Divorţ modern

Ca să nu fac prea mult caz
La divorţ, o fac cu haz:
Scriu anunţul, fără pix;
Donez soţ... pe OLX!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu de Cornelia Păun Heinzel

Cornelia Păun Heinzel: Scriu

Scriu
Fără a dori premii şi laude deşarte,
Pentru că literatura-i mai presus de toate.

Scriu
Fără a vrea bani, faimă, funcţii, bogăţii,
Pentru că nu asta-nseamnă scriitor să fii.

Scriu
Fără a fi un fals personaj construit
Mediatizat sponsorizat, în realitate un nimic.

Scriu
Fără a-mi vinde sufletul, nu la comandă, ci cu onoare
Pentru mine aceasta reprezintă o valoare.

Scriu
Nu cu scopul de a mă vinde, a mă promova,
Cu comerţul, scrisul nu se poate confunda.

Scriu...

poezie de Cornelia Păun Heinzel din Confluenţe literare Australia (2 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu

Scriu catrene, scriu într-una,
Am voinţă, ce să-i faci...
Chiar şi-o epigramă, una,
Dar nici aia n-are "draci"!

epigramă de Cornelia Georgescu din Tăcere...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motiv de divorţ

La divorţ, o damă prea focoasă
A motivat cu patimă şi sârg,
Precum că socoteala de acasă
N-ar fi totuna cu acea din târg.

epigramă de Viorel Frîncu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt poet – sigur că ştiu,
Dar versuri tot încerc să-ţi scriu.
Sper să nu te dezamăgesc;
Îţi scriu doar fi'ndcă te iubesc.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

poeţii când sunt răciţi
uneori mai şi strănută
iar astfel ei scriu şi epigrame
poate chiar fără să vrea
sau măcar să-şi dea seama

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să donez sânge? Şi eu ce ce mai scriu versuri?

aforism de Alex Dospian. (ianuarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui arogant

Deşi nu sunt enigmatic
Şi mă judeci puţinel
C-un aer aristocratic
Eu te văd cu prea mult zel.

epigramă de Cornelia Georgescu din Şi-am spart gheaţa...
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar petrecerea se prelungi, pentru că era week-end, continuând şi duminică, 1 martie 2093, până luni. Şi parcă tot nu era de ajuns pentru dragul lor comandant; merita mai mult, oricât de mult... Dar, deşi Sonya Kelso îi categorisise, fără răutate, drept nişte "petrecăreţi incurabili", iată că nu erau chiar aşa; aveau şi ei limitele lor, pe care nu le depăşeau. Ar fi fost prea de tot s-o ţină astfel în continuu. Nu neplăcut, dar exagerat...

citat din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

deşi mereu alungat
prieten al omului
niciodată nedorind prea mult
privind cu ochi rugători şi blânzi
în curte şi pe străzi – câinele

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am talent la poezii,
Dar a-nţelege sper să ştii;
Nu-ţi scriu să te impresionez,
Ci pentru că te venerez...

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Îndrăzneală"

Ca să scriu o epigramă
M-aliez cu cutezanţa;
Însă, iată, ce mai dramă
Că mi-am pus în cui... speranţa!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubirea – flacără arzând
într-un suflet chinuit
şi o inimă zdrobită
de prea multe doruri
şi prea puţină înţelegere

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mult prea scumpă

E mult prea scumpă viaţa asta
ca s-o petreci nepăsător;
e mult prea scumpă orice clipă
s-o laşi să treacă fără spor.
E mult prea scump Cuvîntul Vieţii
să-l poţi uita şi-un ceas măcar;
e mult prea scumpă rugăciunea
să-i poţi nesocoti vreun har.

E mult prea scumpă adunarea
să nu faci totul pentru ea;
e mult prea scumpă-mbrăţişarea
să-ţi pară vreo iertare grea.

E mult prea scumpă răsplătirea
statorniciei la sfîrşit,
să-ţi par-acum prea grea-ncercarea
pe care-o ai de suferit.

E mult prea scumpă mîntuirea
să nu-i dai totul pe pămînt,
şi pacea inimii şi slava
statornicului legămînt.

