Ca și ceara-n lumânar...
Și de ce-ar mai ninge,-Anida, când nu poți s-aduni o stea, când în palma-ți se topește orice amintire-a ta?
Nu mai vrei să știi de tine, nici de clipele ce trec, hibernezi ca o ursoaică, te-a prins somnul în sirec...
Te strecori printre secunde ca morganele-n deșert și de fuga ta de tine, cum pot oare, să te iert?
Te-ai închis în poezie-n acolade de trohei și în lanțuri ții și muza și o mânui din condei
Ca pe o marionetă... dar curând va sucomba și te vei trezi, Anida, doar cu pustnicia ta...
Fă-ți provizii de cuvinte, răsădește-le în gând, cât nu le opresc la vamă, pe nimica să le vând!
Fără ele te vei stinge ca o rugă în altar, ceară lăcrimând pe cruce sau în sfântul lumânar...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vamă
- poezii despre timp
- poezii despre teatrul de păpuși
- poezii despre somn
- poezii despre sfinți
- poezii despre secunde
- poezii despre ninsoare
- poezii despre moarte
- poezii despre iertare
Citate similare
Carpe diem!
Credeai că vei muri, Anida, când visele-ți vor fi plecate și sufletul se va goli de-atâtea doruri inventate... ți-ai scris povestea dinainte și-ai tot plusat fără măsură, iubind, femeie, în poeme, pe care le-ai pictat pe gură...
Mințindu-te fără să știi, orbită de percepții false, înveșmântat-ai poezii în falduri grele de mătase...
Credeai că te vei prăbuși într-o depresie banală, când, pe pământ vei reveni într-o cădere infernală...
Ai alte vise pentru nopți, ''adio'' nu te-ngenunchează, și trage,-Anida, iar la sorți, acum, cât încă mai ești trează...
Și-n plasa unui vis pervers, să nu mai cazi, rămâi lucidă! Iluziile trecătoare pot, uneori, să te ucidă...
Te cheamă marea, ce ecou albastru-ți cade la picioare, apleacă-te și ia-l din nou, că-i leac sublim de vindecare!
În ziua asta, palindrom, alegeți steaua norocoasă, ridică-ți ochii către cer și fii, Anida, iar frumoasă!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre poezie
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre pictură
- poezii despre picioare
- poezii despre ochi
- poezii despre noroc
- poezii despre noapte
Teatru pustiu
Ai spus că tu ai vise
și vrei să le-mplinești,
Cum vei putea, tu, oare
să poți să le trăiești?
când sufletul tău zace
răpus într-un trecut
ce nu simte dorință
și-n care te-ai pierdut...
Cum vei putea-nțelege
când tot ți se va da?
așa cum tu speri, încă,
să ai în viața ta;
Cum vei decide prețul
la tot ce ai cerut?
dacă iubirea-n tine,
demult, a decăzut...
Ai spus că tu ai vise,
dar suflet ți-a rămas?
Îți va ajunge, oare,
să fii doar bun-rămas?
Ce rost mai e în tine?
cu trup frumos, dar gol...
Tu, care, în Iubire,
nu poți primi un rol!
poezie de Florin Răileanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre teatru, poezii despre iubire, poezii despre frumusețe, poezii despre dorințe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Te-aș ninge...
Te-aș ninge de azi, sub troiene să-mi cazi, tot eu să te caut și să te găsesc, sub albul ce-mbracă și mare și brazi și om de zăpadă în tine să cresc...
Te-aș ninge așa, liniștit ca-n povești pe ochi și pe frunte, pe brațe și gând, să-ți intru cu iarna în nopți când privești cum ning dintr-un cer, unde vise mai vând...
Te-aș ninge cu versuri albite de nea, poemele iernii să-ți fie veșmânt, te-aș ninge cu stele, dar n-am nicio stea, și de mai cade vreo stea pe pământ,
Decembrie-o-ngroapă-n zăpezi de argint, sau cade pe cetini în seri de Ajun și nu pot, iubite-n Ajun să te mint și nici că aștept înc-o stea, să îți spun...
