Vestea din poveste
Azi te colind, iubito,
Îți vin cu leru-i ler
Și-o veste ce-am gândit-o
Cu mine mesager.
Eu cred că-i minunată,
Dar tu, ca să o știi,
Va trebui, îndată,
Pe loc a-ntineri
Și-a fi aceea care,
La douăzeci de ani,
Erai amețitoare
Când înfloreau castani.
Ne-ntoarcem în povestea
Rămasă în trecut,
Când am venit cu vestea:
"Te vreau!", iar tu ai vrut.
E-o zi ce-o să rămână
Cu noi la drum pășind,
Luându-ne de mână...
Și mâine te colind.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Colind dincolo de Prut
Hai, primește-mă om bun
Să te colind sub fereastra
Cu mușcate albe-n glastra
Făcută din lut străbun...!
Leru-i Doamne-n zi de-Ajun
Flori dalbe de sfânt Crăciun...!
Tocmai dincolo de Prut
Am venit să-ți dau de veste
Prin graiul ce-l avem zestre
Că Iisus ni s-a născut...
Leru-i Doamne, vis știut,
Flori de măr, drum străbătut...!
Ți-am adus din brad, un ram,
Să-l atârni deasupra ușii,
Mir și-agheazmă-ți las la geam,
Doar atât, atâta am...
Leru-i Doamne, rătăceam,
Flori de gheață aprindeam...
Mai las al neamului dor!
Tu, te-nchină la icoane,
Dă pâine cui îi e foame,
Boabe păsării din zbor...
Leru-i Doamne, prunc-păstor,
Flori de nard, grâu pe ogor...
Înainte de-a pleca,
Dă-mi, te rog, câteva mere
Din săraca ta avere
Leac de a mă vindeca...
Leru-i Doamne, înseram,
Florile din cer cerneam...
Bună seara, plec, om bun!
Drumu-i lung, câmpia-i ninsă,
Am să-ți las poarta deschisă
C-o să vină Moș Crăciun...!
Leru-i Doamne, zi de-Ajun,
Răsar stele, stele-apun...!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu știi?
De unde vii? Din care gând ascuns,
de care n-am știut și-acum îl văd,
îl simt, îl mângâi, vreau să-l mai revăd
și, la-ntrebare, să găsesc răspuns.
Și... cine esti, îmi spui? Aș vrea să știu
cum de-ai venit. Ești zâna din povești?
Așa îmi pari atunci când îmi zîmbești
sau când în brațe-mi vii, al tău să fiu.
Știu, ești aceea care-am vrut să fii,
ești steaua, nimfa, tot ce am visat
și am dorit alături să îmi vii.
Încerc, privindu-te, a-mi aminti
trecutul sau o lume ce-am uitat
și-n care te iubeam. Nu pot. Tu știi?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visuri în doi
Nu știu ce să-ți mai spun, ți-am povestit
tot ce-am gândit și aș fi vrut să fie
în viața noastră, după ce-am primit
iubirea-n dar, cu-atâta bucurie.
M-ai ascultat, în felul tău plăcut,
cu ochi strălucitori și încântare,
ți-ai exprimat acordul, și ai vrut
la visu'-n doi să fii coautoare.
Și ne-am iubit, și-a fost frumos un timp,
dar s-a-ntâmplat -și nu pot înțelege-
ceva ce-a apărut în scurt răstimp
și a distrus tot ce crezusem lege.
Iubito, să ne-ntoarcem înapoi
spre legile visate de-amândoi!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedanie violetă
Stau ca barza-ntr-un picior,
Creierii mi-i pedepsesc,
Să gândească repejor,
Cum să spun că vă iubesc.
Pana o tot răsucesc-
(Până-acum am rupt vrei trei).
Vreau să spun că vă iubesc,
Precum mierea-n flori de tei.
Scriu și șterg, mă răzgândesc,
Vreau să vă colind frumos,
Să simțiți că vă iubesc,
Vreau s-o spun cât mai spumos.
Dar nu-mi iese, mă căznesc,
Să o spun mai somptuos,
Cât de mult eu vă iubesc
Și cât de năbădăios.
Un colind am vrut să scriu,
Într-un fel mai nefiresc,
Unu,-așa mai fistichiu,
Ca să știți că vă iubesc.
Cum să fac, să pot să spun,
Într-un mod mai pitoresc,
Dintr-o frunză de alun,
Cum și-n ce fel vă iubesc?
Cred c-ați înțeles, eu sper,
Că, pe toți vă îndrăgesc.
