Pe marginea cerului
Pășesc ferm pe marginea cerului...
Frânturi de mister
Aleargă peste timp, peste zare.
Lumea nu mai are culoare...
Ochi oblici ne privesc a mirare.
S-au prelungit spre periferie,
Ca un con de hârtie.
Pleoapele par niște metale
Curios concepute.
Coasa morții a șlefuit pe pereți
O câmpie și-un munte.
Dumnezeu a uitat poarta Raiul deschisă
Iar ei, curioși, au intrat.
Voiau să simtă mirosul de Iad.
Acum stau cu divinul la masa verde.
Umbre gelatinoase învelesc
Centura de castitate universală.
Trebuie respectată distanțarea
În unghiuri egal depărtate față de moarte.
O boală invadase realul,
Iar îngerii aveau aripile pătate de sânge.
Dumnezeu... plânge...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre moarte
- poezii despre îngeri
- poezii despre virginitate
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre rai
- poezii despre plâns
Citate similare
Un cuib de cuvinte
Cuvintele aveau ochi ce scrutau
în mod deosebit
lumea.
Ochii aveau lacrimi prelinse
ca niște miruri
pe fruntea sufletului.
Lacrimile aveau o greutate
egală cu transparența culorilor
arcuite de la un capăt la celălalt
peste timp.
Culorile aveau glas ascuțit
cu două tăișuri:
un tăiș cresta fericirea
până la sânge,
altul secționa zborul în aripi.
Aripile fâlfâiau
spațiile de lumină supuse cerului.
Cerul avea o sete necontenită
de păsări călătoare.
Iar păsările,
păsările îmi ciuguleau din palme
cu ciocuri de piatră vineție,
cuvânt după cuvânt
până ce
mi-au cuibărit inima toată
în poezie.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cuvinte, poezii despre păsări, poezii despre culori, poezii despre aripi, poezii despre zbor, poezii despre suflet sau poezii despre păsările călătoare
Timpul macină discret viața, iar amintirea te eliberează discret din uitare, lăsând deschisă poarta spre lumea trăirilor.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și aforisme despre viață, aforisme despre uitare, aforisme despre timp sau aforisme despre amintiri
Simfonie de toamnă
Lacrima cerului coboară peste viață...
Un albatrros peste valuri verzi, înspumate,
Purtând în adânc durerea, spaima și noaptea,
Amărăciunea și tristețea din noi,
Afundând-o în șoapte,
Sinistre, dureros de murdare,
Pătate cu resturi de leșuri de scoici,
Cu umbre filiforme de roci...
Cerul mai jos s-a plecat,
Ca o rugăciune, ca o mătanie...
Sfântă lumină! Covor de frunze
Pudrat cu aur și miere,
Cu rouă arămie,
Picurând în mormânt
Taina sângerilor lăsată peste pleoape
Ca o pelerină de lacrimi.
O noapte continuă tânjind
După taina ascunsă
În lacrima cerului coborâtă tăcut
Peste viață.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre durere
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre spaimă
- poezii despre sfinți
Lumina
Lumina s-a strâns în buchet de culori,
Aleargă spre mâine, din fragedul zori,
Cu brațe deschise, pe brațe de stele,
Aleargă mireasa prin râuri de miere.
Pe tălpile-amiezii presară cu jar...
E-n taină, în ceruri, al clipei amnar...
În falduri se-așaza pe umerii goi...
Își plânge pământul cu petale de ploi.
Vin îngeri, pe ceruri, aripile moi
În crema lăptoasă să-și moaie apoi...
E-atâta iubire, mister, peste toate!
Dar iată! Lumina se-ascunde în noapte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre viitor, poezii despre râuri, poezii despre ploaie, poezii despre nuntă, poezii despre miere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Privesc
Privesc prin fereastra deschisă
Cum se scurge lumina
În adâncul unui ochi de tăcere.
Părul albastru al cerului
Se unduie lin,
Dansul fotonilor
Prinde în vârtejuri de taină
Un zâmbet al unui copil
Care a descoperit un fluture alb.
