In apartamentul particular, cu camere mari și zadarnice și cu mobile fără de întrebuințare, Lenora rătăcea fără rost și se adăpostea în camera ei, unde, deși nu cutezase nici o schimbare, numai prin felul de a o locui reușise să imprime o atmosferă mai personală, deci mai prielnică. Un lucru de nimic, zimții adaptării lipseau resortului ei. I se ura cumplit; nu citea, nu lucra, nu gîndea, era singură, nu mai avea distracția de a fi bolnavă.
Hortensia Papadat-Bengescu în Drumuri ascunse (1932)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ce lucru spăimântător! De ce rămâne lutul așa de urât, fără misterioasa suflare?
Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu. Cunoașterea nu e un lucru de căpetenie. Eu simt - deci exist!
Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nevoia adună oamenii fără nici o legătură între ei, pentru un scop comun: existența...
Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salema Efraim avea despre iubire o concepție potrivită cuoriginile ei levantine și cu făptura ei; lenea ei orientală avea nevoie de plăcere drept orice activitate, iarvițiul la dînsa, vechi cu mult dinainte de Efraim, se întindea acum pe suprafețe mari. Cei douăzeci deani de fidelitate erau iluzia lui Efraim, deși Salema pînă atunci nu avusese decît aventuri obscure, alcăror josnic pomelnic ea singură îl cunoștea.
Hortensia Papadat-Bengescu în Drumul ascuns (1932)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Efraim obiectele de artă reprezentau satisfacția de a plasa totuși capitalul în chip sigur, deși fără de dobîndă. Lui Walter rafinarea delicată a obiectelor îi da o compensație prin stări purcontemplative către făpturi neînsuflețite. încă de la început tînărui.
Hortensia Papadat-Bengescu în Drumul ascuns (1932)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iluziile sunt singura pomană ce putem risipi în treacăt... și vise trecătoare. Numai ele nu înșală. Ele nu promit nimic.
Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lina avea o mulțime de bani câștigați, pe care îi ținea neplasați. Neglijentă și risipitoare cum era, nu avea să se aleagă de acei bani nimic. Pe când, întrebuințați la cumpărarea unui imobil...
Hortensia Papadat-Bengescu în romanul Concert din muzică de Bach - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1927)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
(...) acea chemare puternică a tuturor voințelor spre poarta mare, spre drumul pe unde cineva, liberator, avea să vie, acea chemare părea a nu grăbi cu nimic sosirea salvatorului (...)
Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise... dau numai trecătorii.
Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
E mai greu să-ți dai drumul de sus și să cazi moale pe aripile tale fără să ți le fărâmi. De aceea se urcă așa puțini.
Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar unde sta infinitul în făptură? În trupul armonios, modelat în proporții limitate, unde?
Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
O să mă ajute nepoțica mea... Nu mai pot să scriu. Nici de văzut nu prea văd...
citat celebru din Hortensia Papadat-Bengescu (1953)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu răscolim, cu mâini ce profanează, pământul unde am îngropat vreo amintire.
Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
O oglindă, cred eu, nu e ceva adânc, e o muchie de răsfrângeri trecătoare. Eu simt, nu calculez, atmosfera unei scrieri, ca și a unui loc, de aceea probabil nu m-am dat la fund, instinctiv, nu am calculat, nici nu am zburat prea sus. Cu ea, ca și cu celelalte, am trecut prin fazele mele obișnuite și singurele în care mă decid să scriu. Am scris în "căldură", apoi am crezut că nu e tocmai rău ce am făcut, pe urma nu am mai deosebit nimic, apoi am socotit că e mai puțin ca nimic, că e prost, neînsemnat, și acum nu-mi dau seama și aștept să văd ce credeți fără înconjur.
Hortensia Papadat-Bengescu în Scrisori către G. Ibrăileanu, volumul I (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gestul poartă în el tăria concretă a mișcării ce l-a pornit. Nimic nu deslușește, nimic nu explică. Faptul hotărăște că el trebuia făcut.
Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai văzut tu cum mersul femeiei se leagănă, mlădiind capricios trupul pe resorturile fragede ale încheieturilor? În gestul acela, ea se iubește ades pe ea singură.
Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Costel, venit de vreo șase ani la București pentru Drept, reușise să se prenumere printre tinerii la modă - ce e drept, ca de mîna a doua - dar bine cunoscuți la Mircea și în unele dancinguri - tot de mîna a doua clasa cea mai răspîndită de aici.
Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce puțin lucru e mintea, ce palidă e cugetarea, ce mici sunt minunile oamenilor, ce șterse eroismele, ce slabe puterile!
Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic mai frumos ca idealul - cui i se potrivește. Nimic mai urât decât să denaturezi un om care are norocul să aibă o natură, aruncându-i o haină străină pe umeri.
Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt din acele ființe care privesc numai cum trăiesc ceilalți. Am un deficit colosal de existență.
Hortensia Papadat-Bengescu în Femei, între ele (Ochii)
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!