Te-aș ninge cu dorul ce-mi umblă hai-hui, să mi te-aducă la piept să-mi colinzi, dar a rămas în parfum de gutui, de sub troiene, nu știu de-l mai prinzi...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre iarnă, poezii despre alb, poezii despre versuri, poezii despre seară sau poezii despre prezent
Mândrului...
Eu nu-ți sunt mamă, nu-ți sunt tată,
Dar dacă-ai vrea să mă cunoști
Întreabă-mă ce-am fost odată
Și fără cu noroi să-mproști!...
Întreabă-te pe tine, oare
Ce vei mai fi de-acu' în drum?
Căci clipele sunt călătoare
Să n-ajungă din perle, scrum...
Știi foarte bine-n astă lume
Norocul nu ți-l faci doar tu
Și printre drame, printre glume
Vei fi un cineva... sau nu!...
Așa că trece cu vederea
Măcar atâta poți să faci,
Și fiecare cu averea
A mea de duh, a ta din saci...
De vrei să sprijini o ființă
Tu ia aminte și gândește
N-o să te mustre-n conștiință
Te-ajuți pe tine sufletește!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre tată, poezii despre perle, poezii despre mândrie, poezii despre mamă, poezii despre cunoaștere, poezii despre conștiință sau poezii despre cenușă
Nici o veste despre tine
Oare minte mă mai ții
Când ți-s clipele pustii?
Când în geamuri bate luna
Sau le zgâlțâie furtuna?
Când ninsoarea scaldă firea
Tot aprinsă ți-e privirea
Și în amintiri zâmbești
Spre minuni dumnezeiești?
Într-adins, cătându-ți locul,
Oare te-a găsit norocul?
Sau pierdută-n dimineți
Te mai plimbi printre tristeți?
Te întreb, fiindcă, vezi bine,
Nu-i vreo veste despre tine
Nici în rugul înserării
Nici în albăstreala zării.
Și-n zadar șoptește vântul,
Fiindcă nu-i pricep cuvântul
Iar în poleiala lunii
Văd doar semnele minciunii.
... Oare minte mă mai ții
Că mai sunt printre cei vii,
Și, abătut, sub anii răi,
Mai visez la ochii tăi?
Mă întreb, mă tot întreb
Și-ndoieli în mine fierb:
Ți-o fi rău, sau ți-o fi bine?
Nici o veste despre tine...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre tristețe sau poezii despre plimbare
Fii pe fază
Fii atent, fii pe fază
Răul pândește orice greșeală.
Când pelteaua se lungește
Fugi cât ai zice "pește".
Cât încă mai poți, plimbă ursul
Altfel vei vizita în curând "Paradisul".
Fugi dacă poți din casă mai iute
Altfel tavanul se surpă pe tine.
Când ai scăpat, stai liniștit
În realitate, te-ai prăpădit.
Vin după tine, și nu e de bine
Nu poți fugi dintre ruine.
Ziua se stinge, noaptea sosește
Sus pe cer Luna lucește.
poezie de Edmond Ioan Siladie (8 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre realitate, poezii despre rai, poezii despre greșeli sau poezii despre bine și rău
Dar unde mai exact este Dumnezeu? Nu este el Atotprezența din tot și din toate? Atunci nu este și în tine? De ce s-ar ruga degetele între ele, nu cumva le leagă aceiași mână? Ca să îl poți orbi pe om cu religia trebuie mai întâi să îi creezi falsul și acutul sentiment că e desprins de el. Tu unde și când te-ai desprins de Dumnezeu? Fără separarea hipnotizantă autoindusă de gând care mai este rolul credinței, religiei, dar al rugăciunii? Lasă gândul deoparte și vei vedea că dintotdeauna și pentru totdeauna doar Dumnezeu există, separarea indus de naștere și moarte va muri odată ce gândul va sucomba. Încetează să îi mai dai crezare minții și când acesta va fi înghițită de vid doar Dumnezeu va mai rămâne din tine.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre moarte, citate despre gânduri, citate despre naștere, citate despre existență, citate despre degete sau citate despre Dumnezeu
Avertisment
Eu te previn, iubita mea,
Că într-o zi cred că-n curând
De suflet mi-te-voi lega
Că nu vei mai scăpa nicicând.
