Te uiți în oală
pierdut în sunet de tobă de tinichea
bătută cu lingura de oțel-inox
o pleoapă aburită se lasă pe fundul
pierdut în sosul roșu cu carne
îngroșat în veghea lăsată de ceața
serii peste blocul strâmb și cenușiu
privirea olii îți dă dependență
înțelegi că păcatul se lasă cu greutate
și apasă lăsând câteva găuri
din care lipsesc mai multe linguri
ți-ai dori s-o acoperi și urgent
s-o abandonezi în margine de drum
pe-un mușchi strămoșesc cât
de cât verde plictisitor de perfect
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre sunet, poezii despre seară, poezii despre roșu, poezii despre perfecțiune, poezii despre greutate sau poezii despre dorințe
Citate similare
Nimic nu este vreodată atât de perfect cât ți-ai dori
Ți-ai pierdut dragostea pentru ea și-apoi
Ea este cea pierdută,
Și-apoi amândoi sunteți pierduți,
Și nimic nu este vreodată atât de perfect cât ți-ai dori să fie.
Într-o lumea foarte normală
O suferință extraordinară se amestecă mereu printre micile preocupări,
Pierderea pare enormă, dar
Nimic nu poate fi luat de la capăt sau explicat deplin.
Îți este teamă.
Dacă găsești dragostea perfectă,
Ea îți va opări mâinile;
Jupoaie-ți pielea de-a lungul nervilor,
Provoacă dezastrul cu o inimă computerizată.
Ți-ai pierdut dragostea pentru ea și-apoi ea este cea pierdută.
Ai încercat să nu produci suferință și, totuși,
Orice ai atins a devenit rană.
Ai încercat să îndrepți ceea ce nu putea fi îndreptat,
Ai încercat, deloc prostește sau lipsit de eleganță,
Să salvezi ceea ce nu putea fi salvat.
Ai eșuat;
Acum ea este altundeva,
Iar noaptea ei și noaptea ta
Au devenit niște deșerturi.
Ce ușor ne-ar fi
Dacă dragostea ar putea fi readusă acasă ca un pisoi pierdut
Sau culeasă așa cum culegi căpșunele,
Ce minunat ar fi;
Dar nimic nu este vreodată atât de perfect cât ți-ai dori să fie.
poezie de Brian Patten, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre salvare
- poezii despre suferință
- poezii despre pisici
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre frică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Am înțeles păcatul ce apasă peste casa mea
Am înțeles păcatul ce apasă peste casa mea
ca un mușchi strămoșesc.
O, de ce am tălmăcit vremea și zodiile
altfel decât baba ce-și topește cânepa în baltă?
De ce am dorit alt zâmbet decât al pietrarului
ce scapără scântei în margine de drum?
De ce am râvnit altă menire
în lumea celor șapte zile
decât clopotarul ce petrece morții la cer?
Dă-mi mâna ta, trecătorule, și tu care mergi,
și tu care vii.
Toate turmele pământului au aureole sfinte
peste capetele lor.
Astfel mă iubesc de-acum:
unul între mulți,
și mă scutur de mine însumi
ca un câne ce-a ieșit dintr-un râu blestemat.
Sângele meu vreau să curgă pe scocurile lumii
să-nvârtă rotile
în mori cerești.
Sunt tremur de fericire:
ziua întreagă deasupra mea
puterile păsărești au arătat în triunghiuri
spre ținte luminoase.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre râuri
- poezii despre păsări
Cât soare mai există
Când soarta te apasă,
Și viața îți este grea,
Când sunt dureri ce lasă,
Tristeți în urma ta,
Privirea îți îndreaptă,
Spre Ceru-nalt și Sfânt;
Cât soare mai există,
E un rost pe acest pământ.
poezie de Stelian Daniel
Adăugat de Stelian Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre existență, poezii despre durere sau poezii despre Soare
Fiecare bucată
de carne de-a ta
îmi lasă un gol
în stomacul prins la spate
de coloana infinită
privirea mea
îți viola cu nesaț
formele de lebădă dansatoare
te-aș îmbrățișa bucată
cu bucată de carne fragedă
de statuie ateniană
realizată într-un laborator clandestin
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre lebede, poezii despre dans, poezii despre Coloana infinitului sau poezii despre Atena
Ceața
Ceața se lasă peste munți.
Peste pădurile cu brazi cărunți,
Peste florile de tei,
Se lasă și peste ochii mei, ai tăi.
Pământul pare mai rece, mai stingher
Soarele a dispărut de pe cer.
Luna s-a ascuns după nori
Și luceafărul nu mai luminează până în zori.
