Gânduri

Bate vântul valurile,
Valurile malurile;
Se prăbuşesc malurile,
Înfuriind valurile.
Mă frământă gândurile,
Ca şi valul vânturile.

poezie de Ilie Căpitănescu (1958)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile sunt valurile care poartă chintesenţa către malurile altor vieţi.

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Răsad de lumină lăuntrică
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne place să privim valurile mării, cum se duc, dar uităm că aşa se duc şi valurile vieţii.

citat din Amalia Rodrigues
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile vieţii întrec uneori valurile mărilor.

aforism de Constantin Enescu (10 iunie 2015)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe valurile lumii, ca şi pe valurile mării, nu plutesc decât acei care ştiu să înoate.

citat din A.C. Cuza
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

poate că valurile
ce ştii tu?
poate că malurile
ce ştii tu?
poate că noi
ce să ştii?
am trăit aceeaşi
furtună...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În valurile mării

În valurile mării
Soarele înoată,
Cu fiecare rază
Înaintând în soartă.

Tu te învoieşti
Cu sufletul la gură
Clepsidrei de nisip,
Ce umbrele ne fură,

Să zâmbeşti la lună
Când te alint sub stele.
Ne topim de-a valma
În scoici fără de vele.

Marea ne mângâie,
Ecoul ne-nconjoară,
Umbra prinde aripi
Şi printre valuri zboară.

Cerul se supune,
Îngerii s-arată
Când valurile urlă
În sânii tăi de fată!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linogravură cu paranteze

Râul nu curge.
Pe pământ
toate apele sunt stătătoare.

Pasărea nu zboară. Lumea întreagă
a-ncremenit în rame.

Valurile nu mai lovesc malul,
toate malurile sunt fluide.

Tot ce e călător
din adâncul somnului încet se ridică,
dar tot mai greu îşi găseşte echilibrul -
pe balanţa aripilor de rândunică
se cântăreşte destinul zilei.

poezie de Urszula Koziol din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

la marginea mării
Emin şi Veronica
scrutând depărtările
oare cât ştiu despre ei
vânturile, valurile...

gogyohka de Argentina Stanciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castele de nisip

Soarele şifona valurile mării
Paşii stricau castelele de nisip
Vorbele rupeau impresia
Că ai fi fost în siguranţă.

Malurile inundate acopereau
Ce nu mai era.
Aveam nevoie să construim un dig
Pentru oprit timpul.

Stabilopozii susţineau încă
Iluzia prelungirii verii.
Căldura vocii se reflecta
În fiecare privire.

La picioarele trecătorilor
Se afla dantela fin lucrată.
Tremurând în briza ocazională
Umbra copacilor străzii.

poezie de Ana Drobot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valurile depresiei

Valurile depresiei mă luaseră din nou
Ţipetele minţii se aud ca un ecou
Încerc să scriu cu un stilou
Gândurile de pe hârtie să mi le fac cadou.

Totul e negru, dureros
Lumea mea este pe dos
Nimic nu mai e de folos
Totul în mintea mea e fioros.

Tot ce mă înconjoară e hidos
Cadavrele pe câmp miros
Cerul e noros
Pe câmp e băltos.

Inima mea e sfâşiată
Stau pe scaun şi plâng deodată
Toată lumea e infectă
Dar mai ales ingrată.

Mă duc spre un pom cu o frânghie
Ca să mă sinucid mie îmi trebuie
Şi o leg de pom cum am nevoie
Şi eu de el ca să-mi fie bine mie.

poezie de P. Andreea (19 decembrie 2021)
Adăugat de P. Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Talisman

Din fiecare dimineaţă
izvorăşte un fluviu
iar timpul neterminat
se întoarce în mine şi în tine
să curgă într-o albie
care desparte două grădini

în grădina mea te-am pândit uimit
de acolo te furişezi în gândurile mele
laşi o sămânţă din altă lume
o lacrimă
pe macii înfloriţi pe malurile tale

te-ascunzi în umbra unui fulger
o rană adâncă
prin care zorii sângerii
picură în lanuri
şoaptele noastre de dragoste
imprimate pecete pe maci

cheamă-mă
strigă-mă
se face amiază
brăţări de argint
în repezişul fluviului
vor sculpta valurile
pe pietrele umede netede
amintirea mea şi a ta

un talisman.

poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate se uită la mine şi cresc
Cerul râurile ramurile
Toate o iau la fugă
Vânturile valurile

catren de Călin Vlasie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e curgere

Norii trec pe cer
Aşa cum zboară gândurile mele
Aşa cum trece luna printre stele
Şi-n depărtare pier.

Vântul bate lin
Aşa cum simt suflarea ta pe faţă
Aşa cum mă dezmierzi de dimineaţă
Când chipul ţi-e senin.

Valurile aleargă
Aşa cum oamenii se plictisesc
Aşa cum într-o zi se pregătesc
Şi pleacă-n lumea largă.

Timpul se grăbeşte
Aşa cum ploaia cade într-un lac
Aşa cum grâul curge dintr-un sac
Şi viaţa se sfârşeşte.

poezie de Octavian Cocoş (4 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul şi valurile sunt întotdeauna de partea navigatorilor pricepuţi.

Edward Gibbon în Declinul şi căderea imperiului Roman
Adăugat de Madalin Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O picătură de tristeţe

O picătură de tristeţe
Paharul vieţii se tot umple
Coboară toamna pe fâneţe
Să poată iarna să se-ntâmple

Şi valurile izbesc zidul
Iar marea presimţind uscatul
Coboară valurile frigul
De-alungul ţării şi de-a latul

O picătură de tristeţe
Prin poienişuri şi răsuri
Cu amintiri de vechi sâneţe
Şi cai în trap purtând trăsuri.

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maree ridică luna mării
Si visului valurile
Pe unde-mi gândurile
Lăsară stafilopozii

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna şi valurile

De unde vin şi încotro se tot duc în spume,
Valurile mării, niciun om n-ar putea spune.
Descântul lunii, fermecător,
Toarce în pantofii lor,
Necontenind încoace şi-încolo să le-îndrume.

Legile ei decid care vieţi vor fi condamnate,
Ce nave şi ce mărfuri scufundate,
Iar valurile se supun fără echivoc
Acelui crud joc,
Fără a lua-n seamă ţărmurile-înspăimântate.

"Cei care coboară la mare în corăbii,"* duşi de val,
Şi corali cresc pe buzele lor de coral.....
Şi luna în tot acest timp
Cu un vampir, apelor călăreţi,
Beau nectarul din sângele propriei vieţi.

* Psalmul 106/23-24
"Cei care coboară la mare în corăbii, şi-şi fac lucrarea lor pe ape mari,
Aceia au văzut lucrurile Domnului şi minunile Lui din adâncuri."

poezie de Ruby Archer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sufletele mari viaţa bate ca valurile în stâncă, şi cei mai mulţi înţeleg din ele numai nisipul ce cade.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o bună zi, după ce vom fi luat în stăpanire vânturile, valurile, mareele şi gravitaţia, vom pune la lucru energiile iubirii. Atunci, pentru a doua oară în istoria omenirii, omul va fi descoperit focul.

citat clasic din Pierre Teilhard de Chardin
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi marea, inima îşi are, şi ea, furtunile şi acalmiile sale, dar când suflă vântul iubirii, valurile se agită puternic.

aforism de Hacob Paronian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!