Te voi lega așa cum leagă
Pârâu-și apa de izvor,
Așa cum leagă-și lumea-ntreagă
Speranțele de viitor.
Tu Feți-Frumoși vei căuta...
Dar tu să știi să știi prea bine
Că sufletu-mi nu te-o lăsa
Să te îndepărtezi de mine.
Te-o ține-n lanțuri aurii,
Te-o dezmierda cu dulci cuvinte,
Ți-o umple clipele pustii
Cu mângâieri să fii cuminte.
Probabil, aste vorbe pline
De ceva cald, copilăresc
Îți par naive și puține
Dar pot iubi dumnezeiesc.
Căci tu îmi ești de o mulțime
De ani, iubirea cea dintâi...
Și vorbe nu-s ca să exprime
Cum te voi face să rămâi
La mine-n suflet și în gânduri...
Nu prea mult timp doar cât trăiesc...
Deși, când scriu aceste rânduri,
Știu că și-n moarte-o să iubesc
Făptura ta... căci tu, iubire,
Mă faci să simt că mai sunt viu
Nu-mi poate da întreaga fire
Ceva ca tine; o știi și-o știu.
Așa că, te previn, iubită,
Că într-o zi chiar în curând
Vei fi cu totu-a mea și uită
De Feți-Frumoși și de-orice-alt gând...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre viitor, poezii despre prima iubire, poezii despre naivitate sau poezii despre cuvinte
Tatăl nostru
nu e rău fără bine și nimic fără tot
și nici zile senine fără - of, nu mai pot
nu e alb fără negru nici zăpezi fără ploi
și nici haos integru și nici voi fără noi
nu există iubire fără chinuri și dor
nici nu poți nemurire semăna pe ogor
tot ce trece se trece din deșert în abis
ca căldura în rece și ca somnul din vis
nu se poate opri nici o clipă pe loc
și nici omul feri între ape și foc
tot ce vine de sus se așterne pe jos
și la câte s-au spus și la câte s-au scos
stai de strajă mereu între spațiu și timp
când la soarele tău când la propriul nimb
și mai stai așteptând resemnări de destin
între propriul gând și azurul senin
că vor trece în zbor miriade de ani
prin galactici ce mor și ne lasă orfani
Universul din tine în rafale de jet
cu viteză luminii se va stinge încet
va rămâne doar vid și nimic în nimic
nici solid nici lichid și nici mare nici mic
vei rămâne doar tu și cu tine doar eu
între da și-ntre nu - Tatăl tău, Tatăl meu...
poezie de Iurie Osoianu (14 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre zile, poezii despre viteză, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre prăpăstii
Dintr-o dâră de condei...
Hai, Anida, lasă-ți părul să îți fluture prin vii,
Când alergi ca o nălucă printre toamnele târzii!
Nu-mi mai vitregi privirea, unduiește-ți trupul gol,
Să te cânt din lira verii adormită-n si bemol!
Ning castanii frunze roșii peste brațe de cleștar,
Eu îți pun luna pe umeri și-ți fac loc în calendar,
Să-mi fii luni și să-mi fii vineri și septembrie și mai,
Anotimpul tău, Anida, numai mie să mi-l dai.
Și să-mi înflorești în palme, să te-adulmec pofticios-
Dintre florile pădurii tu miroși cel mai frumos.
Lasă-mă, să-ți scriu pe buze tot ce n-aș putea să-ți spun-
Am tot adunat săruturi, încă tot le mai adun,
Ca un cerșetor de vise, stau la pândă să te prind,
În poemul meu de toamnă, cum, Anida să-ți aprind,
Felinare în amurgul ce mă-ngenunchează iar,
Când tu vrei doar primăvară să-ți aduc, iubito,-n dar?
