcere și durere,
Lacrima propriului destin
Tribut pământul, când va cere,
Mă voi elibera de chin.
Daniel-Petrișor Dumitru
poezie de Daniel Petrișor Dumitru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Sunt nopți
Sunt nopți în care văd poeți
Cu stridența gândirii lor piezișe
Și simt vântul vesel
Înălțându-și coama... vuind ...
Sunt nopți în care îi simt atingerea
În palmă, iar sufletul lui vibrează
Sub arcușul lui Enescu, ca o aripă
Sub care, eu, mă adăpostesc.
Sunt nopți în care simt parfumul
Cerului încărcat de roze
Și aud suspine sparte
De suflet în metamorfoze.
Sunt nopți în care simt cum florile
De afară, cu grijă absorb
Viața celor morți și aud bătând lent
Inimile celor meniți
...doar să viseze.
poezie de Alina Gabriela Trifanov
Adăugat de Alina Gabriela Trifanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Ion Minulescu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/ion_minulescu.jpg)
Cântecul nebunului
Ei sunt cuminți...
Eu sunt nebun...
Dar cum Eu sunt ce-am fost mereu -
Poate că ce-l cuminte-s Eu -
Deși de câte ori le-o spun,
Eu pentru Ei... sunt tot nebun...
Ei mă urăsc că nu-s ca Ei...
Eu îi iubesc că nu-s ca Mine...
Ei beau
Și mint fără rușine -
Și-n ochii prienenilor mei
Trec drept nebun... că nu-s ca Ei...
Lor nu le place amanta Mea...
Mie nu-mi place amanta Lor...
Ei văd cu ochii tuturor
Femeia...
Eu n-o pot vedea
Decât cu-ai mei -
Amanta Mea...
Dar cum din Ei toți numai Eu
Nu sunt ca Ei,
Am să mă duc
De voia mea la balamuc -
Și fiindcă nu-mi va părea rău,
Cumintele voi fi tot Eu!...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Pentru că eu sunt un far
Voi sta mereu de veghe,
Pentru că eu sunt un far.
Voi vedea doar ceea ce este bun,
Pentru că eu sunt un far.
În ceață, confuz, voi căuta răspunsuri,
Pentru că eu sunt un far.
Ajut toate navele de pe mare,
Pentru că eu sunt un far.
Stau nemișcat într-un singur loc,
Pentru că eu sunt un far.
Mă descompun încet, din interior,
Pentru că eu sunt un far.
Îmi duc singur toate zilele vieții,
Pentru că eu sunt un far.
Nu voi căuta niciodată o pereche,
Pentru că eu sunt un far.
* 20 August 2022 - Ziua Internațională a farurilor
poezie de Wuji Shiu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)