Tentat să renunţi

la casă pentru un loc
într-o peşteră cât mai
adâncă dacă se poate găsi
confort unu cu un izvoraş
ce se arată pe lângă stânci
scapi de teroarea facturilor
la electricitate statică
după ce-ai mângâiat blana
de urs brun
cumpărată pe câteva pâini
uscate de vânt

eşti tentat să pleci
într-o zonă călduroasă
şi să laşi apartamentul
pus la îngheţat de la începutul iernii

ai pleca să cauţi o scorbură
largă cât să stai cu mâinile
sub cap când priveşti
luna cum se strecoară printre crengi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caut

de-o lună prin buzunare
ştiu că mi-am pus în adânc
luna şi stelele fumate
într-o pipă de marinar alcoolic
scotocesc bine adâncurile
câteva piese de artilerie grea
pierdute cândva într-o furtună
s-au aciuat într-un pliu candriu
luna străluceşte printre florile
de crin clătinate de-un vânt suav
mâinile mângâie buzunarele
s-au sofisticat puţin de la foile
de ţigări pe care am scris versuri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-ai venit?!...

De ce-ai venit dacă tot pleci,
De ce prin focuri tu mă treci,
De ce mă laşi să-ndur pustiul,
Să-mi fie casă doar sicriul?!

Iubeşte-mă şi-alungă moartea,
Din inima ta să-mi dai partea,
Ce cu drept mi se cuvine -
Să gust amorul doar cu tine!

De ce-ai venit, dacă nu stai,
Şi-n pieptul tău nu mă mai ai?
Vrei să mă vezi numai oftând,
După iubirea ta plângând.

Asta iubire nu se cheamă,
Nici nu mă mai iei în seamă,
Pleci departe pe-al tău drum,
Eu din iubire mă fac scrum.

De-ţi va păsa vreodat' de mine
Mă vei găsi printre ruine,
De visuri sparte fără de culoare,
Morminte reci pierdute în uitare.

poezie de Răzvan Isac (3 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă lumea

în urmă şi urcă în bentley
aşa beat cum eşti
cu baxul cu beri amstel
la cutie vine starea
de euforie exagerată
pleci din casa iubitei tale
după ce o închizi în garderoba
unde ai pus un cadou
conduci maşina din stâlp în stâlp
eşti vedeta care-şi permite
să moară la volan pentru o stare
de ebrietate avansată
încă crezi că eşti nemuritor
dai cu bentley-ul tău
în maşina de poliţie din care ies
doi în uniforme albastre
toată poliţia din lume are
uniforma albastră şi pistolul
la brâu în teacă lângă cătuşe
accelerezi fără să ştii ce intenţii au
laşi lumea în urmă şi urci
în bentley-ul scump cât
o viaţă de om irosită
după ce-ai fost o vedetă
jucai fotbal la echipe celebre
şedinţa de autografe putea ţine
săptămâni în şir te închideai
cu femei şi băutură
în case conspirative deconspirate
de hienele din mass-media
care te fac celebru
sau te distrug în câteva zile

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiectează întotdeauna orice lucru în contextul său mai mare, următor – un scaun într-o cameră, o cameră într-o casă, o casă într-o zonă, o zonă în planul unui oraş.

citat din Eero Saarinen
Adăugat de Michelle Rosenberg
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurea vinovată

De ce ai rătăcit, pădure,
Ecoul vorbelor de dor,
De ce-ai trimis pe căi obscure
Curate visuri de amor?

De ce-ai întins covoare pline
Cu ale florilor splendori,
Când am o floare lângă mine,
Cea mai frumoasă dintre flori?

Când noaptea fost-a la răscruce,
Atenţia să mi-o distragi,
De ce-ai pus Luna să străluce
Mai mult ca ochii mie dragi?

Când se-auzea cât ţine zarea
Cum îmi cânta iubita mea
De ce-ai trimis privighetoarea
Să cânte mai frumos ca ea?

Îmbrăţişaţi pe o cărare
În taină când ne-am sărutat,
De ce-ai pus o ciocănitoare
Să ducă vestea peste sat?
..............................
Pădurea, cum secrete n-are,
În Raiul ei de nedescris,
Să mă trezească din visare
Un bob de rouă-a mai trimis.

poezie de Vasile Larco din Un porumbel pe ciutura fântânii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici nu mă laşi, nici nu mă dai

ce-ai pus în şoapta florilor de mai
de încă-mi înfloresc salcîmii?
nici nu mă laşi nici nu mă dai
uitării scrise-n spuza vremii

ce-ai pus în dor de mă-nfior
când pielea mea te strigă-n noapte
de ce-n retină mi-eşti covor
de palme buze şi de şoapte?

ce-ai pus pe tâmplă când o mângâiai
de-mi unelteşte gând cu gând
şi cum să-i spun inimii - Stai!
când fluvii roşii simt curgând

ce-ai pus pe sâni de-mi tot tresaltă
când îţi respiră amintirea
resimt şi-acum gura-ţi o daltă
cioplind sărutul şi iubirea

ce-ai pus în plânsul ploii care
ne-a botezat sub cald veşmânt
când ploaia cade la-ntâmplare
de mii de ani pe-acest pământ

ce-ai pus în şoapta florilor de mai
de nu mă laşi... nici nu mă dai?