Hai, Anida, să bei mustul toamnelor din ochii mei
Și te fac nemuritoare dintr-o dâră de condei...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre vară, poezii despre sărut, poezii despre superlative, poezii despre roșu, poezii despre păr sau poezii despre păduri
Ce ironie a sorții trăim. Să ai deja totul, să fii deja totul și să ai o părere atât de proastă despre tine. Să alergi după iubire, abundență și să nu știi că ele deja sunt în tine și te-ar putea hrăni din plin în orice clipă ai decide tu. Să trăiești crezând că ești condamnat la sărăcie așezat cu fundul pe comoară, și să îți plângi de milă. Ion Creangă ar scrie fără probleme "Prostia omenească 2". Într-o zi, vei râde cu lacrimi în ochi, lacrimi de râs dar și de bucurie, când te vei uita la cum ai trăit viața prins de atâtea limitări imaginate, suferind de atâtea lipsuri închipuite, căutând să suferi cu orice preț și găsind justificări pentru asta în permanentă, pentru că nu ai știut o altă cale. Vei râde de tine și în același timp vei înțelege că nu te-ai fi putut bucura de tine, de iubire și o putere atât de mare fără să fi putut avea termen de comparație. Nu poate exista întuneric fără lumină, nu am știi nici binele fără rău. La fel, nu ne-am putea cunoaște și experimenta propria măreție fără să ne fi știut prima oară... micimea.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre râs, citate despre prostie, citate despre bucurie, citate despre întuneric, citate despre timp, citate despre sărăcie, citate despre plâns sau citate despre lumină
Vorba multă
Feți frumoși cu frunți de ceară
noaptea vor veni să-ți ceară
din motive mai oculte
vorbele, când sunt prea multe;
Vorba naște și omoară:
e călău, dar și vioară
și de tine doar depinde
mâna ta când vei întinde
Vorbele se vând perechi
orice om două urechi
are și numai o gură
lumea vorba când îți fură
Înțelept e cel ce-nchide
minereul în firide
scoțând de sub carapace
doar cât trebuie și pace!
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre vioară, poezii despre urechi, poezii despre pace, poezii despre naștere, poezii despre mâini, poezii despre minereu sau poezii despre gură
Versul, ca o vină
Mă amendează cititorii, că scriu mereu pe-aceeași temă-
Poeții nu au cincinaluri și nici, când scriu, vreo stratagemă.
Îngenuncheați primesc cuvântul, așa cum vine de neunde
Și versul, cu sfială sfântă, de ochii lumii se ascunde.
Tu, cititorule, primește-l și dezgolește-l de pudoare
Și nu-l huli că-i melacolic și că tristețea lumii-l doare!
El doar aduce la lumină o frământare de o clipă,
Tu să n-arunci cu pietre-n zborul sau în rănita lui aripă!
Și de te-ai plictisit de lacrimi, condamnă toamnele la moarte,
Sau, la hotare, fă doar verii și primăverii pașapoarte!
Atunci vei vitregi pământul de hibernări vindecătoare
Și-ți va ofta albul ninsorii, gonit în zi de sărbătoare.
Iar tu vei mai purta pe umeri înc-un păcat. Muza nu vine
Înveșmântată la comandă, în ce te-ar încânta pe tine.
Ea e magie trecătoare, valsând pe muzică astrală
Și tu, un muritor, o, Doamne, vrei să-i ceri Muzei socoteală?
Deci, cititorule, te-nchină, ca la icoana Maicii sfinte,
Când te apropii de poeme și nu călca peste cuvinte!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie sau poezii despre vinovăție
Dumnezeu care este o destinație la capătul unui drum trebuie să lipsească de aici și acum, iar asta e culmea absurdului... Nu-l poți vedea pentru că îl cauți cu mintea. Când o vei face cu inima vei privi tăcut, după identitatea căutătorului de care nu te-ai îndoit niciodată până acum. De Dumnezeu te-ai îndoit, dar de tine nu. Procedează exact invers. Dacă cel care caută e doar un gând din mintea ta prins în capcana memoriei și a trecutului? A vedea că tu ești Dumnezeu, înseamnă a nu mai găsi în tine nici măcar o urmă de minte, deci de dualitate.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre trecut, citate despre inimă sau citate despre absurd
Mai e o zi
Mai e o zi și n-ai să mai vii
Mai e un ceas și am să te las
Să pleci, cu visul meu
Ieri îmi spuneai cât de mult mă iubești
Mâine știu că iar ai să greșești
De-acum îți spun să pleci
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
Mii de cuvinte de dor am șoptit
Nici nu mai știu de ce te-am iubit
Când nu mai e nimic
Totu-i departe s-a dus ca un fum
Nu vreau decât să fiu singură acum
S-o iau de la început
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi și tu
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
Poți să-mi spui orice acum
Doar că nu te cred
Mă simt bine și aș vrea
Altceva
Numai...