La mulți ani și leru-i ler,
Să trăiți și vă iubesc!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar e ziua Ei
Se-ntunecă, dar timpul nu-i trecut
Și doar mă știi sosesc în graba mare,
Ca nu cumva să-mi zici că iar am vrut
Să-ți spun un "La mulți ani!" din depărtare.
Sosesc, iubito, vezi, alerg prin noapte
Cum pot și eu cam suta și cincizeci
Motorul mi-e încins și-n cap am șoapte...
Bag frână, uite: suta douăzeci.
Eu sper s-ajung și chiar s-ajung cu bine,
De scap de radar, vin la timp, să știi!
Căci nu mai vreau s-adormi în gând cu mine,
Ba chiar aș vrea în brațe să mă ții,
S-avem o noapte ca demult, nebună
Și, recunosc: îmi e și mie dor
De serile când îți cântam în strună
Dormind, iar tu... pe la televizor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât cerul îmi va fi iubire
Tu, aceea dintr-o veche dimineață
Ce-mi întârziase, într-o zi de mai,
Știi că-n ziua-ceea începeam o viață
Plină de iubire-n care tu dansai?
Te strângeam în brațe c-o privire blândă
Și-mi doream, în ochii-ți, numai eu să fiu
Sclavul ce-ți închină fiece izbândă,
Rege, fără tine, pe-un regat pustiu.
Mi-ai văzut privirea și mi-ai dat o mână
Ce-o păstrez în suflet din acel trecut
Cu o noapte care-n veci o să rămână
Noaptea fericită când ne-am cunoscut.
- Spune-mi, tu, iubito, cât vei sta cu mine?
Cât din viața asta mă vei mai privi
Cu privirea-n care dragostea din tine
Se alintă-n ochii care știu a-mi fi?
- Îți voi fi cât cerul îmi va fi iubire,
Cât privirea-ți caldă îmi va mângâia
Gândurile toate, ca-ntr-o amintire
Dintr-o dimineață ce n-o pot uita.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind
Doamne, când e alb și rece
Duhul tău de peste sate,
Fă-mă sania ce trece
Pe troienele-nghețate.
Doamne, fă-mă iar copil
Și colinde iar mă-nvață
Ca să mai pornesc umil
Spre coliba ta de gheață.
Să-ți colind că te-ai născut
Și să plângi de bucurie,
Să te las apoi, tăcut,
Sub întinderea pustie...
Doamne, doar atât mai cer
Mamei, Tatălui și Ție:
Să rămân al tău în ger
Îmbrăcat în haine albe
Să-ți colind o veșnicie
Leru-i ler, zorile dalbe!
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vestea minunată
Vestea minunată
Ce prin îngeri a fost dată
Răsună mereu;
Azi, o spun și eu.
Darul prețios,
E când a venit Hristos;
A trebuit ca să Se nască
Să ne mântuiască.
Dragostea nepieritoare,
Inima cea simțitoare,
El ridică suferința,
Doar El vine cu speranța,
Cu liniștea zilei de mâine
Când El spune: "Va fi bine!"
El se ține de cuvânt,
Pentru numele-I cel Sfânt.
Aceasta-i vestea minunată
Ce la oameni este dată;
Să credem în Fiul Său!
Doar El ne va păzi de rău.
poezie de A. Ion-Lucian din Cugetări
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
se-ntâmplă lucrul neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb,
când fulgeră sau tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
Nu știu ce-o fi, dar am vorbit
cu soața și - minune! -
a cunoscut că-i bâzâit
la cap... de gărgăune.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluturași de zăpadă
Colind pragul existenței
întingând umil o mână
statornică în carențe
n-așteptă nici-o fărâmă.
Cântecel închis în nucă,
ce-o voiam cadou demult,
singurel în lumea multă
la colind nu mă mai duc.
poezie de Antonio Mihai Vanț
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
pățesc un lucru neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb
... de fulgeră ori tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
Nu știu ce-o fi, dar am vorbit
cu soața și - minune! -
a cunoscut că-i bâzâit
la cap... de gărgăune.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și te colind pe tine, mamă
Și te colind pe tine, mamă,
La ceas de taină și tăceri,
Când pică lacrima din ramă,
De dorul clipelor de ieri.
Eu mâna ți-o sărut cu gândul,
Acum în prag de sărbători,
Tot așteptând a veni rândul
Poveștilor... până în zori.
Mi te colind în prag de casă,
Craciunul uite!... e venit...