Dar să nu cădem, iubito, în disperare,
Căci iubirea care pe noi ne-a unit
Are o putere mare și va risipi
Ceața de pe pământ.
poezie de Vladimir Potlog (23 ianuarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr cărunt, poezii despre păduri, poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre munți, poezii despre lumină sau poezii despre flori
O zi
Ziua de ieri s-a ținut după mine crezând,
ca un câine flămând,
Că e legată cu ceva, cu vreo curea,
Cu vreo frânghie, de viața mea -
Și la o răspântie cu statui
S-a întors, văzând că nu-i.
S-a pierdut neputincioasă și pribeagă
După ce vremea întreagă
M-a urmat pas cu pas, până azi
La amiazi.
Cine și-a pierdut o zi cât o viață
S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă
ceață.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Tudor Arghezi despre viață, poezii despre trecut, citate de Tudor Arghezi despre trecut, poezii despre prezent, citate de Tudor Arghezi despre prezent, citate de Tudor Arghezi despre noapte, poezii despre câini sau citate de Tudor Arghezi despre câini
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre nebunie sau poezii despre gânduri
Idilă cu Toamna
Îmi mângâi obrajii cu al tău vânt,
Ai uscat și frunzele de când te cânt,
Și-mi lași buzele crăpate de la frig,
Și mă faci să răgușesc la cât te strig.
Ți-ai pornit și ploaia peste mine,
Ca să-mi inunzi gândurile numai cu tine,
Ți-ai ascuns soarele-n buzunar,
Când vreau căldură tot la tine să apar.
Ți-ai împrăștiat și părul peste verde,
Mă uit la codru, gândul la tine se pierde,
Și încerc în casă să mă feresc,
Dar ceaiul de tei nu mă lasă să greșesc.
Poate dacă doar cerul îl privesc,
Am o șansă gândul să-l risipesc,
Dar ai ajuns până și în acest loc,
Ți-ai aruncat privirea albastră-n joc.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre păr, poezii despre ploaie, poezii despre jocuri sau poezii despre greșeli
Zbor în uitare
O pasăre mare zboară spre cerul albastru,
Un dor în derivă plutește în zare -
E singura-i urmă ce-o lasă
Și gândurile mele toate-i urmează.
S-o fi lăsat speriată de trecere vremii,
S-o fi aruncat în zbor,
Și s-o fi aflat rătăcită, ca un pui de porumbel
Care încă nu cunoaște reperele cuibului!
Ah, pasăre sfioasă,
Mister și spaimă crescu în urma ta volatilă!
C-un șarpe încolăcit în jurul pieptului,
Durerea celui ce rămâne singur, m-apasă.
Ah, pasărea mea cu pene ascuțite,
Aripile tale au sfâșiat văzduhul...
Și greu se mai respiră-n urma ta,
Sunt doar frânturi de aer și multe goluri.
Iar eu, lăsat în urmă cu priviri pierdute
În ceața propriilor lacrimi, mă-ntreb perpetuu:
La ce răscruce de uitare ai rătăcit cărarea dreaptă
Și te-ai pierdut în zare?
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre șerpi, poezii despre uitare, poezii despre sperieturi, poezii despre spaimă sau poezii despre porumbei
Războiul din colțul străzii
începuse în bucătăria de campanie
după plierea spațiului găurile de vierme
au conectat universuri și galaxii
ciorba de fasole era servită în gamelele
aliniate conform teoriei lui einstein
linguri de inox sclipitoare la cel mai mic
foc de armă tras de general în beci
după o hipnoză regresivă executată
regulamentar de toată divizia mecanizată
felia de carne stă pe mazăre în clepsidre
unde timpul și-a pierdut valoarea
soldații stau întinși pe-un surâs fraged
cu armele pregătite să atace rasolul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre valoare, poezii despre superlative, poezii despre spațiu și timp, poezii despre război, poezii despre armată sau poezii despre Albert Einstein
Haiku
apa în case -
spre Voroneț se lasă
norul cenușiu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre haiku, poezii despre apă sau poezii despre Voroneț
Cimitire plutind
Mă lasă carnea
ce să zic!!?
Mă lasă ciorbă de om
Mă lasă umbră de umbră
de pom
mă lasă
ce sa zic!?
