Citate similare cu Motto:,, El ne-a luminat înţelesul...

Norocul...

Motto:,, El ne-a luminat înţelesul şi bucuria nenorocului de a fi român ". M. Eliade

În splendoarea nenorocului
De a fi păgân
Ba înjur de mama focului
Ba bojocii țin...

Ba croiesc din scurt o cale
Ba din lung în lat
Ba prin ceruri pun agale
La bănaturi hat...

Ba mijesc, zâmbind la Soare
Ba plangând la Lună
Ba din stele căzătoare
Împletind cunună

Și virtuțile norocului
Întălnite-n cale
Las la straja locului
Dintre deal şi vale...

Și pornesc spre veșnicie
Și ma duc să vin
În aceiași Românie
Moldovean român...

În splendoarea nenorocului
De a fi păgân
Înjuriănd de mama focului
Și zâmbind senin...

poezie de Iurie Osoianu (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Citate similare

Inima octavă

Nălucă, tu, ce-mi stai în gând
Și-mi cânți râul iubirii,
Ce-mi zici de vara ce plângând
Ne lasă despărțirii?

Iar mi-amintești de acel nor,
Cumplită arătare,
Alerg în tristul sud să mor
De-o neagră sărutare.

Și dă-mi din tot un aprig vânt,
Sărutul fără nume
Și-apoi pierdută în mormânt
Mă vezi cum plec din lume!

Şi du-mi cu tine vadul greu,
Cerșind un vers de lavă
Și urcă, urcă-n zări mereu
Cu inima-mi octavă...

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Mireasa neagră

Fluviile, fluturii și pământul
înălțau spre cer aripi de gheață;
omenirea fiind ocupată
cu studiul ultimului papirus
despre eternitate, progres și sfârșit.

Prin lume, mireasa neagră-şi scrie
veacul de frig și singurătate,
închisă în iglul infinit de sânge
unde croșetează avid destine...

Al meu l-a împletit altfel:
în insula sufletului urlă lupii tineri,
goi, însetați și flămânzi,
așteptând renașterea ultimei ploi.
Nu mă văd pe mine nicăieri
și nici lumina dimineții...

Mă tot căut în ultimul bou-vagon al vieții -
în austrul care-mi mângâie tâmpla aurie
cu degetele ce mi-au sărutat destinul
sau în căușul inimii tale,
în edenul dintre ape
ori purgatoriul nesfârșitului deșert.
Nimic, nimic... doar noaptea polară
care a îmbrățișat amurgul umanității
și-a înnobilat totul cu alb și veșnicie -
off, la ferestră strigă Hades!

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre trecut, poezii despre tinereţe, poezii despre suflet, poezii despre rai, poezii despre ploaie, poezii despre nuntă sau poezii despre noapte

Melancolie

Spre seară, candida femeie
se descalță de cădere și uman,
e doar o ultimă fiică
a pământului ars de nesfințenie.

Răsare noaptea de sânziene
și din umeri îmi țâșnesc aripi
care-mi curg peste muntele tău.
Ah, te tot caut în grotă neființei!
Tu, taci! Îmi vorbesc ecourile...

O sete de nemărginire mi-a cuprins
viscerele fântânii de aur
și ultimii condori înnebuniți cer serafimilor
o ultimă zi cu aripi de cometă.

Ah, și mă-nalț dincolo de moarte!
Din suma cercurilor acvilei
care-mi valsează peste cernitul cotidian,
un ultim zbor al cauzelor pierdute...

Și mă roagă plânsul copilului
aflat dincolo de tărâmul inocenței,
trăindu-și bruma din tâmpla albastră,
înrudită cu îngerii:
naște-mi, te rog, eternitatea!

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi poezii despre zbor, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre munţi, poezii despre melancolie sau poezii despre inocenţă

Înger bălai

(Mariei-Izabella)

Eram atât de copilă
o copilă singură rătăcită prin lume
iubită a vânturilor cu flori
din miazăzi
și a furtunilor cu lăcuste
din miazănoapte

am vrut să cresc
să fiu cea mai mare umbră
să îmbătrânesc
să-mi crească aripi cu riduri
m-am rugat mult
Lui i s-a făcut milă
de copila răpusă de un val
și i-a dăruit un înger bălai
într-un zece cireșar
să-i fie candelă
să-i fie far
lumină prin noaptea vieții

mi te-a dăruit pe tine copilă
și de-atunci îmbătrânesc frumos
în fiecare floare
în fiecare răsărit
în fiecare toamnă...