Și cetini peste noi se lasă
Prin amintiri când te-am găsit.
Îmi este dor de glasul, care,
Poverile de griji îmi poartă,
Aprind, plângând, o lumânare,
Rugându-te măicuță!... iartă.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea îngerilor
Și se făcea că pleci, dar nu plecai,
Ci doar te-ndepărtai, plutind ușor,
Pe-un drum ce, fără voie, îl urmai
Și îți era... nu drumul tău de dor,
Nu cel pe care ai fi vrut s-alergi
Era un drum străin, amăgitor,
Dar tu mergeai, continuai să mergi
Prin visul meu, pășind pe amintiri
Și încercând cu pașii să le ștergi.
Nu-ți mai vedeam tăcutele priviri
În visul ce îmi devenea coșmar
Când pașii tăi pluteau spre amăgiri.
Ningea cu stele-n haosul amar,
Cu stele reci, iar tu... tu îmi erai
Aproape de al Raiului hotar
Când se făcea că pleci, dar nu plecai.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind Reginele de Alb
Colind și rog Reginele de Alb
Ce își sorbesc cafeaua din cristaluri,
Să-mprăștie parfum suav de nalb
Furat poetului din recitaluri!
Colind copacii în veșminte noi,
Femeilor le pun în poale dorul
Și firul roșu-al iței din razboi
Și-alean în cânt de adormit odorul!
Colind sub clopotul de-aramă vechi,
Să bată-n noaptea de Ajun, să ningă,
Să-mi fac cercei din fulgi, albi, la urechi
Și focul buzelor ce-mi ard, să stingă!
Colind cu vorbe din bătrâni, un deal,
Acolo unde sângele-și vărsară
Și-n taina vrăjilor din boareal,
Cer bobului de grâu ca să rasară.
Colind apoi la poarta-nchisă ieri...
De-ar veni tata ca să o deschidă
Ar înflori grădinile cu meri
Și un buchet i-aș cere-n păr să-mi prindă!
Colind, colind Reginele de Alb,
Colind sub scările de fum, coșarii,
Colind și-aprind lumini sub pomul dalb
Și mă colind... și îmi aștept lăstarii!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință de Crăciun
Azi, Tristețe, îți cer un concediu banal,
Martoră vreau să fiu la acest carnaval,
Cu lumini de Crăciun, cu steluțe în brad,
Să privesc inocent cum zăpezile cad!
Mi-aș dori să mă-ntorc la copilul ce-am fost,
Un colind de Crăciun să învăț pe de rost.
Prin vecini să colind, obicei strămoșesc,
Un cadou de la Moș mi-aș dori să primesc!
Să fiu iarăși un prunc, de părinți alintat,
Vreau să uit că, demult Ei la Cer au plecat...
Să visez, să dansez, să mă bucur aș vrea
Că Iubirea a vrut iar cu mine să stea!
Hai, Tristețe, nu-i greu, ca, o dată pe an,
Să te bucuri și tu, să îți faci un alt plan!
Pleacă-n lume, te rog, doar atât îți mai spun
Și ne lasă pe toți fericiți de Crăciun!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetu' lu' Gică Sonetistu'
Mi s-a părut, ori iar ai vrut să-mi dai,
Așa cum o mai faci din când în când,
Papucii, draga mea cu păr bălai?
Păi, tu nu știi răspunsul meu? "Nici gând!"
Când tu mi-i dai, să mor eu de-i încalț!
Poți tu să-ți dai ceva-ul de pământ,
Căci eu, spre tine, ode îmi înalț,
Chiar de sunt vorbe goale și în vânt.
Iar dacă eu îți spun, cumva, "Te du!",
Ar trebui să mă cunoști, să știi
Că eu nu vreau să pleci, eu vreau ca tu
Să-mi vii în brațe, pururea să-mi fii.
Așa că, blonda mea și, încă, iubițică,
Să nu uiți că mă cheamă Contra Gică!
sonet epigramatic de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutarea adevărului
-Alo! Ce faci? Eu sunt cam supărată:
N-am Net și nici mobilul nu-l mai am,
Sunt singură, mă simt abandonată...
Ce-o fi cu mine, chiar habar nu am!
C-am mai făcut-o noi, ți-aduci aminte?
Era atunci când n-am avut curent,
Tu ai venit și... n-am prea fost cuminte,
Dar - cum să zic? a fost un accident,
Iar vina cred c-a fost a lumânării,
Căci pâlpâia de m-am crezut în vis...