Surâsul din noi a evadat,
Iar acum suntem un vulcan
În care a încolțit sămânța iubirii.
Curcubeul ascunde ca o sprânceană
Visele noastre,
Muguri și flori,
Flanchează altarul de stele...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vulcani, poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre sprâncene, poezii despre păr sau poezii despre muguri
Ploaie de vise
Ploaie de vise...
Stelele s-au ascuns
La marginea cerului răstignit.
Furtuni se îngrămădesc în sufletul meu.
Coala de hârtie a inimii
Este pătată de sânge.
Ajunge!
Universul și-a început genocidul,
Frunzele se rostogolesc în vârtejuri,
Semne de întrebare s-au agățat de liniștea
Din adâncuri.
O dungă, ca un fulger, a tăiat tăcere în două.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre început sau poezii despre inimă
Adevărul își are originea în naștere, realul în moarte. Lumea adevărului este lumea nașterii continue, lumea realului - a morții repetate. Vina aparține realului și este accidentală, întâmplătoare, păcatul aparține adevărului și el există ca necesitate. În lumea adevărului sălașluiește păcatul. Păcatul poate fi iertat doar de Dumnezeu, pentru că păcatul este cerul. Iar Dumnezeu este Ultimul Observator și întruchiparea Adevărului Absolut. Dumnezeu este Adevăr, iar nu Realitate.
Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre adevăr, citate despre naștere, citate despre moarte, citate despre vinovăție, citate despre religie, citate despre realitate, citate despre iertare, citate despre existență sau citate despre Dumnezeu
Ultima rugă
Din trupul salciei bătrâne
Am rupt un ram... Cu trupul său,
Frântă-n duioasă plecăciune,
Am plâns un fiu de Dumnezeu.
Golgota... inimi sfărâmate...
Iisus pe cruce răstignit,
Batjocorit, lovit... Prin moarte
Păcatul nostru l-a plătit.
Între tâlhari, El, prins în cuie,
Nu s-a desprins de Dumnezeu
Ci s-a rugat pentru păcatul
În care azi trăiesc și eu.
Oh, iartă-i Tată! Cu durere
Sufletul lor înfricoșat
Nu-l arunca în gheena morții!
Îi cer iertarea de păcat!
Oh, iartă Tată! Ce durere
Va fi în sufletele lor!
Ei nu cunosc împărăția-Ți!
Mă scuipă batjocoritor...
Îmi potolesc setea cu sânge
Spre a-i ierta pe muritori,
Iar maica mea, Maria, plânge...
Vor plânge oameni uneori!
De-acum e ultima mea rugă...
Suflet... cu sufletu-mpăcat,
Căci nu vei mai voi să curgă
Sânge de Fiu de Împărat.
La Tine vin cu împăcare...
Tu iartă-i, că nu știu ce fac!
În viața asta trecătoare,
Ei în întunecare zac.
Străin, în urî și-n păcate,
Sărac și fără Dumnezeu,
Viața ne e un pas spre moarte
Și jugul ei amar și greu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre batjocură, poezii despre trup și suflet, poezii despre tată sau poezii despre sărăcie
Genunchii mei de diamant
Se-ntinde ca o molimă trecutul
Peste genunchii mei de diamant
Și peste umbre de uitate clipe
Alunec în tăcere, în neant.
Mă dor a vântului și a norilor fantasme
Și-n vene unindu-se mă cheme
Spre a pluti în lumea mea de basme,
Departe de o lume de blestem...
Urc precum lava-n vene și se pierde
În vise stranii vechea tragedie
De-"a fi", acum, precum se pierd poeții,
În noapte, printre versuri, pe-o coală de hârtie.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre vânt, poezii despre versuri, poezii despre uitare, poezii despre trecut sau poezii despre tragedie
Tributar, focul verii își arunca sclipirile solare peste întregul pământ, peste câmpii de pojar, peste păduri de smarald, peste ape de cleștar însetate... Cu pensula înmuiată în culori aprinse și vii, smălțuise copacii tiviți cu aur și purpură, iar noi, la poale de umbre, poposisem să-i simțim miresmele dulci.
Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vară, citate despre păduri, citate despre foc, citate despre culori, citate despre copaci, citate despre aur, citate despre apă sau citate despre Soare
Un război tacit
Casele ne-au devenit tronuri...
Tăceri de gheață se aud ca un clopot
Clocotind în sufletele de rug.
Vom rămâne nemuritori prin moarte,
Călătorind sub al stelelor jug.
Nu ne mai recunoaștem morții.
Toți sunt cenușă...
Mânia și teama, durerea și plânsul,
Ne-au prins în cătușe.
Plânsul din ochii lor, cel de dinainte de moarte, ne doare...
Blestemele celor ce ne-au greșit
Ne strâng și ne dor.
Pe frontul crematoriului nu sunt cruci.
Străine, unde te duci?!
De ce te-nrolezi în armata străină
De Soare și viață?! Dumnezeu te-a lăsat
Să-ți trăiești fericirea.
Cu Satan te-ai certat? Astăzi drumuri de sânge
Pe pământ clocotesc.
Oh, tu iartă-mă Doamne, dacă iar îți greșesc!
Dar oprește odată coasa morții din lucru!
Și aruncă în moarte inamicul lugubru.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli sau poezii despre război
Timpul macină discret viața, amintirea te eliberează din uitare, lăsând deschisă poarta spre lumea trăirilor.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin ochii unui erou
Cerul a început să plângă
Durerea voastră, fiindcă eu,
Purtând în piept o rană-adâncă,
M-am îndreptat spre Dumnezeu.
Eram un înger al iubirii!
Și libertatea unei vieți
Zbura din piepturile voastre...
Privesc din lumea celor drepți,
Cum iar va izbândi dreptatea
Și ca un soare-am să apar,
Pe cerul sufletelor voastre,
În orice clipă, iar și iar...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi sau poezii despre libertate
Anno Domini...
Anno Domini... am văzut cimitirele de mașini
Înverzite, răvășite de vântul de primăvară,
Am văzut omul în câmpie semănând,
Sălbăticiunea tânără, umflată,
Fugind în pădure să nască.
Anno Domini... pun mâna streașină la ochi
Și până departe în zare pământul
Pulsează ca o venă deschisă,
Cu cereale verzi, cu câmpuri petrolifere, cu orașe.
Anno Domini... a trecut iarna cu păstrăvi morți și crengi putrezite,
Plămânii noștri, ca niște păsări, ciugulesc aerul, se umflă,
Aleargă și plutesc încet, sângerând.
Anno Domini... am văzut bicicliștii coborând
Colina vânătă, cu cămașa deschisă, cu sacul de merinde,
Am văzut turmele și călăreții îndemnându-le către munte,
Am văzut egretele venind.
Anno Domini... o lumină blândă se aprinde în cer și coboară,
Pământul își întoarce iarba deasupra,
Peste oasele cailor, peste șosele, peste mașinării, peste căi ferate, peste conducte.
Anno Domini... anul acesta nu seamănă cu celălalt
Sângele ne coboară în tălpi și aruncă lavă fierbinte,
Umerii bărbatului se pârjolesc de vânt,
Se colorează, se întăresc,
Copiii cresc, aleargă prin iarbă, prind păsări,
Primesc primăvara în față și amețesc
Femeia stă în fața oglinzii, ca șarpele care privește prada ucisă...
poezie de Mircea Florin Șandru din Ca silabele unui mare pian (2011)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre șosele, poezii despre șerpi sau poezii despre tinerețe
Ochi de lumină
Lumina ochilor dragi -
Limitată, obscură,
Abstractă și cu măsură...
Ochi de lumină -
Un plus infinit transcendentm prelucrat,
Nelimitat...
O iubire celestă -
Deschidere, rugăciune, iertare,
O lume de îngeri,
O pleoapă de vis și ninsoare...
Must stelar risipit în esențe,
Har divin, bucurii, tinerețe...
