Părăsiți
Stinsă-i para lumânării
De pe lespedea de piatră
Și bătrânii, bieți, alături,
Tot mai stau uitați la vatră.
Luna trece șura popii,
Luminând în drum pridvorul -
Pipa moșului nu arde,
Baba și-a uitat fuiorul.
Doar târziu, când prind mai aprig
În vecini să latre câinii,
Ei tresar, se văd în față
Și plâng amândoi bătrânii.
Câtă jale le-a fost scrisă!
Doi feciori aveau la casă...
Unu-i mort de astă-toamnă,
Altul stă cu domni la masă.
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Poezii" de Octavian Goga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Când vorbeau bătrânii, purcelul ședea în culcuș, într-un cotlon sub vatră, cu râtul în sus și, uitându-se țintă în ochii lor, asculta ce spun ei și numai pufnea din când în când. Și cum sfătuiau bătrânii, ei înde ei, despre acestea, numai iaca se aude sub vatră: "Tată și mamă! eu îl fac". Baba atunci a amețit de bucurie, moșneagul însă, gândind că-i Ucigă-l crucea, s-a speriat și, uimit, se uita prin bordei în toate părțile, să vadă de unde a ieșit acel glas; dar, nevăzând pe nime, și-a mai venit în sine.
Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar La noi bătrânii stau la drum
E câmpu-n hibernalul somn de seară.
Pictându-și sângele peste Gorgan
Discret se-ascunde soarele de țară,
Bonom merge spre casă biet țăran.
În râul lângă sat își udă fața
Și-nmoaie talpa ca-ntr-un râu de foc.
Din suflet cearcă să-și alunge greața
C-un ritual de rugă de noroc.
Cu vecini stătea cândva ieșit la drum,
Trasînd viața-n vorbe evazive,
Cu glas căznit de înecăciosul fum
Al țigărilor în seri tardive.
Au îmbătrânit în gând apăsător,
Ruga le-au dezintegrat păgânii.
Dumnezeu nu înțelege soarta lor,
Ori de ce blajin plâng azi bătrânii.
poezie de Stelian Platon
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărbunii
Cărbunii când ți-or arde-n vatră
În seri de ani târzii și goi,
Tu stând la lespedea de piatră
Să te gândești c-am ars și noi...
Iar când din ochii de jăratic
Vor tresări scântei-scântei,
Să știi că visul meu sălbatic
S-a mai aprins o dată-n ei.
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cărbunii
Cărbunii când ți-or arde-n vatră
În seri de ani târzii și goi,
Tu stând la lespedea de piatră
Să te gândești c-am ars și noi...
Iar când din ochii de jăratic
Vor tresări scântei-scântei,
Să știi că visul meu sălbatic
S-a mai aprins o dată-n ei.
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rondelul eroilor uitați
Eroii noștrii dorm uitați
Sub rece lespede de piatră,
S-au jertfit încrâncenați,
Că viața le-a fost acră.
Libertatea le-a fost sacră
Și au luptat înverșunați,
Dar eroii noștrii dorm uitați
Sub rece lespede de piatră.
Ei n-au fost lăsați la vatră,
Ci sub steagul țării înrolați,
Au fost și alții rechemați
Să intre-n lupta aspră.
Eroii noștrii dorm uitați.
rondel de Ioan Friciu (22 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se duc bătrânii
Se duc bătrânii
se tot duc
Rămânem noi, semințe goale
Privind spre soarele-răsare
Cu zâmbet veșted și năuc.
Se duc bătrânii am rămas
Doar noi, a veacului urdoare
Privind spre soarele-răsare
Cu ochi de câine de pripas.
Se duc bătrânii lutul lor
Îngrașă brazda ce hrănește
Făpturi grotești, cu ochi de pește
Ce merg pe loc, fără vreun spor.
Se duc bătrânii cruci de lemn
Le stau la cap, ca să-i păzească
De-o generație drăcească
Ce n-are-n grai cuvântul demn.
Se duc bătrânii ca un fum
Ca o miresmă de tămâie
Și-n urma lor ce-o să rămâie?
Doar buruieni, pustiu și scrum.
Se duc bătrânii
se tot duc
Căci lumea asta li-i străină,
Se duc spre taină și lumină
Lăsându-ne deștepți dar singuri cuc.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.
Îngrădirea drepturilor
Nu mai au astăzi, bătrânii
Voie să meargă-n vecini
Ci, doar să își plimbe câinii
Și... să se spele pe mâini!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânii noștri
Bătrânii noștri mor săraci,
În catedralele de suflet,
Uitați și triști, puțin buimaci,
Împleticindu-și pași de umblet.
