De pe țărm
O pasăre gri singuratică
Îndepărtându-se-n zbor, micșorându-se la orizont,
Singură în umbrele, în grandoarea și-n vâltoarea
Nopții și-a mării,
A stelelor și-a furtunilor.
Departe, planează și se clatină deasupra întunericului,
Departe, se leagănă și înfruntă bezna de-afară,
Departe, în vânt, în ploaie și-n necuprins,
Departe, în groapa acestei imense lumi negre,
Unde se înfruntă negurile, guvernează cerul, răsuflă marea,
Unde ceața-i iubire și zborul extaz,
Gloria șansei și pericolul morții
Sunt tovarășii aripilor ei încântate și înfrigurate.
Departe, în adâncul lumii imense și întunecate,
Dincolo de lungile frontiere unde, odată ajunse,
Spuma și deriva valurilor răzvrătite dispar,
Deasupra mareelor care se-avântă și se retrag, și se destramă.
poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre singurătate
- poezii despre păsări
- poezii despre ploaie
- poezii despre pericole
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Krakenul*
Sub tunetele-abisului de sus, de necuprins,
Departe, departe în adâncul mării,
În veșnicul lui somn, de vise neatins,
Kraken-ul doarme: razele soarelui din tării
I-alunecă difuze-n jur: hula,-ntr-o continuă recidivă,
Dulăii valurilor mari deasupra lui și-asmute;
Din mii de grote fermecătoare și din celule neștiute,
Ascunse-ntr-o lumină palidă și maladivă,
Polipi cu imense brațe, mai mulți decât destui,
Se vântură în moțăiala mării, în verdele-i ținut.
Acolo el de veacuri gogește și veacuri va gogi
Îngrășându-se cu viermii mării în somnolența lui
Până când cel din urmă foc va-ncălzi apele abisului;
Atunci de îngeri și de oameni va fi din nou văzut
În răcnete-nălțându-se deasupra mării pentru a muri.
* Kraken cuvânt scandinav desemnând toți miticii monștri marini; krakenul, asemănator unei caracatițe, avea forța și abilitatea, conform legendelor, de a scufunda o corabie.
poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre viermi
- poezii despre timp
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre moarte
- poezii despre marină
Credo
Nu-mi găsesc calea: nu se vede nici o stea
Călăuzitoare pe cerul acoperit de nori;
Și nu se-aude murmur și nu se-aude șoaptă
De ființă-n jur, doar o voce însingurată-n sinea mea,
Fulgurantă ca zborul frânt, pe înserat, de rândunea;
Ca o muzică imperială, demult pierdută, care-așteaptă
Undeva, unde îngeri cu degete subțiri împletesc gânditori,
Ca-n vis, frunze-îngălbenite pe cununi care n-au flori.
Nu, nu există nici un licăr, nici o chemare nu străbate,
Pentru că cel care se-închină, se-închină de teamă,
De teama întunericului și-a haosului violent al nopții;
Dar cu toate-acestea știu că deasupra și dincolo de toate
Se află-un mesaj trimis prin ani de departe, care ne cheamă,
Presimt gloria luminii ce va să vină, pe care-o visăm cu toții.
poezie de Edwin Arlington Robinson,1869-1935, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre frică, poezii despre voce, poezii despre violență sau poezii despre vinovăție
Eu sunt
Eu sunt: totuși, nimănui nu-i pasă și nu știe ce sunt,
Prietenii m-au părăsit în niște imagini uitate;
Consumat de propriile-angoase, n-am unde să mă-ascund,
Ele vin și dispar fără-avertisment, pe neașteptate,
Stoluri, ca umbrele care tot scad, în dragoste și-n moarte;
Și, totuși, eu sunt! și trăiesc toastând cu umbre, de-aproape și departe:
În vidul disprețului și-n larma zilei, în mările cele vii
Fremătând de-ale valurilor neadormite vise,
Unde nu există conștiința vieții, nici bucurii,
Ci doar vastitatea eșuarii mele-n fața porților deschise
Unde cei pe care i-am iubit ca pe ochii-mi, ferestrele luminii,
Îmi sunt străini O, nu, nu! Mai străini decât străinii.
Mi-e dor de spații unde omul nu a ajuns nicicând;
De-un loc unde femeia niciodată nu a râs, nici n-a jelit,
Acolo mă-aș aciua lângă Creator extras din vis, lipsit de gând
Și-aș adormi, precum copil dormeam, somn dulce, liniștit:
Fără-a ști ce-i grija, fără-a îngrijora pe altul;
Sub mine, iarba verde deasupra, cerul înstelat, înaltul.
