Mrejele propriului sine
Ai gust de uitare și de zadar,
Timpul, Octombrie, pictat fără har,
Pe pânza în care un trup învelesc,
Stoluri așterne, pasari pășesc...
Umilele ceruri le sunt interzise,
Iubite Octombrie, acestea fiind zise,
Îmbracă-ți tunica de palidă ceară,
E frigul prea mare, în sine și-afară
Și degeaba reproșul aceluiași timp
Așez în lumile ce nu pot să schimb,
Ai gust de deja iar ceea ce vine,
Pierit cade-n mrejele propriului sine.
Octombrie cu trepte de miere-n culoare,
Sunt zilele tale profund trecătoare,
Ai gust de uitare, vei trece iar;
Octombrie iubire, ai gust de zadar.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Și iată octombrie vine
Și iată... octombrie vine,
Se-aprind felinare pe cer,
Nimic nu-l mai poate reține
Pe veșnicul iubit... efemer.
Și-ți curge octombrie-n poală,
Cu frunze de-aramă și nuci,
Pătrunde ușor ca o boală,
Tu unde, tu unde te duci?
Și-aleargă octombrie, parcă,
La braț cu iubirea de ieri,
Când clipa începe să toarcă
Atâtea nebune... plăceri.
Te-așteaptă octombrie, seara,
Când plâng trandafirii de dor
Și-ncet... se aude vioara,
Atinsă de un tainic... amor.
Și iată... octombrie vine,
Parfum de speranță și must,
Se agață și trage de mine
Nectarul... în taină să-i gust.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octombrie
Octombrie e vremea când
copacii revelează
culori pe care le-au ascuns tot anul.
Oamenii au
și ei
un octombrie al lor.
poezie de J.M. Storm, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octombrie
Octombrie a ajuns
aproape de final, tăcut, ușor
și pe vârful piciorului.
Aducând multă culoare în peisaje,
miros de crizanteme, ploaie
și lumină senină în asfințit.
Octombrie este mirosul de ceață,
de recoltă bogată în legume, fructe,
și de frunze colorate în mii de culori.
Asta îmi încălzește inima....
Simplitatea e farmecul vieții.
poezie de Eugenia Calancea (23 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu lunecai prin octombrie
tu lunecai prin octombrie
părul un pic răvășit spre muzica de pian
clipea
știi tu
tu
simțeam cum mă așteptai mă răvășeai
între brațele și coapsele tale îngropate jumătate de frunzele lui octombrie
o navă și un ceas poticnit ne țineau lămpaș
dragă tu dragă
mugur trezit clipa picurată în iris
de o clepsidră mugindă aburită
flăcări în răsfăț de ocean de toamnă
cu pierderi de final și în tăcere
tu lunecai prin octombrie
frunzele curgeau în aval
nimeni nu te întrerupea
erai toamna perfectă
cu un pic de soare în anunț
și o liniște primordială
eternă
tu lunecai prin octombrie
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au gust
Au gust diminețile de vară
Când mă săruți la răsărit.
Au gust buzele a scorțisoară
Și-ntr-o iubire s-au contopit.
Au gust serile frumoase, târzii
Când ne plimbăm de mână.
Au gust sutele de poezii
Când le reciți sub clar de lună.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 august 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- octombrie
- Octombrie este o simfonie a permanenței și schimbării.
definiție de Bonaro W.Overstreet (octombrie 2012)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Lumea zurgălăilor de ceară
Regină în caleașcă de uitare,
Trece ades splendoarea clipei
Peste maidanul vieții trecătoare,
Aflat la marginea risipei,
Îmbătrânește-mpărăteasa
Cât ruginește atelajul,
Cât preotul și preoteasa
Din smirnă rostuiesc mulajul
Roții fără de cadran
Ce se înfige în pamânturi,
Clipă de clipă, an de an
Și nimeni nu mai știe cânturi
De noapte, care sorb lumina,
Cânturi de umbre care nu au scop
Ar trebui doar să-și asume vina
Ca suntem și rămânem doar un strop.
...