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anchetatorul

s-a îndrăgostit de criminal
sau criminalul o iubeşte
pe poliţistă? ori e detectiv
când cauţi mai mult dragostea
decât pe făptaş
laşi instinctul să coordoneze
ancheta ratată de la început
pistolul e în teacă şi de nervi
spargi un ceas lăsat de bunici
trânteşti timpul să-l opreşti
în câteva luni te dumireşti
cătuşele le porţi la brâu
ai făcut cursuri de încătuşat
te întrebi de ce plâng femeile
dacă le arăţi dragostea?
şi nu găseşti niciun răspuns
pentru că în viaţa asta eşti femeie
pui evenimentele cap la cap
fotografiile te-nfioară şi simţi
frica-ţi curge-n sânge cu viteză mare
trebuie să alegi cu mintea
inima să-şi vadă de treaba ei
în cazul ăsta eşti omul legii
romantismul îl laşi în dulap
alături de fuste şi rochii

te-ntrebi dacă ai ales bine
de câte ori a trecut iubirea pe lângă
patul tău rece şi gol?
încă o întrebare încă o amânare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De foarte multe ori când privesc în gol încerc să nasc dacă pot spune aşa ceva acolo.
Golul e un cuier simplu
în care dacă plouă îţi laşi umbrela
dacă ninge
îţi laşi bradul
dacă e război îţi laşi arma
dacă mori îţi laşi viaţa
dar dacă te naşti să te uiţi şi să priveşti în gol
atunci
da atunci
să îţi laşi casa şi să pleci cât poţi mai departe
de tine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

începi

ziua cu o cafea amară
şi o ţigară tare-n gură
eşti într-o pereche de pantofi
aproape rupţi şi plini de pete
priveşti îndrăgostit femeia
ce zâmbeşte graţios
cânţi să o-ncânţi
o melodie despre jurăminte
pui miere să devină lipicioasă

termini ţigara odată
cu cel de-al doilea surâs
aruncat de femeia ce plimbă
tava de oţel-inox goală
ţi-o imaginezi şi-ai vrea
să ai chitara la tine
ştii două-trei cântece

soarele se caţără nebun
pe cerul albastru
ai încercat să pleci de câteva ori
ceva te reţine lângă femeia
blondă într-o joacă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu pleci...

Să nu pleci cât e timp de trecut pe sub plopi,
Cât mai curge pe piatră o apă târzie.
Chiar de plouă-n amurg, nu te teme să-ngropi
Ce-ai avut mai de preţ în corabia vie.

Să nu strigi cât e timp de visat pe sub tei,
Cât e timp de iubit lângă frunzele nopţii.
Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,
Încrustează un semn pe sprâncenele porţii.

Să nu pleci, ochii mei nu mai ştiu ce-i cu ei;
Să-i împaci, cum ştii tu, pân' la ceas de trezie.
Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,
Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie.

Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri,
Cât e timp de urcat în cetatea iubirii.
Vor veni la ospăţul stelar amintiri
– Să nu uiţi, să nu uiţi să le dai trandafirii.

Să nu strigi, să nu pleci, să nu uiţi să trăieşti
Tot ce crezi că-ţi va fi de folos la nuntire.
Trandafirii sunt cei mai curaţi şi fireşti
Vestitori că vom fi: tu mireasă, eu mire.

Să nu pleci cât e timp de rămas lângă crini,
Cât e timp de trăit şi de mers către viaţă.
Ca să poţi curăţa trandafirii de spini,
Nu uita să te speli cu iubire pe faţă!

poezie de Cornel Armeanu din Între două lumini
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câteva zile

te-ai refugiat în frumuseţea ta
ai crescut din nimic
şi-ai înflorit într-o seară de mai
în mirosuri de flori de tei
eşti atât de frumoasă în
cât un vers întreg
cât o poezie
mi-ar trebui un caiet de o sută de file
de somon
să scriu despre frumuseţea ta
mi-e frică să te iubesc
de câteva zile te-ai re
fugiat în frumuseţea ta
te aştept acolo să re
vii au rămas sentimentele (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâinile care mă dor