poezie clasică de John Clare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre iubire, poezii despre verde, poezii despre uitare, poezii despre râs sau poezii despre prietenie
Nu sunt singura femeie ce și-a înfipt cuțitul în piept
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie ce și-a smuls inima
cu mâinile amândouă
ca un măcelar profesionist
așteptând să fie plătit
pentru sângele scurs pe tejghea
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie care a avut curaj
să își arunce inima în țărână
apoi să o calce în picioare
nu
nu sunt singura femeie care a crezut
că poate să își pună inima la loc
fără să urle
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie
care a înfipt acul în carnea sângerândă
și a promis că se vindecă
nu
nici pe departe
că doar asta au făcut toate femeile
ce te-au privit
măcar o secundă
până în adâncul durerii tale
poezie de Any Drăgoianu din Recuperarea sinelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre sânge, poezii despre secunde, poezii despre plată, poezii despre picioare, poezii despre mâini sau poezii despre inimă
Departe
Ascunsă în noapte,
Departe de lume,
In verdele crud
De ferigă
Greierii cântă
Felinare aprind licuricii
Departe..... departe....
Ascunsă în noapte
Poiana m-așteaptă
Cu brațe de șoapte
Departe
Cat mai departe.
Ascunsă în noapte.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre licurici sau poezii despre greieri
Departe
îți pot spune cu exactitate
unde te afli
știu cu precizie milimetrică
unde ești
ești departe
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna este departe de ocean
Luna este departe de ocean
Și, totuși, cu mâini de ambră
Îl conduce, docil copil,
De-a lungul acestei plaje, albă.
El nu se-abate nici măcar c-un grad;
Privind-o în ochi atent și sfios aparte,
El vine de departe și se-apropie de-oraș
Doar pentru a pleca din nou departe.
O, Doamne, a ta e mâna cea de ambră,
Iar iar eu sunt marea de departe
Supusă oricărui comandament pe care ochii tăi
Mi-l impun, micșorand distanța care ne desparte.
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Emily Dickinson despre timp, poezii despre plajă, poezii despre ocean, poezii despre copilărie, poezii despre alb sau poezii despre Lună
Departe
mâinile mele
două călugărițe albe
leagănă aerul
în inima nopții
mă dor toate rănile
de piatră
sunt prea departe
de somnul tău
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor sau poezii despre aer
Albastra dorință
Marea,
plină de sufletele înecaților
rostogolite de reflux
departe de noi.
Și întoarsă
în mijlocul
planetei pustii
departe de mine.
Înalță privirile albastre
răsucite în scoici
sub mătase de alge
departe de cer.
Ucide-n adâncuri
zdrențuite suflete moarte
de pești
departe de țărm.
În care coralii
clădesc
ziduri de veci
departe de ea.
Sfârtecă trupul feciorelnic
de lumină incandescentă
cu buzele întredeschise
marea
așteaptă mareea
așteaptă
pământul mușcat...
poezie de Sorin George Vidoe din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre albastru, poezii despre trup și suflet, poezii despre planete, poezii despre pești, poezii despre lumină, poezii despre dorințe sau poezii despre Pământ
Gânduri de toamnă
Cad frunzele, într-o perdea gălbuie.
De pe terasă vrut-am să privesc,
Prin zborul lor, statura ta, dar nu e;
Doar muntele departe îl zăresc...
Sunt singură și dorul tău mă cheamă...
Cad frunzele, și eu oftez prelung.
Nici nourii la tine nu ajung,
Căci toți, deasupra mării, se destramă...
poezie de Li Tai Pe
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre munți, poezii despre gânduri, poezii despre galben, poezii despre frunze sau poezii despre căderea frunzelor
O viață pe ocean, pe val
O viață pe ocean, pe val,
O casă legănată pe-abisul de sidef,
Unde apa se-înalță și recade muzical,
Iar vânturile o țin tot într-un chef!
Șoim în colivie, mai am doar un dor mare
Pe acest țărm gri, același mereu, mereu:
Redați-mi gustul și sarea mării sclipind în soare,
Pulberea stropilor, pasărea furtunii în plonjeu!
Pe punte iarăși, stăpân pe mare și pe vânt,
Pe velierul meu mai iute decât toate:
Sus pânzele! Adio, adio, tu, pământ!
Negurile rămân în pupa, undeva departe.
În spuma albă ne-înfigem cu-întreg curajul,
Albatroși eliberați, spre geana zării
Asemeni lor, ne vom găsi sălașul
În singurătățile din largul mării.
Pământul este demult pierdut vederii,
Norii au început deja să se încrunte;
Dar, cu nava zdravănă și bravi coechipierii,
Noi spunem, să vină furtuna să ne-înfrunte!
Cântecul din inima noastră trebuie să fie,
Când vântul și-apele aiurează sub cerul de cleștar,
O casă pe mare, unde imense talazuri bântuie!
O viață pe ocean, pe val!
poezie de Epes Sargent, 18131880, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre nori
Cursă
Mai departe de moarte, mai departe de viață,
mai departe de dragoste, mai departe de mine,
mai departe de noi,
mai departe de cei care-am fost,
de cei care-am fi putut deveni.
