TREZEŞTE-TE OMULE DIN GREAUA TA BEŢIE
Trezeşte-te Omule din greaua ta beţie
În care te afunzi cu propria-ţi inerţie
Şi aripi largi să-ţi crească în zborul spre menire,
Că tot ce e creat pe lume se datorează ţie.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemele Apocalipsei

-I-

Trezeşte-te Mamă
trezeşte-te Ţară
copiii te cheamă
ieşi Mamă afară

Trezeşte-te Ţară
trezeşte-te Neam
ce vremi de ocară
prieteni nu am

Trezeşte-te Neam
copiii te cheamă
un dor vai mai am
trezeşte-te Mamă

Trezeşte-te Ţară
şobolanii se cară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În interiorul inimii se află un spaţiu în care străluceşte o lumină divină. Întreaga fiinţă umană este transformată atunci când această lumină se trezeşte. O, omule, atunci când tu ai aceste infinite comori în interiorul tău, ce fel de fericire cauţi tu în lumea exterioară? O, omule, trezeşte-te, meditează!

Swami Muktananda în Maha Siddha Yoga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare...

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare,
din răsfăţul dragostei când eşti rănită,
cheamă cerul şi te dezleagă de visare
când liturghia fericirii ţi-e ispită.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, dă-ţi o şansă –
tu ţeşi urzeala firelor de rugăciune,
busuiocul bobotezei de sub perna ninsă
nu-l arde pe jarul clipei slăbiciune.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi dă viaţă,
Moartea-i negarea ideii de femeie.
Răscumpără din vârtejul greu de ceaţă
Menirea firii tale dumnezeie.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi păşeşte
mireasă peste pragul aievelor trăiri.
Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi zdrobeşte
albumul demodat cu-un ciob de amintiri.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ÎN TOT CE FACEM SĂ AVEM CREDINŢĂ(Rubaiat)
În tot ce facem să avem credinţă
Spre a putea urca spre biruinţă,
Ca în această viaţă, care-i dură,
Feriţi să fim de greaua suferinţă.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

OMULE, ZDROBEŞTE JUGUL PAROXISTIC DE PLĂCEI-Ruba
Omule, zdrobeşte jugul paroxistic de plăceri
Şi fugi din starea de robie a luxoaselor averi,
Viaţa ţi-o trăieşte-n simplitate, linişte şi pace
Ca-n clipa de pe urmă-n mântuire să mai speri.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

OMULE, NU TE LĂSA CONDUS CA VITA-N TURMĂ
Omule, nu te lăsa condus ca vita-n turmă
De văcarii care îţi pocnesc din bice-n urmă,
Demnitate şi curaj prin vene să îţi curgă
Ş-ai să vezi cu ochii tăi cum relele se curmă.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

trezeşte-te iubito
te rog trezeşte-te
adormirea ta a născut
un armaghedon prin brutusiană
din maci
moartea a devenit bunică
emotivă mănâncă o primăvară
în anticamera întâmplării
aşteptând ultimul călăreţ
să-ţi aducă florii
haide
e timpul timpului

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urări scurte

Tu să nu uiţi.
Tu să nu uiţi de tine,
De lume şi de suflet,
Să nu uiţi de durerea
Ce-a provocat un scâncet.

Să-ţi aminteşti.
Să-ţi aminteşti cu viaţă
De oameni şi de locuri,
De întâmplarea care
Te-a dus pe-a' tale docuri.

Să iei aminte.
Să iei aminte orice
În viaţă-o să te-ajute,
Că-i sfat ori că-i îndemnul
Ce nu o să se uite.

Trezeşte-te.
Trezeşte-te şi simte
O lină adiere,
Un cânt de rândunică
Mereu să-ţi dea plăcere.

O să-ţi mai spun...
O să-ţi mai spun atâta
Că viaţa este scurtă
Şi e frumoasă tare
Trăită cât mai multă!

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PURTÂND UMIL PE CAP COROANA GREA DIN ASPRII SPINI
Purtând umil pe cap coroana grea din asprii spini,
Ducea pe umeri greaua cruce pentru presupuse vini
Pe Via Dolorosa urcâd spre locul de martiriu,
Ca mântuiţi să fim şi pe Golgota pelerini.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DACĂ NOSTALGIA NE CUPRINDE ŞI ÎN GÂT ŢI SE AŞAZĂ NODUL
Dacă nostalgia ne cuprinde şi în gât ni se aşază nodul,
Printre lacrimi căuta-vom calea cum se află modul
Să alungăm din suflet greaua suferinţă şi speranţa să învie
Că urmaşii noştri vor opri definitiv spre alte zări exodul.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O beţie de cuvinte