E mult prea scumpă veşnicia
s-o dai pe-o umbră şi pe-un fum;
E mult prea scump Cristos şi Raiul
să nu dai tot să-L ai acum.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără a spune nimic, Lucian o cuprinse în braţe cu delicateţe şi fermitate în acelaşi timp, fără a o strânge prea tare; Lia, timidă, abia îndrăzni să-şi aşeze braţele pe umerii lui, fără a se apropia prea mult de el, fără a se "lipi" de el, cum presupunea ritmul melodiei, încercând cu o disperare de neînţeles chiar şi pentru ea, să păstreze aparenţa imposibilităţii apropierii între ei. El nu părea a-i înţelege atitudinea adoptată, inutil defensivă faţă de el, dar nici nu insistase deloc, o aprobase în tăcere, respectându-i decizia, respectând acea mică distanţă ce-i despărţea. Deci, contrar aşteptărilor ei, el era rezervat în gesturi, nu aprig, dezlănţuit, cum îl descriseseră colegele ei. Totuşi, mica distanţă dintre ei nu-l împiedica pe Lucian să perceapă acel tremur uşor care o cuprinsese pe frumoasa lui parteneră.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Maria, iubirea mea... Îmi pare rău! Sincer, îmi pare rău că m-am îndoit de tine, de dragostea ta! Te rog, iartă-mă! Poţi oare să mă ierţi?!
Maria: Nick, iubitule... Nicky... Bineînţeles că pot, prostuţule... Te iert. Atâta timp cât nu o să mai crezi vreodată despre mine că aş putea să...
Nick: Ssst... Te rog, nu-mi reaminti că am fost în stare să cred un asemenea lucru despre tine. Ce tâmpenie! Îmi pare rău! Nu se va mai întâmpla! Niciodată! Iar dacă s-a întâmplat acum, a fost doar din cauză că te iubesc. Te iubesc mult, mult de tot! Poate prea mult, prea mult... Nu aş putea trăi fără tine! Nu-mi pot imagina cum ar fi viaţa mea fără tine; probabil foarte tristă. Nu vreau să te pierd! Nici pentru el, nici pentru altcineva. Nu, nu vreau...
Maria: Nici n-o să mă pierzi, prostuţule!
Nick: Şi mă vei iubi mereu la fel de mult ca şi până acum?
Maria: Desigur, dragul meu. Ca şi cum nu s-ar fi întâmplat niciodată nimic. Poate chiar şi mai mult, dacă se va putea.
Nick: Mulţumesc, iubito.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunganul se afla şi el în drum spre oraş, împreună cu cei doi body-guarzi repartizaţi lui, în maşina acestora. La intrarea în oraş, îi rugă însă pe cei doi să pornească pe un alt drum, care nu ducea spre casa geografului. Fără a întreba din ce motiv, cei doi îi dădură ascultare şi opriră în dreptul altei case. Aici coborâră; doar lunganul intră în curte, cei doi rămânând afară, la poartă, lângă maşina lor, remarcând anunţul scurt de la poartă: "Nu intraţi! Câine rău!" Dar Brutus se bucură de prezenţa lunganului; ştia că va primi ceva bun de la acesta. Şi chiar căpătă ceea ce aştepta; Nis nu-l neglijă pe dulău.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tigrul – poem diamant

Felină
dungată agilă
se strecoară subtil
fără să se observe
umbra sa vărgată printre copaci
şi doar când este
deja prea târziu
atacă prada
mortal.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă bate gândul să scriu un best seller: "Cum poţi să duci o viaţă aventuroasă, fără să te mişti prea mult din casă".

Beatrice Vaisman
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vizită

În Buzăul mult iubit
Şi oltenii au sosit
Şi să scape de necaz
Au luat cu ei şi... mult praz!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preferatul obţinuse rapid, fără prea mari eforturi, aprobarea directorului şi nu doar atât. Dânsul se oferise să-i însoţească pe cei doi tineri până la secţie, pentru a-i susţine, ca de obicei, mai ales dacă era vorba şi despre Lucian...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!