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre toamnă, poezii despre superlative, poezii despre frumuseţe, poezii despre creştere sau poezii despre copilărie

Şedinţa...

iar sunt înfrânt și mă retrag
învins în cel mai lung război al vieții mele
se vede că așa e scrisă-n stele
sentința unui crunt areopag

războiul meu a fost cu mori de vânt
cu monștrii mei din ambuscada rațiunii
mereu treziți din somnolențele genunii
de fraze și fragmente de cuvânt...

pornit nedeclarat pe când eram flăcău
acest război l-am dus numai cu tine
deși întreaga viaț-am manevrat printre destine
iar tu nici nu știai că războim mereu

dar azi am ridicat un alb drapel
și undeva a tresărit în depărtare
oștirea unui sentiment subit ce moare
în cel mai simplu și subtil măcel

la orizonturi foc de artificiu
călește cavalcada biruinței tale
și undeva departe hoardele vocale
redenumesc sentința sacrificiu...

poezie de Iurie Osoianu (19 noiembrie 2019)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre sacrificiu, poezii despre prăpăstii, poezii despre prezent sau poezii despre drapel

Pălăria roşie a dimineţii

azi m-am îmbrăcat în roșu
purtam doliu după prezentul
care-mi murise
nu aveam nici viitor
emigrase în nordul din mine

mi-am îmbrăcat lumina tristeţii în roșu
o rochie de spini şi roze
pe care am asortat-o
cu a lumii gură
și s-au născut fluvii de prostie
am ales o pălărie cu voal de sânge
îmi ningea sufletul cu ieri
alaltăieri îl uitasem în prundul copilariei
căutam pantofii asortați
i-am găsit prăfuiți
cu iluzii din piele de piton
și foşnet de neant

era asortată cu nefiinţa din mine
am aprins fasciile zilei
cu o cafea de altruism
bună dimineața
încă îmi respir moartea

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre încălţăminte, poezii despre şerpi, poezii despre viitor, poezii despre tristeţe sau poezii despre trandafiri

Schimbarea la faţă...

Sa mai dus înc-un secol din viață.
O epocă, o eră, o clipă
Comprimate-n schimbarea la față
Cu percepții de spațiu și pripă

Iar pe cer stă aprins Betleemul
Iar în iesle zâmbește pruncia
Iar amestecă-n sine blestemul
Cu sensații de hău, veșnicia

Din neant înclinat, Vărsătorul
Dezmembrăndu-mi faptura cu ape
Își așterne tristețea și dorul
La picioare, de lume aproape...

În bătaie de vânturi stelare
Energie pe creste de valuri
Curge lin în cavernele care
Sunt și fire și linii de maluri

Și nimic nu mai tulbură vise
În percepții aevea simțite
De paternele alea concise
Care strigă și tac că-s iubite

De făpturi persistente în lipse.
Numai Terra-și continuă zborul
Pe fundal permanent de eclipse
Ba urmandu-și ba nu, Varsătorul...

Pun piciorul în pragul epocii
Și de mână cu dulcele Soare
Plec în lumea ce-şi ține bojocii
Când tăcerea din strigăte doare...

Cu speranţa, că iar voi renaște
Precum Phoenix din veșnica zgură
În Ajunul de Sfintele Paște
În aceiași firească postură...

... Să mai duc înc-un secol din viață
O epocă, o eră, o clipă
Mă mângâi cu schimbarea la față
Din percepții, din spațiu, din pripă...

poezie de Iurie Osoianu (29 decembrie 2019)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre visare, poezii despre sfinţi, poezii despre schimbare sau poezii despre energie

Visul...

Am visat într-o noapte planeta,
Unde plouă cu stropi de metal
Se facu, că scăpasem luneta
Peste coama abruptului deal

Fulgera și tuna diabolic
Prin şuvoaie de vreme topită
Oscilau norii negri bucolic
Ca o lavă trecută prin sită....