Și cursa continuă.
poezie celebră de Octavian Paler din Poeme (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Octavian Paler despre viață, citate de Octavian Paler despre moarte, citate de Octavian Paler despre iubire, poezii despre devenire sau citate de Octavian Paler despre devenire
Trapa
Mai departe de moarte, mai departe de viață,
mai departe de dragoste, mai departe de mine,
mai departe de noi,
mai departe de cei care-am fost,
de cei care-am fi putut deveni.
Și cursa continuă.
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
toamna și-a strâns lucrurile în valiza maro
și pleacă departe nimeni nu știe unde
face loc iernii cu tendințe retro
tradiții cu colinde pe străzi să abunde.
gânduri aleargă nebune care încotro
sar peste obstacole mari și imunde
toamna și-a strâns lucrurile în valiza maro
cântecul ciocârliei în sân îl ascunde.
pornesc de la capăt din punctul zero
străbătând labirintul cu cărările scunde
cumpăr de la târg fericiri angro
globulețe pictate cu steluțe rotunde.
toamna și-a strâns lucrurile în valiza maro
și pleacă departe nimeni nu știe unde.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tradiții, poezii despre pictură, poezii despre obstacole, poezii despre iarnă, poezii despre fericire sau poezii despre colinde
Oricât de departe ți-ar zbura mintea, nu poți ajunge mai departe de unde îți este corpul.
citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor sau citate despre corp
Adăpostul țărmului
Lapoviță! Și grindină! Și trăsnete!
Și delirul vânturilor turbate,
Și-n depărtare nisipul falezei cu tente
Vinete, ca cele ale valurilor umflate
Diavoli împielițați, vânturile-apar
De nicăieri, furioase, urlând îngrozitor
Jur-împrejurul urgisitului marinar
Făcut ghem în barcă, lipsit de ajutor
Împins de valuri departe de coliba lui,
De țărmul pietros și înfrigurat,
Unde se strecoară umezi șerpii vântului
Căutând un frunziș în care să își facă pat.
Departe de femeia care plânge,
Invocând cu rugăminți disperate
Mila divină, oferind lacrimi de sânge
Unui cer zborșit, cu sprâncenele-ncruntate
Departe de micii ștrengari care
I se cățărau chicotind seara-n spinare
Departe de ferestrele surâzând îmbietoare,
Marinarul e împins de vântoase mari pe mare!
Facă-se milele marine centimetri-n jurul lui,
Să-l scape de marea înspumată, mânioasă
O, Doamne! Marinarul n-a fost, nu-i
Și niciodată nu va fi cu adevărat acasă...
poezie de Thomas Hood, 1799 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre plâns, poezii despre nisip, poezii despre furie sau poezii despre draci
* * *
Aș pleca departe, departe de mine,
Ca să uit de lupta asta grea cu sine...
Aș fugi departe, de mine, departe,
Dar oriunde ajung, din mine-i o parte
Ce mă ține-n jug, condamnat la moarte!
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Carmen Margean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pedeapsa cu moartea
NU STA DEPARTE
Nu sta departe de persoanele care greșesc, stai departe de persoanele care repeta aceleași greșeli.
Nu sta departe de persoanele care mint, stai departe de persoanele care își întăresc minciuna folosind alte minciuni.
Prietenii buni în viața sunt doi sau trei, restul sunt cunoștințe iar, ceilalți sunt populație.
Autor: Vasile Sbârcea
citat din Vasile Sbârcea (2022)
Adăugat de Vasile Sbarcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre minciună, citate despre greșeli, citate despre viață, citate despre prietenie, citate despre populație sau citate despre Vasile
Departe de voi
Vreau căldura soarelui victorios pe câmpuri,
În după-amiezi de tăcere împlinită,
Departe de ziduri,
Departe de zarvă,
Departe de voi.
Vreau dansul lavandei târzii
Când mă lungesc arogantă
Pe gingașul fir al ierbii
Ce protector mă poartă...
Sunt aproape de noi,
Departe de voi.
Într-o antiteză constantă-
Gălăgie-liniște,
Gălăgie-liniște,
Gălăgie-liniște...
Orașul viclean mă așteaptă.
poezie de Maria Neski (8 ianuarie 2022)
Adăugat de Maria Neski
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre tăcere, poezii despre protejare, poezii despre oraș, poezii despre dans sau poezii despre Soare
Aproape... departe...
Stau în fața ta
aproape, departe
tremur
sărut
mă cutremuri
tăcut.
Stau în pieptul tău
aproape, departe
bat
iubesc
te tac
te trăiesc.
Stau pe ale tale buze
aproape, departe
gust
mă zbat
sărut
furat.
Stau poem pe pielea-ți tremurândă
aproape, departe
te dor
te sting
m-adori
te strig.
Stau în tine rugă
aproape, departe
mă scrii
poezii
prea vii
nopți târzii.
... Și noi ne topim...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre sărut furat sau poezii despre sărut