Așteaptă-n fiecare zi,
O veste că ai lor sunt bine,
Că soarta nu i-o repezi,
Cu glonț mortal de carabine.
Pe la răspântii de destin,
E urma lor și urma noastră,
Din ce a fost, tot mai puțin,
Doar praf în ochiuri de fereastră.
Bătrânii noștri mor în zori,
Visând ceva ce nu se-ntâmplă
Și lăcrimează uneori,
Singurătăți prelinse-n tâmplă.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânii
Oamenii se așteaptă ca bătrânii să moară,
Dar când aceștia mor, nu-i vezi plângând.
Bătrânii sunt diferiți. Oamenii, bunăoară,
Se uită la ei cu mirare când...
Oamenii îi privesc cu ochi lipsiți de înfiorare;
Doar cei bătrâni știu când un om bătrân moare.
poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
La fântâna părăsită...
La fântâna părăsită
Stă și plânge-a mea măicuță
Ar vrea apă ca să bea
Dar... n-o lasă puterea!...
Vacile trec însetate
Cine,, Doamne" să le-adape!??
Au murit din sat... bătrânii
Ruginit lanțul... fântânii...
Pe uliți câinii mai latră
Când mai zbiară câte-o.. vacă.
Uluci proftite în gard
Una câte una cad...
E îmbătrânit tot satul
Fură unul de la altul.
Nu mai vezi un copilaș
Au fugit toți la oraș...
Unde-i viața de la țară
Cu traiul de-odinioara,
Çând eram mici cât un fus
Ne jucam toți... pe ascuns?
Zidul e crăpat la casă
N-ai ce mai pune pe masa!
Geamul de la casă spart
Velințe rupte pe pat...
Mama stă și ne așteaptă
Zi de zi plânge la poartă
Se uită pe drum la vale
Și plânge mereu cu... jale...
poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiin'că bătrânii nu măi îs pă lume (poezie în grai bănățean)
Un sat măi gol ca nișiodată,
Pămânce goale, nelucrace,
Fiin'că bătrânii nu măi îs pă lume,
Iar copiii-s în altă parce.
Cu spini, urzâși șî mulț bruscani
S-o "împodobit" grăgina,
Fiin'că bătrânii nu măi îs pă lume,
În Șieruri ș-or găsât ogina,
Cu lacrămi pă obraz priveșci,
Poarta ge la drum că-i rujinită,
Fiin'că bătrânii nu măi îs pă lume,
Ca poarta să măi fie fărbuită.
Pă la orașă îs plecaț copiii
Ge casa părincească s-or zuitat,
Fiin'că bătrânii nu măi îs pă lume,
Casa sângură, lăsată... îi în sat.
poezie de Claudiu Românu
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
La noi sunt codri verzi de brad
Și câmpuri de mătasă;
La noi atâția fluturi sunt,
Și-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte țări
Vin doina să ne-asculte;
La noi sunt cântece și flori
Și lacrimi multe, multe...
Pe boltă, sus, e mai aprins,
La noi, bătrânul soare,
De când pe plaiurile noastre
Nu pentru noi răsare...
La noi de jale povestesc
A codrilor desișuri,
Și jale duce Murășul,
Și duc tustrele Crișuri.
La noi nevestele plângând
Sporesc pe fus fuiorul,
Și-mbrățișându-și jalea plâng
Și tata, și feciorul.
Sub cerul nostru-nduioșat
E mai domoală hora,
Căci cântecele noastre plâng
În ochii tuturora.
Și fluturii sunt mai sfioși
Când zboară-n zări albastre,
Doar roua de pe trandafiri
E lacrimi de-ale noastre.
Iar codrii ce-nfrățiți cu noi
Își înfioară sânul
Spun că din lacrimi e-mpletit
Și Oltul, biet, bătrânul...
Avem un vis neîmplinit,
Copil al suferinții,
De jalea lui ne-am răposat
Și moșii, și părinții...
Din vremi uitate, de demult,
Gemând de grele patimi,
Deșertăciunea unui vis
Noi o stropim cu lacrimi...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Aproape te-am uitat
Aproape te-am uitat. Nu mă mai bântui,
Doar ziua mai tresar la câte-un gând,
Doar noaptea mă mai tulbură cu cântu-i
O pasăre din ramul tremurând.