În lumea zurgălăilor de ceară,
Uitare pre uitare se omoară.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- octombrie
- Octombrie este frunza căzută la pământ, dar și un orizont mai larg văzut cu o sporită claritate.
definiție de Hal Borland
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă octombrie...
o ploaie rece se cerne
peste îmbătrânite frunze
din zborul efemer
vântul le așterne
covor multicolor
dumnezeiesc
eu rătăcesc pe cărări arămii
cu pasul usor
frunzele-abia să le-ating
să nu le strivesc
plouă octombrie în ore târzii
și timpul simt cum mă cerne
anoste clipe
printre degete parcă
mi se preling...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc în Octombrie
N-a mai rămas nici o speranță,
La radio e anunțat cu insistență,
Acum e ultimul val de căldură
Și-afară se schimbă ultima bordură.
Apare ca un fel de amenințare,
Și mă gândesc ca urmare
Să închid canalul cu dezinformare,
În ultima zi de toamnă cu soare.
Am să te iubesc în Octombrie
În fânul proaspăt cosit,
Și în pofida știrilor care sperie,
Ne vom purta ca doi îndrăgostiți...
Afară e tot o vară târzie,
Și un ultim șantier, fără concluzie...
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă în octombrie
Iubește-mă-n octombrie
cu fiecare strop de noapte
ce coboară peste zi,
cu fiecare frunză ruginită
ce-și doarme fericirea de o clipă...
Iubește-mă în amintirea
pășilor tăcuți
ascunși în scorburi de uitare...
Iubește-mă ca la-nceput de lume...
în timpul îmbrăcat în veșnicii,
în zborul păsării născută dintr-un nume
ce-și strigă lacrima printre făclii...
Iubește-mă în șoaptă de durere
Și iartă-mi rătăcirea în cuvânt,
m-ascunde-n timpul care piere
-fir de nisip gustat de vânt -
Iubește-mă, iubește-mă și-atât!
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase-a gust...
Miroase-a gust...
Miroase-a gustul de iubire, miroase-a patimă în noi
Miroase-a gust de fericire, miroase-a fân și caprifoi!
Miroase-a zâmbete furate, miroase-a sărutări fierbinți,
Miroase-a binecuvântare din Univers și de la Sfinți!
Miroase-a inimi împletite în contopirea unui trup
Și are gustul bucuriei când din amor nebun mă-nfrupt!
Miroase-a gust de primăvară când înfloresc salcâmii-n mai,
Miroase-a florile grădinii, a nopților urcate-n rai!
Miroase a sălbăticie, când trupurile cad înfrânte
La firul ierbii din poiană și a bujorilor de munte!
Miroase-a cer senin și soare, a alge și amor nebun
Când înspumați ieșim din mare, sub ocrotirea lui Neptun!
Miroase-a gust sărat de lacrimi când fericirea te înalță
Și-atâta bucurie-n suflet, prelinge lacrima pe față!
Miroase a copilărie, a gust de joacă și hârjoană
Și are gust de mângâiere și a miros de sân de mamă!
Miroase-a tot ce am uitat și are gust de te înalță
Miroase a trăirea ta și are gust nebun de viață!
poezie de Florentina Mitrică (1 noiembrie 2014)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine noiembrie, iubito
Îmi bate noiembrie în geam,
Eu-i spun să mai întârzie un pic,
O iubire din octombrie mai am
Și n-am s-o las pentru nimic.
Mai am de scris vreo trei cuvinte
Și-un milion de alte ce-or mai fi,
Suspend și vis și mii de jurăminte,
Prin poezie vreau s-o pot iubi.
Noiembrie poate să nu mai vie,
În brațele ei simt cum mă topesc,
Femeie dragă, iubirea mea târzie,
Octombrie, eu vreau să-ți dăruiesc.
poezie de Mihail Coandă (19 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gust de ploaie
Plouă afară, curg șiroaie,
Cafeaua are gust de ploaie,
Sau gust de viață... nu mai știu,
E dimineață... sau târziu.
Îi sorb caimacul din priviri,
Citesc în el doar amintiri,
Cu degetul l-ating încet,
Să mă inspire, ca poet.
Văd parcă inimi desenate,
De frumuseți neîntinate,
Dansează toate, fericite,
Că s-au născut, că sunt iubite.
Mă tot gândesc... pot să le sorb
Dar fără ele aș fi orb...
Îmi plouă-afară, curg șiroaie,
Cafeaua mea... miros de ploaie.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog la rece
ce vară de toamnă e-afară
octombrie
octombrie peste tot
și-un pic de noiembrie pe-alocuri
pe trotuare și-n bălți
și vântul?