Pe o pajiste stenobiontă
Alergau hergelii de faianţă̆
Și sclipea în siroaie de fontă
Raza soarelui fără nuanță

Eu priveam la dezmățul sporadic
Și văzduh din metale lichide
Mă sorbeau dizolvăndu-mă sadic
În greoi anticorpi și lipide

În sfârșit se oprește furtuna
Și dezmatul metalic se stinge
Și zenitul se sparge de Lună
Și cu liniști metalice ninge...

Și trezit din visare rapace
Sorb din plin măreția uitării
Că ninsorii cu fulgi și cu ace,
Că furtuni din umbrele zării...

poezie de Iurie Osoianu (24 februarie 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre uitare, poezii despre sadism, poezii despre planete sau poezii despre nori

Te iubesc limbă vorbită,
La fel ca viața-mi trăită
Și îți voi cânta dorul etern
Prin veșnicie în grai matern!
Maria Filipoiu / citate despre limba română

Maria Filipoiu în Cotate despre limba maternă (31 august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe citate despre mamă, citate de Maria Filipoiu despre mamă, citate despre limba română, citate de Maria Filipoiu despre limba română, citate despre iubire, citate de Maria Filipoiu despre iubire, citate despre dor, citate de Maria Filipoiu despre dor, citate despre declaraţii de dragoste, citate despre România, citate de Maria Filipoiu despre România, citate despre Maria sau citate de Maria Filipoiu despre Maria

Suflet curat de făclie

Suflet pe ape ce te scalzi în dimineața asta în soare
Toate zonele au venit la izvor
Merg cu tine în leagănul cerului din aripi de păsări
Nemuritori şi tineri se aud
Iubirea și gândul senin
Numai la ea erata sthie aprinsă în inima mea
Fiinţa vie precum lumina din stea
Suflet curat de făclie
Timpul acesta fă-l nemuritor
Sărutarea mea pusă pe tâmple
Din zborul de fluturi ridică un nor senin
Ca sufletul unei păsări din ciuturi și
Hai să închinăm o ideee de zâmbet și soare
Dimineața are brațele deschise pentru ea
Sfărâmând tăcerea din ulcioare
Suflet ce înalță seninul poem.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre zâmbet

* * *

Nu povesti nimănui
Visele tale ce ard
Demoni în ochii căprui
Îngeri în joc de hazard

Căci se vor stinge și tu
N-o să mai poți alinta
Liniști cu dulcele "nu"
Stors din flegmaticul "da"...

poezie de Iurie Osoianu (13 ianuarie 2022)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre visare, poezii despre ochi, citate de Iurie Osoianu despre ochi sau poezii despre jocuri

Lehamitea...

Înarmat păn-n dinţi, pregătit de război
Cu tot soiul de,, sfinţi" şi de kneji din noroi
Fac un selfi grotesc, ( mulţi vor spune-pervers)
Şi prin lume pornesc, s-o mai zădăr în vers...

Nici nu știu cum mi-e dat, dar alături de voi
-Din veleat în veleat, din nevoi în nevoi
Sunt și eu șurubaș la,, boboru'" moldav
Ca și dânsu' de laș, ca și dănsu' bolnav...

Ca și dănsu' visez niște minți de pe urmă
Ca și dânsu' am crez și instinct am, de turmă
Doar că... doar, uneori, ies în noapte la stele
Și mă-mpart păn-n zori cu nevoile mele...

ȘI când cade vre-o stea și în liniște arde
Mă gândesc că și ea a pierdut miliarde
Devorată stupid și de negrele hăuri
Și ca mine, perfid și de viermi și de găuri...