Mă lasă inima în drum
cu buzele noi
mă lasă
trupul mamei
mă lasă
tata lângă casă
mă lasă
și nu-i pasă.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre mâncare, poezii despre mamă sau poezii despre copaci
Dacă ți-ai pornit propria afacere, fă cât mai multe oferte. După ce vizitezi un potențial client lasă întotdeauna o ofertă. Nu se știe niciodată. Lasă și o portiță de scăpare. De exemplu: "Afacerea trebuie aprobată și de partenerul meu." Acest partener poate să fie chiar propria pisica.
citat din Robert Kiyosaki
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre afaceri sau citate despre pisici
în jurul oalei
stă artistul care face focul mare
adaugă o undă de îndoială
lângă bucățile de carne tăiate
cu sensibilitate și rafinament
foaia de dafin căzută recent
din cunună eu fac o ciorbă bună
duc lingura la gură și mâna
tremură puțin cât să-i plângeți
pe cei celebri și contemporani
oala e pe loc repaos în focul
ce pare stins pe la colțuri
lingura de lemn învârte opera
și-un fir de iarbă se strecoară
alături de mărarul tăiat de fierul
ce-l întâlnește-n cale de o vreme
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre lemn, poezii despre gură, poezii despre foc, poezii despre fier, poezii despre celebritate sau poezii despre artă
Vrei, nu vrei...
Cât ai să cauți un semn viitor
Ai să afli răspuns din trecut;
Cât ai să sapi să te-mbeți cu amor
Ai să rumegi nimicul din lut;
Cât ți-ai dori ca să nu-ți mai dorești
Ai să ai capul sigur bătut,
Ca-n ultima fază tu să sfârșești
Conjugându-te de la-nceput...
poezie de Vasile Zamolxeanu (11 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor sau poezii despre lut
N-am pierdut atât de multe vieți cât a fost prezis, deși suntem încă în procesul de găsire a celor pe care le-am pierdut.
citat din Kathleen Blanco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață
Dumnezeu s-o ierte.Amin!
În adâncul întuneric
mama sub pământ suspină.
Acolo-i ceva himeric,
nu e licăr de lumină.
Pământul greu o apasă.
De plâns, nu poate să plângă.
Moartea hâdă nu o lasă
la copiii ei s-ajungă.
Se simte neputincioasă.
Zbaterea e în zadar.
Întunericul n-o lasă
să vadă lumina iar.
Speranța îi e deșartă.
Rămâne ca la-început.
Din pământ a fost creată,
va deveni iarăși lut.
Chiar dacă acolo n-are
lumină și cer senin,
Lumina eternității are.
Dumnezeu s-o ierte. Amin!
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre religie, poezii despre iertare sau poezii despre devenire
Mi-am donat
inima învelită-n poezii
am acceptat s-o fac
în schimbul vântului
și
și a ploii și a valurilor
și a sărutului și a zâmbetului
și a înserării și a visului
îmi cânt un cântec la
la
la muzicuță spunând povestea mea
de dragoste nebună
dulce somn pentru suflet
pe
pe
pe ochi se lasă ceața
duioasă ca o comoară
văd femeia cea mai frumoasă
nu mai simt nimic și
și
și mă felicit că mi-am donat inima
ce-mi îndemna sufletul să nu se culce
până ce stelele nu devin mai palide
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre sărut, poezii despre stele sau poezii despre somn
Linie rustică
Livezile poartă în scutec florile;
ca un tub de orgă sună morile.
Un pom uscat defuncta iubire;
vânt furișat printre crengi, subțire.
O pleoapă ceața serii lăsată;
orologii ruginite fără să bată.
Seară vastă, râsetul teafăr;
la căpătâi de veghe un luceafăr.
Numai morile, morile
nu-și mai tac plânsorile.
Peste toate clapele
scutură lumina desfrunzită apele.
poezie de Dominic Stanca din O sălbatică floare (1976)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre crengi
Eminescu ne privește
Eminescu se tot miră, ce popor noi am ajuns,
Nu mai cântă nici o liră, se aude numai plâns.
Oameni ce nu au pe mâine, se zbat în dureri și chin,
Nu mai au nici neagra pâine, peste tot numai venin.
Valuri de șomeri de criză, ce așteaptă la răscuruce,
Ne arată suferința pe care țara o duce.
În altă parte palate și în ele grași ce-njură,
Nu te lasă nici privirea s-o arunci în bătătură.
Au piscine și grădini, lenevesc fără de treabă,
C-au furat averea țării și nimeni nu se întreabă.
Omu-n el a strâns durere, sufletu-i e otrăvit,
E vreunul c-o părere? că păcatul nu-i plătit
Martori fără de prihană la strivirea astei nații,
Unde-i mintea s-o dăm hrană unei alte generații.
Poate că, cei născuți astăzi, viața bună o vor face,
Vor pune pâine pe masă în căsuțele sărace
Și vor ridica stindardul cât mai sus să-l vadă o lume,
România noastră mândră, să-și rostească al său nume.
Eminescu tot așteaptă, veacuri pure să se nască,
Ca dorința-i de schimbare mapamondul s-o cunoască.
poezie de Maria Oprea (15 ianuarie 2010)
Adăugat de Maria Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre naștere, poezii despre sărăcie sau poezii despre schimbare