O "beţie de cuvinte"
E în cer şi pe pământ
Şi profane şi preasfinte,
Dar mai multe... vorbe-n vânt.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când erai mic nu te întrebai ce e fericirea, nici nu o căutai. Era starea ta naturală, zona ta de confort. Erai fericit fără absolut niciun motiv, pur şi simplu erai. Dar ai crescut, ai fost învăţat că trebuie să-ţi dobândeşti fericirea şi astfel ai acoperit-o cu aceste gânduri, creând o iluzie care te face să crezi că nu eşti fericit deja. Bună dimineaţa, trezeşte-te din vis, trezeşte-te din iluzie! Nu ai nimic de dobândit, deja eşti tot ceea ce ţi-ai putea dori să fii, chiar Acum!

citat din Cezar-Ştefan Jinga
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfatul lui Păstorel unui drogat: "Din beţie te trezeşti, Din prostie niciodată!"

Orişiunde te găseşti,
Află-acest proverb şi tu:
Din beţie te trezeşti,
Din abuz de droguri... NU!

epigramă de George Zarafu din săptămânalul "Amprenta" din Buzău (19 iunie 2004)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caţavencilor parlamentari

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi;
Să vezi o lume plină de eroi,
Dar şi eroi ai zilelor matale.

Avem acuma caţavenci de soi,
Care se pierd în cuvântări banale.
Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi.

Iar, de-o să vii, poate găseşti o cale
Sa îi aduni pe toţi c-un măturoi,
Şi să-i arunci la groapa de gunoi,
Ce încă mai există-n Haimanale.

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale!

rondel de Virgil Petcu din revista "Rezon", nr. 2 (24 iunie 1990)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PE ORIŞIUNDE OMULE VEI FI UN STĂTĂTOR ORI MARE PEREGRIN
Pe orişiunde Omule vei fi un stătător ori mare peregrin
Adu-ţi aminte de a semăna în jurul tău un gând curat, divin;
Mirabila sămânţă risipită pe al lumii roditor ogor
Va naşte alte de bune gânduri în mintea generaţiilor ce vin.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăruire

Omule, ce urci pe scheli mereu
Cărămizi, de dimineaţa până seara,
Cum aş vrea să-ţi port şi eu povara,
S-o-mpărţim - să nu-ţi mai fie greu!...

Omule, care-ai bătut la uşa mea
Gol şi flămând şi-aproape fără grai,
Ia-mi hrana mea şi cel din urmă strai
Şi bucură-te cât vei mai putea.

Omule, care-ai trecut pe lângă mine
Purtând tăcut dureri ce nu le spui,
Dacă-ai iubit durerea orişicui,
Dă-mi sarcina tăcerilor din tine.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul

Vinu-i băutura care poate limba s-o dezlege,
De-i băut pân' la beţie, schimbă cerşetoru-n rege.
Un defect el are, totuşi, bunul nostru vinişor:
La trezirea din beţie, regele-i iar cerşetor.

epigramă de George Budoi din Elogii vinului şi viei (4 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum există o beţie de Dumnezeu, care nu vede lumea sau urâţenia ei, aşa este şi o beţie de lume, care nu vede în urâţenia ei nici sfinţenia lui Dumnezeu.

citat clasic din Dumitru Stăniloae
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eşti atât de frumos
când râzi nonşalant
ca o ninsoare cu chip de copil
într-o lume mai puţin definită
din niciun anotimp ştiut
de mine de tine şi alţii
iar zâmbetul tău pleacă
din colţul stâng al gurii
spre lumea dinafară
omule
ninsoare târzie
peste câmpuri cu maci
albite de galben
eşti incredibil de real
atât de viu şi frumos

omule
ninsoare târzie
în lanuri de ceaţă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina iniţiatului

Ziua din urmă. Omule, e-adevărat:
din tot ce-a fost,
nimic nu s-a schimbat,
roteşte sus acelaşi cer,
se-ntinde jos acelaşi pământ.
Dar un cântec s-a iscat în larg,
mare şi tainic, în larg.
S-ar zice că sicriile s-au desfăcut în adânc
şi din ele au zburat
nenumărate ciocârlii spre cer.
Omule, ziua de-apoi
a ca orice altă zi.
Îndoaie-ţi genunchii,
frânge-ţi mânile,
deschide ochii şi miră-te.
Omule, ţi-aş spune mai mult,
dar e-n zadar ¬-
şi-afară de-aceea stele răsar
şi-mi fac semn să tac
şi-mi fac semn să tac.

poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!