Fugari
Prin ploi, tăcuți
Veniți desculți
Să fiți de-ai noștrii
Fugiți de monștrii
Ce v-au lăsat
Fără de sat
Fără de viață
Pierduți prin ceață
Cu arme-n mâini
Cu mii de câini
V-ajung din urmă
Pământul scurmă
Înfruntă munți
Trec peste punți
De vechi corăbii
Negre ca corbii
Ce zboară-n stoluri
Prin triștii nouri
Să bată vântul
S-alunge gândul
Gândul cel rău
Ce cade-n hău
Să piară vraja
Să rupeți mreaja
Ce v-a ținut
Timpul tribut
Pentru-ntuneric
Moment luciferic
Descris și-n cărți
Însemnat pe hărți
Arse în foc
S-aducă noroc
Celor ce-o să scape,
În această noapte.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alerg cu gândul
Alerg cu gândul peste mări și ape,
Peste câmpuri întinse, peste munți,
În Univers pătrund tot mai aproape
Și tot întind închipuite punți.
Alerg prin galerii și prin genuni,
În zbor de chinuite încleștări,
Mai cred și câteodată în minuni,
În timpul ce-l consum în căutări.
Într-un ocean de gânduri mă scufund,
Când liniștea se-ascunde-ntr-un apus,
Ocean nemărginit și fără fund,
Cep doar nedumerire mi-a adus.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste pământuri
Cei ce ați fost muritori
Peste pământuri domniți
Vegheați alături de umbre
Ne priviti tăcuți din întuneric
Și iarăși muriți.
V-asșteaptă biserici în noapte
Să vă-nchinați, sa regretați
Ce-ați fost și că sunteți rătăcitori
Monștrii nebuni și ne-nfricați
Pierduți eroi.
Căutați lumină sfântă
O inimă blândă
Ce-a fost alături de voi
Când ați trăit
Când ați murit cu greu
Prin bălți și noroi
Și iarăși peste pământuri vă pierdeți
Ghidați de stele și furtuni spre abis
Prin flori de salcâmi adormiți
Luând cu voi doar noaptea
Dispăreți în zori.
poezie de Alin Ojog (12 mai 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spiritul iubitei
Pe drumu fără capăt,
Înaintez spre seară
Aș vrea să îți mai văd,
Înfățișarea iară.
Să ieși de printre pomi,
În spate având vântul
Să mă privești îndelung,
Să-mi tulburi iarăși gândul.
Veșmintele-ți din ceață,
Ce rup liniștea nopții
S-atingă iar cărarea,
Acestui ținut al morții.
Îmi vei vorbi prin soapte,
Certându-mă zadarnic
Iar după vii și plângi,
Căindu-te amarnic.
Ai fost și vei rămâne,
A mea împărăteasă
O frumusețe rară,
Din alte lumi culeasă.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din alte lumi
Am irosit o viață
Umblând prin ceață
Mergând cu voi
Prin bălți și noroi
Cantand la stele
Visele mele
Crezând în zei
Ca-n frații mei
În mari experți
Plini de peceți
În mâini cu aur
Cu gând de graur
Veniră la mine
Toți soli din iad
Cu ochi de jad
Ei vor să mor
Să fiu de-al lor
Cântând în noapte
Alături de șoapte
Venite din case
La ora șase
În miez de noapte
Sunt voci aparte
Dintr-un ținut părăsit
Destin țintuit
În cripta crăpată
Cu sânge pătată
Mă închin plângând
Văd suflete râzând
Uitate pe veci
În criptele reci
Iar eu muritor
Intru-n visul lor
Devenind ca ele
Suflete de iele
Numite în lume
Umbre fără nume.
poezie de Alin Ojog (21 martie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
În alt timp
Firul ierbii se usucă,
La fel ca sufletul de om
Pământul o să rămână,
Fără stele sau vre-un pom.
Si privim alienatici,
Timpul ăsta de gherilă
Așteptând ca și copii,
Să mai vină Moș Gerilă.
Totul putrezește-n cale,
Pașii noștrii nici n-au fost
Vor rămâne doar victorii,
Inutile, fără rost.
Când alții o să petreacă
Pe planete-ndepărtate,
Noi v-om fi tot la colibe,
Ascunși într-un colț în noapte.
Iar urmașii o să vadă,
Vremurile astea vechi
Și pe noi în alte poze,
Fără creier sau urechi.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul vine tot timpul să-ți ceară drept tribut Atenția ta, dar ce se întâmplă dacă nu i-o dai? Gândul vine tot timpul să-ți ceară drept tribut Atenția ta. Fără să realizezi că exact ACEASTA ESTE CAUZA LIPSEI TALE PERMANENTE DE ENERGIE, lipsei de farmec și spontaneitate, pe care încerci să o compensezi prin și mai multă "gândire controlată", deci ce se întâmplă dacă nu-i mai dai gândului TRIBUT atenția ta?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie funebră
Prin moartele scânduri ce stau de strajă
Aș vrea să te mai văd mergând prin cimitir
Să îți mai văd ochii cum mă privesc cu teamă
Iar după să dispari ca prin delir.