Altceva...
Mai e o zi
Până vei ști
Cum e să pierzi
Numai o zi
Și ai să știi
Cum e să pierzi
Și-atunci poate nu vei mai greși
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre fum sau poezii despre dor
Poezie...
Vei fi, să-ți ajungă aceste cuvinte
ce-ți spun ADEVĂRUL, vei fi-ntr-adevăr
poți ști chiar mai multe, dar spune-ți cuvinte,
Pline de oamenii ce nu mai mor
Ai tot crezut când impresia-i grea,
sau
când ai tot simțit energia scăpând
Nu e nimic decât grija ce altora
ai răspândit, iar de tine... uitând
Poate că rima-i mai șchioapă, nu are...
și nu trăiește ca tine gândind
Dar se exprimă cum poate dar tare
te scoate-n stradă să vezi sau cântând
ziua-i aceasta, când gându-i flămând
Și-ADEVĂRUL NU-L... DOARE aflând.
poezie de Scurtu Sorin Izvoraș (23 octombrie 2017)
Adăugat de Scurtu Sorin Izvoraș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre energie sau poezii despre adevăr
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre uitare sau poezii despre plâns
Muze
Toamna când frunzele îmi cântă serenade
Eu te strig, bărbatul meu fără un nume
Și te conduc spre tainice misterele
Nu mă pierde în albastrele muzicii condeie
De vei pleca cu muza către stele
Nu uita să mă inviți printre ele
Să dansăm ca niște iele,
Aprinse de ale dragostei văpăi
Și-atunci când nu mai ești cu mine
Întreabă-te de eu sunt bine
Eu cânt cu veșnica lumină
Tu ai lumina ca perdea-bună
De mă vei trezi cu-acele crizanteme
Eu voi răspunde în plai cu ele
Și voi încerca să nu fac crize
Dacă tu nu vei mă mai vrea printre muze.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre muzică, poezii despre frunze, poezii despre dans, poezii despre criză sau poezii despre crizanteme
Știi, trebuie să faci alegeri în viață. Nu poți să te tot ții după formații toată viața și să chefuiești. Într-o zi te vei trezi și vei avea 30 de ani fără să fi făcut nici cel mai neînsemnat lucru cu viața ta.
citat din Slash
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative
De e adio
Când nu o să mă mai iubești,
Mă voi fi răstignit 'n altar,
Că brațele-mi vor fi-n zadar
Și ochi sub spini, de mă privești.
Când îmi vei părăsi amor,
Voi fi găsit 'n deșert pierdut,
Nisip în boabe desfăcut,
Topit de doru-ți arzător.
Când n-o să vrei să știi de mine,
Mă voi topi litere-n plumb
Și-n pinteni, cu apăsat carâmb,
Mă las pătruns tatuu de tine.
Când vei decide ca să pleci
Și-mi desfaci piept să mi-l lași gol,
Voi fi milenar fulg la pol,
Pe o banchiză, în vise reci.
Când nu te voi putea găsi,
Nici plușul pielii, nici vreo șoaptă,
Nici lacrimă, zâmbet la poartă...
În drum, praf mă voi risipi.
Când o să mă lași nimănui,
Că tu-mi ești lumea ce o știu,
Mă poți găsi, de revii, viu...
Te așteptând pe-o stea, în sicriu.
Mă rog de-acum, implor, revi, ooo,
Că-s încă glas, de-mi spui... adiooo.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plumb, poezii despre nisip sau poezii despre deșert