Mireasmă de flori, cânt și susur de ape,
Clopot viu de cuvânt
Peste strune de șoapte.
Raiul zbătându-se-n lanțuri,
Întrr-un iad peste care,
Cade-n lacrimi și rugi,
Dumnezeiască ninsoare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limite sau poezii despre ninsoare
Natura
Natura parcă plânge și în noapte
Se vaietă, cu ramuri aplecate-
-ndreptându-se spre pământescul trup...
Triste, se-ascund de noi ramuri pierdute
Și-n colțuri rătăcesc, de mucegai pătate,
Sau pe trotoare goale, sălbatice și ude
Măcar pentru o clipă, popasul își găsesc
E-n suflet încă toamnă, furtună e în inimi
Pe lespezi sângerânde, pătate de lumină
Se pierd speranțe, sentimente, umbre,
Pierind în ceața vremii, spre locul de odihnă
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre odihnă sau poezii despre natură
Întunericul și lumina
Întunericul și lumina
Aleargă pe tabla de șah a Universului
Să-și alinieze pionii.
Turele stau de veghe
Ca niște soldați cu sabia
Îndreptată spre tabăra adversă.
Cu nebunii nu te poți înțelege.
Apropos! S-au înmulțit amenințător de mult.
La Carul Mare stau înhămați caii.
Au dispărut tunurile,
Dar pacea se clatină
La intrarea în Zodia Balanței.
Totul este reversibil...
Și timpul și viața...
Devenim prunci
Îngrămădindu-ne în uterul mamei
De teama morții promise.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre șah, poezii despre promisiuni, poezii despre pace sau poezii despre mamă
Galaxiile s-au născut în zarzări
când dumnezeu încă visa cum să continue cerul
iar îngerii supuneau fiecărei stele un suflet
o strâmbă cotropire desena legături imposibile
încă înainte de a se hotărî cum să coboare cuvintele
prin gând sau prin inimă
chiar înainte de a se fi inventat coasa vieților
ceva ce semăna cu nemurirea se juca de-a iarba verde
sub căpătâiul creatorului
raiul
încă nu avea nume
nici nu știu dacă se chema într-adevăr așa
cine să hotărască în lipsa evei
cum se împart petalele egal
între albine și fluturi
când sunt sub narcoticul acestor lumi înmiresmate
îmi place să deschid ochii când mă privești mirată
universul este o livadă în care fluturii își fac de cap
în timp ce dumnezeu tot botează duminici
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi sau poezii despre zarzări
Prin ochii unui erou
(în memoria Lianei Dumitrescu, lacrimi și respect)
Cerul a început să plângă
Durerea voastră, fiindcă eu,
Purtând în piept o rană-adâncă,
M-am îndreptat spre Dumnezeu.
Eram un înger al iubirii!
Și libertatea unei vieți
Zbura din piepturile voastre...
Privesc din lumea celor drepți,
Cum iar va izbândi dreptatea
Și ca un soare-am să apar,
Pe cerul sufletelor voastre,
În orice clipă, iar și iar...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre respect
Poarta
Azi noapte am uitat iar deschisă poarta vieții
Spre moarte.
La miezul zilei următoare m-am trezit că mă bate pe umăr
Să-mi arate
Coasa însângerată.
Vezi dacă nu ești atent? a rânjit.
Am tăiat o bucată din dragostea ta,
O fință pe care o iubești nu mai este.
Eu am tăcut.
Am săpat din nou un dublu mormânt:
Unul în afara mea și altul lăuntric
Restul lumii a rămas o vreme tăcut
Ca o lumânare la priveghi.
Acum mă grăbesc să bat în cuie poarta
Dar cuiele mele ruginesc mereu și se strică,
Parc-ar fi făcute din sânge-nchegat
Iar în nopțile care vor veni mă voi trezi speriat
Neștiind ce scârțâie: mobila din odaie
Sau viața?
poezie de Liviu Mircea Goga din Pe dealuri cu moartea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre sperieturi sau poezii despre prezent