și vântul e-nceput de colinde
și plaja?
adună turiștii în snopuri
ciudat
mă trezeam în poveste
septembrie totuși nu este...
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă-n octombrie...
Iubește-mă-n octombrie, străino,
-Că în noiembrie deja-i târziu
Fii pentru mine primăvara iernii
Și eu o umbră, poate, c-o să-ți fiu.
Alintă-mă în toamna desfrânată,
Ce chiuie în aburi dulci de must
Ca-n lumea asta, de putere beată,
Iubirea să nu pară-un sentiment vetust.
Iubește-mă cu teamă și ardoare
Căci zguri de plumb răsar pe veac...
Fii elixir speranței care moare
Ca eu tristeții tale să-i fiu leac.
Apari duios din ceața ruginie,
Cu părul tău, de toamne răvășit,
Iubirea ta molcomă și târzie
Să-nvioreze sufletu-mi sfârșit.
... Iubește-mă-n octombrie, străino,
Că suntem fericiți să ne mințim...
Prin pâcla veacului pășind, hai, vino -
Amanți deplini să învățăm să fim.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În după-amiaza lui 19 octombrie 1899, m-am urcat într-un cireș înalt și, înarmat cu un fierăstrău pe care încă îl mai am, și cu o secure, am început să tai crengile moarte din cireș. Era una dintre după-amiezile acele tăcute, pline de culoare de o frumusețe pură pe care noi o avem în octombrie, în New England, și în timp ce mă uitam în est spre câmpuri, mi-am imaginat ce minunat ar fi să fac un dispozitiv care ar avea chiar și posibilitatea de a zbura pe Marte. Am fost un puști diferit când am coborât din acel copac, pentru că atunci când am coborât, existența părea în sfârșit să aibă un scop.
citat clasic din Robert H. Goddard
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitare
Câteodată uit,
Uit totul,
Uit rotund,
O uitare precum un fruct
Al pasiunilor pierdute,
Cu gust de timp mohorât
Și atunci o zăresc cum fuge
Clipa despletită,
Pe un maidan al părerilor de rău,
Julită de trecut,
Desculță de prezent,
Tânără de viitor,
Chicotind ca vântul,
La un singur oftat secundă
De miezul sufletului,
Pe ceasul acelorași lacrimi,
O prind din urmă,
De umerii ei mici
Și îi spun cu milă,
Scuturând-o,
"Tu de aici nu mai pleci niciodată,
Deoarece
Vei îmbătrâni clipă
Iar eu nu te voi mai recunoaște
Vei avea și tu
Copiii tai,
Îi vei învăța disprețul
Prin semne
Și prețul
Ca troc;
Ce-ți pot eu oferi
Pentru
A nu-ți mai uita părinții?
Poate că doar iertare,
Căci altfel,
Bătrână,
Matusalemic brazdată
De fagurii timpului,
Nu-ți vei îngădui clipă,
Calea
Reîntoarcerii
În mine.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viata are gust
Viata are gust de cirese copate,
Maine nu exista
Moartea e pe moarte.
Viata are gust de cirese amare,
Speranta e beata si pluteste-n zare.
Viata are gustul fructelor de vara,
Cand este prea dulce cand e prea amara...
poezie de Falvian Sorin Mureș din Poezie pe gard (24 iulie 2009)
Adăugat de Falvian Sorin Mureș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Martorul visător
Ai atâta ploaie-n tine,
Trec visările-n obsesii,
Ca o dimineață-n sine,
Dinspre-a nopților regresii,
N-am aflat de mă iubești,
Tu iubire ireală,
Fug de tine prin povești,
Pari un personaj de smoală,
Nu o zâna, ci o pală,
Într-o toamnă greu ploioasă,
O nevindecată boală
Dintr-o lume nefrumoasă
Care te dorește mult,
Mult mai mult decât poți duce,
Numai țipete ascult,
Schimb acele legi caduce
Spre un bine iluzoriu
Întru care n-am habar
De acel premonitoriu
Al trăirii în zadar,
Nu te mai feri de mine,
Vom muri oricum cândva,
Răul trece înspre sine,
Eu rămân să fiu a ta,
Fiindcă te iubesc și parcă,
În destinul ce-l petrec,
Zeci vapoare-aș da pe-o barcă,
Înspre tine doar să trec,
N-am profil de dezertor,
Nu sunt multe a mă frânge,
Sunt un martor visător
Dintr-o crimă fără sânge.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!