.... înarmat păn-n dinți, pregătit de război
Pomenesc niște sfinți, intru-n casă-napoi...
Pușca pun iar în cui, peste pofta din el,
Că doar ştiți- unde nu-i, nu-i nici chip și nici fel...

poezie de Iurie Osoianu (11 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre sfinţenie, poezii despre război sau poezii despre poftă

* * *

*. *. *

Sorbii din Lem. Nebula Magelan
Aevea scăpăra din nori a ploaie
Mai stăruia și frigul în odaie
De rangul celui răsfirat in Eridan

Luceafărul se zbuciuma și el latent
Si delega lumină palidului geam
Iar nucul scutura din mers un ram
De frunze late și oftat strident

Ovidiu, revocat dintr-un exil
De Roma actuală într-o doară
Pleca în altul cu careta de la scara
Lui Prometeu din țara lui Eschil

La Carul Mare înhămai Ogari
Și-i asmuţai să latre la Pleiade
Și Betelgeuse, care veșnic cade
Prin lumile cu oameni gospodari...

Iar Luna stă senilă după deal.
Mai scociorăsc tăciunii stinși în vatră
Mai scrigelesc o buchie în piatră
Și iar adorm pe coama unui val...

poezie de Iurie Osoianu (2 februarie 2022)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre frunze, poezii despre câini sau poezii despre crengi

Trup îmbălsămat în jar

Iubita mea îți dăruiesc această noapte cu stele și cu vântul liniștit,
Cu inima mea de la miazănoapte, cu sufletul asfințit și răsărit
Când focul se aprinde pe dealuri, când aripa păsărilor zboară afară
E vânt, dar ochii mei zboară până la tine în palmă
Zburând, dimineață solară
Căci în noaptea asta fără tine mă trezesc
Adierile părului tău și sânii tăi și brațele tale
Răvăsându-mi mâinile în carnea umerilor
Când eu te strâng în brațe și tu ai pielea roz catifelată.
Obrajii unde sărutarea mea înverzind se împreună cu ploaia
În trup, curgându-ţi o dragostea eternă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre trup şi suflet, poezii despre sâni, poezii despre roz sau poezii despre păr

Dacă nu ai greșit în viață, înseamnă că nu ai încercat să faci nimic

Lucian Haşa (13 mai 2021)
Adăugat de Lucian Haşa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiască naţia

Ce cuvinte să găsesc de laudă, ca să nu cumva să te mâhnesc
Când în suflet cântă și aplaudă versul Tău profund, moldovenesc
Cristalin ca apa de izvoare, unduit ca iarba pe câmpii
Și senin, ca steaua păn-la care, drumul stă pavat cu veșnicii

Starea mea lăuntrică e stare eminesciană, deseori
Ca și tine țin în brațe marea rezemăndu-mi fruntea de văltori
Și la fel mi-e sete de repaos când purtat pe aripi de visări
Duc corăbii negre și prin haos, și pe miscătoarele-i cărări...

Ca și tine trec prin armonia dragostei cu primul său fior
Ca și tine, cred că Romănia-i țara mea de glorii și de dor
Ca și tine sunt minoritate și între-mpărat și proletar
Tind să dau Cezarului dreptate, chiar dacă-s cu plebea solidar...

Am tăcut o-ntreagă veșnicie, ocolind și lictori și tribuni
Să nu fie Doamne, să nu vie, să mă ducă-n casa de nebuni
Să-mi aplice tratamentul dur, medicul Salieri Maiorescu
Tratamentul ăla cu mercur ce te-a potolit ca Eminescu...

Și mereu privind pieziș prin părți, să nu-mi cază-n cap vre-o cărămidă
(Fie cea demult prescrisă-n cărți, fie de pe vârf de piramidă )
De la Nistru mersu-. i păn-la Tisa de la munte coboriâi la mare
Ca reper având constant abscisa cu muscali (și unguri) de-a călare...

Și ajunși aicea, pe alee, obosiți de-atăta umblătură
(Tu pe zbuciumate Căi Lactee, eu prin colbuită arătură)
Stăm alături două rațiuni, și sincronizănd imaginația
Dăm culoare simplei noțiuni, din bineţea ta: "Trăiască nația!!!"

poezie de Iurie Osoianu (15 ianuarie 2022)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre viaţă sau poezii despre solidaritate

Te ţin in braţe, fulg de zăpadă!