Ce opere, ce cantece regale?
Doar vocea ta mă-ncântă când o ascult
Ce îngeri care cântă lin la harpe?
Vreau să mai văd corbii din urma ta cântând.
Să bată clopotele să îți anunțe sosirea
Iar preoți să citească-n urma ta
Să arda candeli pe uitatele morminte
Să-ți amintești că tu ai fost a mea.
Și să dansăm în marea mascaradă
Creată pentru noi de ingerii din iad
Să zboare lângă noi roiuri de fluturi
Ce se transformă-n scrum și cad.
Dar nimeni nu va ști această noapte
V-om dispărea ca vorbele în vânt
Doar cimitirul va rămâne-n noapte
O părăsită bucată de pământ.
poezie de Alin Ojog (10 mai 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec anii peste vreme...
Trec anii peste vreme și vremea peste ani
nici gândul nu mai poate din urmă să-i ajungă,
la poarta neuitării doar lava din vulcani
cu amintiri aprinse încearcă să mai plângă.
Nici timpul nu mai vine în ritmul său banal,
secunde dilatate duc ziua mai departe,
trecând-o peste noapte pe coama unui val
din marea zbuciumată a vorbelor deșarte.
Se clatină lumina din falnicul văzduh
de-atâta grea prostie de-a valma aruncată
prin poezii orfane și fără pic de duh
ce și-au găsit cuvântul în coada de lopată.
Mă-ascund fără zăbavă în golfu-adiacent
să regăsesc uitarea sub umbrele opace
aduse peste noapte de vântul ascendent
din margini de iubire, venită să mă-mpace.
Îndată și tăcerea se-așterne, ca un scut,
o liniște cerească pe gânduri se întinde,
vin amintiri senine pe aripi de sărut
iar dorul tău, iubito, în brațe mă cuprinde.
poezie de Corneliu Neagu din Ecouri Existențiale
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să trec prin zid
Puterea gândului
Topeste distanța
Acele ceasornicului
Ne împrăștie viața
Printre palide lumini
La un colț din viață
Prin perdelele de crini
Tu-mi apari speranță
Buza Lunii zâmbitoare
Pare geam de ceață
Cerul argintiu în zare
Păsări ciripit de viață
Mă apropie distanța
Gândul este pozitiv
Față-n față cu speranță
Tare vreau să trec prin zid
Dar la prima adiere
Glasuri ce se pierd
Gândul el să te respire
Trag aer nu vreau să te pierd
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea strigoilor
Cu ochii înfometați căutați sânge
Fugiți după ei
După cei ce au scăpat
Curmați-le suferința
Trimiteții la zei.
Și fug cu disperare spre libertate
Dar cad, urlă de frică
Voi le ieșiți în cale
Îi ajutați
Să scape de lumea ce se strică.
Strigoi, adunați-vă în această noapte
O noapte a voastră
Să curățați locurile
De suflete ca mărăcinii
Ce se cred doar flori în glastră..
Se-ascund în biserici?
Atrageții afară cu aur
Cu mari promisiuni deșarte
Cu râset de balaur.
Să nu apuce iarăși
Să se mijească zorii
Împrăștiați-vă prin tot ținutul
La fel ca norii.
poezie de Alin Ojog (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentimente
Te iubesc mare
cu a ta undă ce mă porți în necunoscut,
te iubesc vânt
ce-mi aduci șoapte și vis de dor neînceput,
va iubesc ochi
pierduți, ca două mari corăbii fără cârmă,
vă iubesc sfioase
mâini pline de dorinți, de dor fără urmă.
Te iubesc toamnă
cu nostalgia zilelor ce vara mi-o cheamă,
te iubesc mamă
cea chinuită, rătăcită și fără de întoarceri,
te iubesc viață
cu ploi, vânt, ceață deasă, sălcii pe maluri,
te iubesc ființă
cu a ta credință, plina de iubire și doruri.
Te iubesc cuvânt
ce-mi lași liber spre tine, al meu tainic gând.
poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invocând natura
Pregătiți-vă să stăpâniți
Voi, vanturi
Peste cei ce au fost părăsiți
De gânduri
Aduceții în adieri line
Pe ei
Să capete de la natură
Puteri de lei
În șoapte line să strige vântul
La noi
Ca toți suntem blânzi ca o turmă
De oi
Toți pomii ce-ndură furtunile
Grele
Ce încă țin în viață păcatele
Mele.
