Gogyohka
după o alchimie spirituală
într-un vechi laborator
la ceas de seară
și-a transformat
seva din trunchi în sânge
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alchimist (!?)
nu știu dacă v-am spus:
sunt un alchimist al cuvintelor
umblu noaptea sperând
să sărut stelele
cu patima unui îndrăgostit
cobor din castel noaptea
spre ora doisprezece
când vampirii mușcă din lună
și iubitele îți dau mesaje pe messenger
scriu cu cerneală albastră
pe trotuarul din fața casei
e alchimie pură
e alchimie spirituală
scriu cu pasiune
scriu cu voluptate
gablonzul din mână s-a tocit
mâncat de noaptea transformată în lup
îmi sună telefonul
mă anunță dealerul
că nu mai vinde cretă
pentru șotroane colorate
sunt un alchimist și nu mai contează
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sindromul alunecării
absentează din sine însuși
din motive ce nu ține de el
sau țin (!?)
și ceilalți îl vor in
ternat într-un centru
de uitare și nepăsare
cade în auto
izolare (!?) fizică și chiar
spirituală
identitatea se transformă
în frânturi des
perecheate
este prezent doar în lumea lui
într-un sine re
strâns și de
valorizat (!?)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare bucată
de carne de-a ta
îmi lasă un gol
în stomacul prins la spate
de coloana infinită
privirea mea
îți viola cu nesaț
formele de lebădă dansatoare
te-aș îmbrățișa bucată
cu bucată de carne fragedă
de statuie ateniană
realizată într-un laborator clandestin
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
își ține coarnele
în mână mai trist ca ieri seară
cu sânge rece e gata să le arunce
la pământ rușinea fulger se repede
ridică ochii spre ochii care-l privesc
zâmbetul aproape perfect îl știe
de asta poartă coarnele într-un iad
ea are o frumusețe ca țipătul strident
rupe inima la umbra unui sărut
întregul ei trup se instalează în ochi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
pe stâlp stă barza -
tot cătunul transformat
în iaz cu pește
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când privirea dragostei...
Atunci când privirea dragostei mele adevărate mi-a întâlnit ochii,
Precum în alchimie, mi-a transformat sufletul de cupru.
L-am căutat pe El cu o mie de ochi,
El și-a întins brațele și mi-a cuprins picioarele.
poezie de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în visul meu de toamnă
tu vii și mă iubești
seară de seară
până la ivirea soarelui
când visul se destramă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai pot
nu mai rezist, vino balsam pentru inimă
te iubesc, te iubesc, te iubesc
seara s-a transformat într-un plânset
fără de culoare e luna și stelele
șoptesc într-un pahar din care ai băut
te iubesc, te iubesc, te iubesc
plâng, nu vreau nimic, nimic nu cer
ochii au făcut miting cu gaze lacrimogene
te iubesc, te iubesc, te iubesc
o spun de dimineață fără să trag aer
într-un accelerat de puls stingher
suspin pe stradă și-n tramvai
te iubesc, te iubesc, te iubesc
sunt mâhnit și simt că totul e aprins
inima-mi arde, gura strigă
te iubesc, te iubesc, te iubesc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cleanul
se ascunde printre pietre
a urcat pe moldova și ajunge
după ani buni în dreptul unui foc
de tabără pe uscat
un pește sperios un pește greu
de prins
ocolește câteva râme și greieri
momeli ciu
date pentru mreană
sau
scobar
pândește pitit într-un ga
loș uitat acolo
ne priveam ne studiam
ne păcălim
știu cum să-l gătesc
la un foc de tabără (!?)
o seară cu peș
te gândești (!?)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansatorii (Din vremea Marii Bătălii, 1916)
Podelele-s lunecoase de la-atâta sânge:
Pământul se-învârte-n cerc. Domnul la piept ne strânge.
El stinge lumina blând ca briza unei șoapte
Celor care, ceas de ceas, mor pentru noi
Noi încă putem dansa noapte de noapte.
Muzica a amorțit de la atâta moarte
Noi le sorbim respirația ultimei clipe de departe
Amestecată c-un nume drag rostit ultima oară
Pentru ca muzica să ne-încânte iarăși,
Iar noi să putem dansa seară de seară.
Suntem muștele de pe cadavrele care zac în soare,
Dansând și bâzâind îndestulate. Deși Isus moare
Înnebunit de-ororile luminii, de-a lor intensitate
Lumina s-a smintit și ea, plină de sânge...
Iar noi dansăm, noi dansăm în fiecare noapte.
poezie de Dame Edith Sitwell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă cunosc
de undeva îmi spun cu voce șoptită
după ce mă uit într-un ciob
de oglindă discret afumat cu țigara
fumată seara la întâlnirea cu luna
pe balconul plin cu scrisori
de dragoste pe care le-am scris
cu sârgul unui îndrăgostit
dar neexpediate din n motive
îmi netezesc părul ce se zbârlește
și pot să jur că nu mă recunosc
după ce mă privesc într-un ochi
de apă lungit pe asfaltul gri
la picioarele ei mici cu tocuri mari
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
bujor de iarnă -
lângă fotografie
ceas deșteptător
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necuvintele
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți.
El a întins spre mine o ramură ca un braț.
Eu am întins spre el brațul ca o ramură.
El și-a înclinat spre mine trunchiul
ca un măr.
Eu am înclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-ntețește seva lui bătând
ca sângele.
Auzea cum se încetinește sângele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost șocat
să afle că litrul de motorină
e mai scump decât
cel de sânge
în orașul ăla mirosea
a somn
și a frunze coapte
motorina (!?) scumpă
mașinile mergeau cu sânge
erau vii
atât de vii
și ne
pieritoare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
visele tăioase se retrag
în pungile de mătase
după ce-au terorizat
noaptea într-un iatac
perechea de îndrăgostiți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
bujor de iarnă -
lângă fotografie
ceas deșteptător
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necuvintele
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți.
El a întins spre mine o ramură ca un braț.
Eu am întins spre el brațul ca o ramură.
El și-a înclinat spre mine trunchiul
ca un umăr.
Eu mi-am înclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-ntețește seva lui bătând
ca sângele.
Auzeam cum se încetinește sângele meu
suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Alicya
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Nichita Stănescu
sat neluminat -
seară de noiembrie
peste cimitir
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioara iese la vânătoare
Cioara
S-a hotărât să experimenteze cuvinte.
Pentru asta a imaginat o duzină de cuvinte drăguțe
Cu ochi limpezi, sonore, bine exersate,
Cu dinți puternici.
Nimeni n-ar fi putut găsi unele mai potrivite.
Ea le-a semnalat un iepure de câmp, iar cuvintele au țâșnit ca din pușcă,
Răsunătoare.
Cioara era Cioară, fără îndoială, dar ce este un iepure?
El s-a metamorfozat într-un buncăr de beton.
Cuvintele se roteau gălăgioase în jurul lui, protestând.
Cioara a transformat cuvintele în proiectile, bombardând buncărul.
Bucăți de beton zburau prin aer un stol de grauri.
Cioara a schimbat cuvintele în arme de vânătoare și a ucis graurii.
Graurii, în cădere, au devenit nori întunecați.
Cioara a transformat cuvintele într-un rezervor, colectând apa.
Apa s-a prefăcut într-un cutremur de pământ, înghițând rezervorul.
Cutremurul s-a transformat într-un iepure care a tulit-o peste creasta dealului,
După ce în prealabil mâncase cuvintele ciorii.
Cioara s-a holbat după iepurele care se îndepărta
Mută de admirație.
poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
candelabru vechi
lăsat în magazie -
singurătate
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!