Te ţin in braţe, fulg de zăpada!
Ninge!
Cu mâinile albe de ger îți mângâi obrajii.
Venim dintr-o ninsoare a albelor stele,
Trenul a plecat din gară, lăsând in spate grijile şi suspinul
Trenul s-a oprit în linia inimii tale, în linia inimii mele, într-un crimpei de poem
Ai dormit, am scăpat din mână un fluture a plecat către tine să-ți adie somnul
Brațul meu s-a făcut verde de atâta iubire degetul tau mic de la mîna s-a făcut albastru ca o bucată de cer
Mi-ai deschis ochi ca un înger, plutind într-un negru de lună și de atunci eu te țin în brațe ca pe un fulg de zăpadă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre alb, poezii despre verde sau poezii despre trenuri

Ninge spre oameni de zăpada

Ninge spre oameni de zăpadă
Ni se oglindește chipul
Să fim iarăși copii, un vis realizat
Se bucură cerul,
Se bucura pământul de atâta zăpadă
Te bucuri și tu copila cu ochi purpurii
Să punem cărbune și morcov și aur
Şi în gura omului de zăpadă un spic de grâu,
Încolțit din glastra casei, ținută la geamuri
un pic de visare un pic și mama ta e copilă Şi tu ești copilă!
Sania trage timpul spre norii de argint
Se trezește noaptea în icoane și ninge un pic
fulgi colorați înfășurați în basmale în iele în cosânzene de poveste
Şi fulgul coboară și urcă la cerul albastru
La cerul stingher, la cerul senin al ochilor tăi, iubito
Ninsoare în ochii omului de zăpadă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre săniuş

Umbra...

Tu ești ciudat. Dar cine nu-i ciudat
Și cine primul nu aruncă piatra
În adevarul, care pleacă la mezat
De soartă dus. Să-l dea dejeaba, loatra...

Pe drumul colbuit, ca un fior
Se scurge umbra ta. In departare
Albește silueta altui dor
Scăldat în nostalgie care doare...

Iar păsări albe cad din cerul plat
De-a lungul conștiinței tale triste
Și cărăruia, care cheamă la mezat
Tresaltă nevoind să mai insiste

O liniște se lasă de neant
Peste faptura ta și umbra umbrei tale
Și nici un om pe cât de cât pliant
Pe dealuri nu se vede. Nici in vale

Iar tu... Ciudat... Dar cine nu-i ciudat
În zilele acestea consistente
Când însăși viața-i scoasă la mezat
Iar morțile sunt tot mai insistente.?!

Mai pleci și mai revii ca-n alte dăți
Ca-n alte ipostaze circumstante
Să poți cutreera pustietăți
La braț cu stări la fel de relevante

Cu tine însuși, atacat intens
De toate nebuniile epocii
În care te-ai născut și-n care dens
Ai rupt ecou din anturajul vocii

Cu care inzestrat pentru Cuvănt
Plăteai mereu tributul nebuniei
Când rupt ca un anteu de la pamant
Când zmuls din decadența veșniciei

Și-atîta tot... Nimic mai mult, nimic
In jurul tău numai nimic și periferic
Nici o lumină nici un soare cât de mic
Doar tu și umbra ta. ȘI intuneric...

poezie de Iurie Osoianu (31 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre nebunie sau poezii despre dor

Consonante...

Se deschide portal între mine și tu
Dacă vii e mortal- poți pleca dacă nu
Dar odată ce treci ochii ăștea căprui
Nu te las nici să pleci, nici ceva să mai spui...

Sentiment mai divers, mai adânc, mai concis
În acest Univers n-a fost pururi descris
Și nici fără nici cu consonante mai reci
-Poate da. Poate nu. Poate vii. Poate pleci...

poezie de Iurie Osoianu (30 mai 2021)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul...

Citate similare

Inima octavă

Mireasa neagră

Melancolie

Înger bălai

Şedinţa...

Pălăria roşie a dimineţii

Schimbarea la faţă...

Visul...

Suflet curat de făclie

* * *

Lehamitea...

* * *

Trup îmbălsămat în jar

Trăiască naţia

Te ţin in braţe, fulg de zăpadă!

Ninge spre oameni de zăpada

Umbra...

Consonante...

Căutare

Dicţionare

Fani pe Facebook