Să vină, să strice cu crengile
Lor
Blestemul ce mă ține legat
Până mor
Degeaba am în maini scripturile
Vietii
Degeaba urlă câini enumerând
Poeții
Doar morții îmi pot spune ce este
O viață
Doar ei îmi pot găsi scăparea
Prin ceață.
Dar ploaia stinge portalul
Dintre lumi
Ridicând zid peste înaltele
Culmi
Scăpându-mă de tot de tristul
Viitor
Transformându-mi jalnicul trecut
Într-un nor
Făcându-mă să văd Pământul
Ca un rai
Să cânt naturii ca îngerii
La nai
Făcând să dispară tristețea
Pe vecie
Pământul să rămână de drept,
Numai mie.
poezie de Alin Ojog (1 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea
în timpul din urmă
cel din urmă rămas
plec fără urmă
tăcut și la pas
pasul e greu și trupul rebel
sângerează gândul în amurg
dansează prin păduri albe iele
goale, pure și ele
privesc dansul lor aprig
dans nebun, dansul de foc
în viața asta fără de noroc
prin craniu șuieră vântul
ielele fug, prin păduri de fagi se ascund
obosit, poposesc în tragic cătun
la margine de veac
sfâșiate, vise atârnă de poarta tăcerii
pescărușii țipă pe mare,
a dulce, suavă chemare
acolo, în larg, dincolo de zare
în zori voi pleca pe valul tăcut
ce trupul îmi poartă
ce viață, ce soartă
să bat din poartă în poartă
să pier în a mea vatră
revin în fiecare an pe țărm
purtat de un dor, pe câte un val
să dărui speranță, iubire în toate
aduc din mare, o chemare
o scrisoare,
pentru femeia ce așteaptă la mal
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaj mistic
Scriu pe pereți...
Poezii celor de pe urmă
Mesaje pentru spirite
Citate din cărți sfinte
Scrise de un nimeni ca mine.
Judec...
Pe cel de langa mine
Va judec pe voi timpuri
Păreri ce nu au existat
Judecat fiind și eu de zei.
Gândul...
E slobod și e toxic
E trecut prin sabie
Gand despre alte vieți
In care am fost un gânditor.
Voi fi...
Un spirit sa va privesc
O frunză in furtună
O raza printre nori
Voi fi mereu in urma voastră.
poezie de Alin Ojog (5 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valentine's day
pretutindeni e iubire, pretutindeni e miracol
diademe de lumini ne mângâie cu raze
timpul e sublim artist face spectacol
răsună prin cântec vibrează prin fraze.
mă simt soră cu pământul cu falnicii munți
îmbrăcați în codrii cu cetina verde
peste valurile negre s-au ridicat punți
mărgeanul de speranță nicicum nu se pierde.
vântul îmi e prieten aerul îl primenește
învăț de la furnică să nu cred în povară
simt entuziasmul când floarea-mi zâmbește
sunt precum fluturul îndrăgostit de vară.
binecuvântez iubirea astăzi se sărbătorește
plutesc de fericire ca struna pe vioară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirit cunoscut
În zare mă uit noaptea și văd ce gândești,
Doar gânduri despre moarte și triste povești.
Privesc către mare și-ți văd sufletul,
Aprig ca un leu, ce-și laudă urletul.
Admir toți pomii, ce visează tăcuți,
Sunt toți anii tăi, de vreme abătuți.
Privesc lumina lunii, ce lumină pământul,
Lumina din ochii tăi, ce-ți luminează gândul.
Te văd chiar pe tine, pe-o bancă plângând,
Se-aud toți cei dragi, de departe strigând.
Pășesc către tine, dispari făr' de urmă,
Tăcut ca o umbră, ce întunericul scurmă.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dați timpul înapoi!
Plecați voi păsări călătoare,
Dar oare mai veniți la noi?!
Vă rog, dați timpul înapoi,
Să fie cald, să fie soare!
În stoluri negre ați fugit
Purtate de năvalnic vânt.
Atunci când aripa s-a frânt,
Ca pe Hristos v-au răstignit.
Va rog, dați timpul înapoi,
De dragul meu și-al tuturor!
Să depănăm povești de dor,
Veniți sub streașină la noi!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă celor albi la tâmple
Albi la tâmple de poveste,
Iarna-n noi a-nmugurit,
Gând de nouri peste creste,
Pace-n veci în infinit.
Nuferi aurii-n privire,
Tainice înțelepciuni,
A iubirii strălucire,
Risipită-i în genuni.
Albi la tâmple de poveste,
Flori de cais și flori de măr,
Mândrii, fără să le pese,
Trec bătrâni prin timpul lor.
La urechi cercei de stele,
La morminte cruci de lemn,
Ne-au lăsat bătrânii sene,
Amintire să le-avem.