Aproape te-am uitat. Doar pe alee
Când trec, îngândurat și obosit,
Pe lângă lilieci sau azalee,
Încetinesc, o clipă, amețit.
Aproape te-am uitat. Doar câte-o carte
Când mai citesc, tresar la un cuvânt,
Privesc în gol, apoi o pun deoparte
Și născocesc un vers pe care-l cânt.
Aproape te-am uitat. Doar totdeauna
Când se arată-n geamul nemișcat,
Cu chipul ei de zână blândă, luna,
Surâd. În rest... aproape te-am uitat...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul arde, baba se piaptănă
Aleșii bat apa în piuă,
Și țară ni-e plină de drame,
Căci nu se mai crapă de ziuă...
Ci crăpă bătrânii de foame.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușarul
Un păpușar mergea pe stradă
Pășind teatral spre absolut,
Cu ochii strânși să nu mai vadă,
Femeia, ce i-a fost păpușă în trecut.
Din când în când privea-napoi
Și își trecea prin plete mâna,
Să uite totuși că au fost doi,
Și inima le-a fost doar una.
Purta bocanci, era murdar
Și-avea în mână trei mărgele,
Spunea la toți că-i păpușar,
Dar și-a pierdut păpușa printre stele.
Cândva în ochii lui era doar artă
Si îl citeai în ei pe Dumnezeu,
Dar s-a pierdut pe-un drum de piatră,
Și a uitat, că acea păpușă am fost eu!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Rondel nostalgic" de Gheorghe Gurău
Bătrânii sunt ecologisti,
Îngheață-n dună amândoi:
Pe horn nu-i pic de CO2...
Mai rău e ca la comuniști.
E greu acuma să reziști
Când totul costă euroi:
Bătrânii sunt ecologisti,
Îngheață-n dună amândoi.
Nu merg la doctori, la dentiști
Beau ceai, mănâncă usturoi,
Dar au ajuns capitaliști
Căci au un loc de veci în doi...
Bătrînii sunt ecologisti!
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânii trăiesc din masă în masă, aventurierii din fată în fată, narcomanii din doză în doză etc. De fiecare dată când se trăiește "din ceva în ceva", ești aproape mort.
citat din Gilbert Cesbron
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mortul viu
Bate omu-n poartă noaptea,
Câinii latră neîncetat;
El gălbui ca lumânarea
Pasuʼ înapoi și-a dat.
Se întreabă ce-i cu sine,
De ce lumea l-a uitat
Și cu durere s-apleacă
Spre un nume scris în gard.
Iar se uită lung la casă
Ca și de atâtea ori
Și întinde mâna-i ceară
Și privește către nori.
Nimeni nu deschide ușa,
Nimeni glas n-a auzit
Și stau toți culcați în casă...
Pază-i viața ce-a trăit.
El tăcut se-ntoarce acuma
Spre un drum întunecat...
Cimitirul îl așteaptă,
Toți ai casei l-au uitat.
poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
pipa moșului
luna într-un rotocol
de fum aromat
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părinții a mii de români
Îi vezi, sunt atât de bătrâni
Umbre-au ajuns prin colț de odaie,
Cu ochii, doi nori, mereu gata de ploaie
Părinții a mii de români.
În sate-ngropate, stau suflete vii,
De cei dragi, ținuti fiind departe,
S-au irosit trimițându-i la carte
Și-acum case si curți rămase-s pustii.
Vezi casa bătrână cum șade-ntr-o rână,
Obosită și ea de drumul cel lung,
La gard, cocoșați, stau bătrânii și plâng
Uitați de cei dragi, traiesc clipa din urmă.
Cu toții de-a valma, părinți și bunici,
Fac parte dintr-o altă poveste,
Mușcate le râd la ferestre
Lipsesc doar nepoții peltici.
Prea hameși, prea cruzi, trăitorii de azi
Și-au lăsat trecutul în urmă,
Ochii nesătui orizonturi noi scurmă,
În păcatul uitării tu omule, cazi!
În umbra odăii sleiți de puteri,
Părinți și bunici stau mereu și ne-așteaptă,
Ei truditorii zilei de ieri
Îndurându-și senini soarta nedreaptă.
Lăsați pentr-o clipă alergarea deșartă,
Redați strălucirea din ochi de-aș vedea fiică și fiu
Găsiți-vă timpul de-ntoarceri la vatră
Înainte de-a fi pentru toți prea târziu.
poezie de Valeria Tamaș (1 august 2008)
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!