Și-acolo nu-i păcatul înșelării,
Căci toți visează la... ce nu-i permis.
Acum nu vreau decât să mai verific,
Să știu și eu ce-a fost sau ce n-a fost,
Iar adevărul vreau să-l identific,
Deci... n-ai veni degeaba, vii c-un rost.
Iar, dacă vii, s-aduci și-o sticlă de-aia
Cum ai adus. Mai știi, când s-a golit,
Că ne credeam pe plajă la Mamaia,
Iar tu-mi spuneai că ești îndrăgostit?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge în Rai
În grădina Lumii, Ceru-ngenunchează
Dumnezeu cu alb iarna o pictează
El o zugrăvește cu lumini perlate
Ca pe un tablou din vremuri uitate.
Ninge în Rai cu aripi de înger
Și-adie un colind, leru-i ler
Sfântă-i ninsoarea ce cade-n icoane
Și cei ce zidesc troiene în Cer.
Lumânări din soare se aprind în zare
Munții se gătesc ca de sărbătoare
Zboară lin în stoluri albe flori de smirnă
Ca-ntr-o rugăciune, brazii se închină.
Ninge în Rai cu aripi de înger
Și-adie un colind, leru-i ler
Sfântă-i ninsoarea ce cade-n icoane
Și cei ce zidesc troiene în Cer.
Iarnă, rugăciune, tu, albă minune
Zăpezile tale sunt veșminte rare
Straie de mătase, Dumnezeu îți coase
Și te înfășoară-n broderii frumoase.
Ninge în Rai cu aripi de înger
Și-adie un colind, leru-i ler
Sfântă-i ninsoarea ce cade-n icoane
Și cei ce zidesc troiene în Cer.
cântec interpretat de Paul Surugiu - Fuego, versuri de Adrian Artene (11 decembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge în colind străbun
Vin să vă colind străbun
Flori de măr și Leru-i ler
În Ajunul de Crăciun
Florile dalbe
Ninge cu argint din cer
Flori de măr și Leru-i ler
Ninge Dor, peste Muscel
Florile dalbe
Ninge cu argint în vatră
Florea Soarelui, raza Soarelui
Peste Țara minunată
Florile dalbe
Ninge până-n Orăștie
Leru-i ler și flori de iie
Peste Lupi și peste Glie
Florile dalbe
Ninge aspru peste noapte
Flori de măr și diamante
La Blidaru, pe Cetate
Florile dalbe
Ninge-n rânduri, ca o salbă
Floarea Soarelui, raza Soarelui
Sarmisegetuza-i albă
Florile dalbe
Ninge slava, an de an
Leru-i ler și cânt de-alean
Sfânt, pe Crucea Caraiman
Florile dalbe
Ninge, fiindc-așa vrea Domnu'
Flori de măr și Leru-i ler
Pe Bucegi și peste Omu'
Florile dalbe
Ninge-albastru, ca în vis
Floarea Soarelui nestins
Ninge viscolind pe Sfinx
Florile dalbe
Ninge burnițat, mărunt
Flori de măr, zburate-n vânt
Trezind Dacii din pământ
Florile dalbe
Ninge tare, vine ger
Flori de măr și leru-i ler
Peste sufletul stinger
Florile dalbe
Ninge-n cugetul curat
Flori de măr, Ler argintat
De Dragoste însetat
Florile dalbe
Ninge-n Suflet de nomad
Floarea cetinii de brad
De ninsori, Carpații ard
Florile dalbe
Ninge alb, pe Țara mea
Flori de măr și flori de nea
Ninge sfânt, în Dacia
Florile dalbe
poezie de Antonela Stoica (24 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind pentru... suflet
Deschisă ți-e a sufletului-mi tindă
Din sară-n zori, din zori și până-n sară,
Iubita și frumoasa mea... colindă;
Colind al meu, cu gust de scorțișoară!
Am să te cânt și-n umbră... și-n lumină;
Cum n-am cântat colinde niciodată!
Prin ploaie, omăt, prin soare sau prin tină,
Colind al meu, cu gust de ciocolată!
Te voi cânta cu drag, cu mintea rătăcită;
Te voi cânta-ntre zâmbete și șoapte.
Vei lăcrima... dar fi-vei fericită,
Colind al meu, cu gust de mere coapte!
Te voi cânta și-n fața caldei vetre
Ca ieri... și azi... și mâine... și... mereu;
Tu să te lași cântată pe-ndelete,
Colind frumos al... sufletului meu!
poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!