Iarna-n noi a-nmugurit,
Sub basma, albe troiene,
Cad în sufletul cernit
De boală și de durere.
Cresc nămeți în ochiul trist,
Peste troienite umbre
Și cu fiecare vis,
De tăceri timpul ne umple.
Gând de nouri peste creste
Și iluzii în panere,
Vieți adeseori modeste,
Inimi veșnic austere.
Sub cununi de neputință,
Ca un clopot vor răzbate,
Drumul către neființă,
Până dincolo de moarte.
Pace-n veci în infinit,
Pace peste lumea toată,
Trec bătrâni, etern albind,
Prin dureri și griji, prin sloată.
Bărbi de spumă, biet pribeag,
Căutâdu-și resemneare,
Plângând, se oprește-n prag
Și privește lung în zare.
Nuferi aurii-n privire,
Streașină de promoroacă,
Vara trece fără știre,
Vine toamna, apoi pleacă...
Țurțuri reci înspre privire
Își îndreaptă săgetarea...
De nori grei nefericire
Este-acum pătată zarea.
Tainice înțelepciuni,
Munți lucind, purtând ispite
În arzândele cununi,
Ne ascund învățăminte.
Trec, stăpâni pe cai grei...
Amazoane, în clepsidră,
Trec prin râuri viorii...
Vor pământul să-l cuprindă.
A iubirii strălucire,
Lin alunecând spre cer,
Ca o pasăre-n pieire
Prinsă-n lanțuri de mister,
Trec bătrânii umbre lucii,
Trenuri lungi în vremuri grele,
Trec lăsând în urmă pruncii
Lampioane efemere.
Risipită-i în genuni
Negura... Și îngenunche,
Când a morților furtuni
Ciutura de lemn își umple.
Clopot bate-n mute zări,
Morți nuntesc întru chemare,
Lacrimi curg, se-aruncă flori
Și se pierd... în depărtare...
Risipită-i în genuni
A iubirii strălucire.
Tainice înțelepciuni,
Nuferi aurii-n privire,
Pace-n veci în infinit,
Gând de nouri peste creste,
Iarna-n noi a-nmugurit...
Albi, la tâmple, de poveste...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
100
În orașul dintre munți -
Ca știrbite stalagmite -
La un an după război,
Casele rânjeau rănite.
Toamna munții-nvinețea,
Sevele-nghețau în plante,
Bruma cobora în zori
Peste băligi, diamante.
Douăzeci și trei august
Prima-i pomenire vie
Și-a adus-o printre plopi
Mari, de toamnă timpurie.
În orașul dintre munți,
Oamenii nu pricepură
Cât de mare-i acea zi
Învălită-n ploaie sură.
Prin noroiul de pe străzi
Defilau numai o sută,
Doar o sută de bărbați -
Sub a vântului volută,
Steagul roșu vuvuia
Printre casele sărace,
Precum flamurile mari
Ale armiilor face.
La ferești se închinau
Babele ca-n cimitire,
Alții clătinau din cap
Parcă a nedumerire,
Alții presimțeau sub cer
O schimbare nevăzută,
Și prin ploaie defilau
Cei o sută, cei o sută.
Trec o sută prin ruini,
(Azi sunt parcuri și sunt case)
Trec o sută, câinii bat,
(Azi, motoare zgomotoase)
Trec o sută cadențat,
Stropi de glod pe strai s-anină,
Trec o sută, nouri cresc,
Dar sub nouri e lumină.
Trec o sută - ochi fierbinți,
Buze strânse-nvinețite,
(Până azi căzură mulți
Ori sub ploi, ori sub cuțite).
Trec o sută pe asfalt -
Șfichiuiți de ude ramuri -
(Până azi crescură mulți
Din acei ce-au stat la geamuri).
În orașul dintre munți,
Ca o apă-n soare suie
Oamenii pe strâmbe străzi,
Și-n stindarde vântul vuie.
Ca o inimă pulsând,
În mulțimea desfăcută
Se aud sonor pășind
Cei o sută, cei o sută.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihopat
E noapte... și ce dacă?
Ar fi un lucru nou
Să tai întunericul
Cu lama încinsă-n foc
Stropită cu sânge de om...
Ce dacă? Aș sluji iar lor
Să fiu în rândul hoardelor
Aș trăi... aș lupta pentru ei
Împotriva acelor zei
Ce m-au lăsat fără destin.
Aș arde pe veci în foc?
Nu aș arde, aș dansa cu ei
Un dans ca în ploaie
O ploaie de toamnă rece
Aș avea... puteri de arhanghel.
Voi fi scris în cărți... nu cred
Nu în cărți pământești trecătoare
Ci în cărți învăluite în fum
Fum cu miros de carne arsă
Venit din groapa fără fund.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!