Mâinile mă dor,
Sunt mâinile acestea,
Pe care mi le-a făcut cadou
Dumnezeu,
Într-o dimineaţă de sărbătoare.
Mâini cu care m-am rugat,
Cu care am iubit,
Am trudit,
Am mângâiat pâinea cea de toate zilele,
Am mângâiat chipul tău,
Am mângâiat icoanele,
Şi pietre şi copaci...
Le-am împreunat
Şi le-am ridicat spre cer
Când îmi era a pustiu,
Când îmi era a jale,
Când Dumnezeu era plecat prin lume cu sfinţii,
Să judece...
Sunt mâinile care i-au hrănit pe alţii,
Şi pe mine.
Mâini care ţi-au şters lacrima...
Sunt mâini care erau cândva
Tinere şi viguroase
Şi acum se prefac în crengi uscate,
Cu gheare încovoiate
Care se apleacă inexorabil
Să scurme ţărâna.
Sunt mâini bătătorite de greşeli,
De iertări, de păcate, de rugăciuni,
De zidiri, de patimi, de griji,
Mâinile care mă dor,
Care te caută prin noapte,
Care te roagă să te întorci,
Pe care nu le mai pot întinde spre tine,
Cu care sap în cenuşă
Să rostogolesc timpul,
Cu care îmi torn cenuşă în cap,
Mâini cu care întorc tot mai greu
Ultimele file dintr-o carte,
Mâini care ţin o lumânare neîncepută
În aşteptarea luminii...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SINGUR CÂND EŞTI...

Te-ai întrebat, tu, oare
de ce iubirea doare?
Nu cred că ai simţit,
dorul mare, nesfârşit,
departe de cel iubit!
Ştii, tu, cum e sa fii
departe, să-ţi simţi inima
cum plezneşte în coarde,
sperând că mai există
a ta iubire şi nu a rămas
doar o simplă amintire?
Ştii tu cum e, când
trezindu-te în noapte,
să te simţi singur,
printre stele şi şoapte,
şi să-ţi doreşti o altă inimă
lângă tine să bată, nu să stai
de veghe, noapte de noapte?
Singur când eşti
îţi doreşti să scapi
de singurătate, să ai aripi,
să pleci oriunde, doar
să nu mai simţi apăsarea
tristeţii, în nopţile reci,
când cu un suflet drag,
ai vrea să le petreci,
Şi nu cred că ştii
cât este de greu să speri,
să tot speri, azi, mâine, mereu!

poezie de Luci Ţunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senryu

tomul pus sub cap -
visează că primeşte
loc lângă titani

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram

eram într-o zonă gri
tu tot nu plecasei
aici e ţărmul iubirii spuneai
şi luna dicta un murmur de lună
alunecau printre noi capcane de aer
cădeau amintiri de pe acoperiş
senzaţii de adio se zbăteau printre frunze
şi noi încă eram ţinându-ne de mână
sau poate ne gândeam
la o vreme din urmă
eram într-o zonă gri
spuneau nu vă treziţi
lăsaţi copacii să doarmă
se moare circular cu o talpă afară

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioc-cioc...

De cum te trezeşti în zori
Ai în prag ciocănitori,
Un vecin, ba o vecină
La împrumutat făină,
După un şurub sau cleşte,
Să te-anunţe c-adus peşte
Ieftin, proaspăt, pus în stoc
La marketul de după bloc,
De te-apuci să faci o ciorbă
Cioc la uşa după vorbă,
Când iei un relax pe budă
Ţup un cioc de la o rudă
Şi când crezi că stai şi hopa
Cioc din nou că vine popa,
Poftă bună când îţi spui
Cioc! mai puneţi-o în cui,
Săru'mâna pentru masă
Împărţită cu grimasă,
Când să pleci şi tu-ncotrova
Te opresc de-ai lui Iehova
Dar tu nu le oferi timp
Basmelor de pe Olimp...
Şi-ute-aşa juma de ziuă
Altora le baţi în piuă
Că-n loc să-ţi cauţi de treabă
Le deschizi uşa în grabă
Ia stai tu mai liniştit
Ciocăne? Dă-le cu flit!
Pentru-acei vecini de seamă,
Ce găsesc la tine cramă
Spune-le cu-n iz acruţ
Mai răruţ că-i mai drăguţ!
Acum cred c-o iau din loc
Mă primiţi cu cioc-cioc-cioc?...

poezie de Vasile Zamolxeanu (12 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când priveşti lumea de azi îţi dai seama cu regret că nu poate ţine loc cantitatea calităţii: dacă i s-ar putea substitui, ne-am găsi acum într-o situaţie mai bună decât Grecia Antică.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai stai un strigăt

eram acolo, în mine,
trebuia să mă trezeşti cumva
dimineaţa,
înainte de plecarea nebunilor prin lume,
trebuia să mă trezeşti aşa cum mă ştiai tu,
în închipuirea ta,
trebuia să mă cauţi lângă tine,
eram demult în mine,
în sinea ta,
în trupul de lângă tine,
în smintitul de alături,
din capul tău,
trebuia să mă opreşti doar din
plecarea din mine,
să întinzi mâna ca să mă
transformi în bezmeticul pe care îl vroiai,

mai stai un gând,
o poveste,
mai stai vreme de-un dor,
de o minune,
mai stai un strigăt,
mai stai o părere,
de-o părere de rău,
mai stai de-o cetate,

mai stai tu,
în tine,

nici nu ştii cât de repede
putem pleca din noi,
când felinarele din oameni se sting
în trupurile nopţii,
când nu are cine să ne oprească
a ne alunga
pe noi
din noi înşine
şi din
ceilalţi.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te opri într-o zonă de confort şi nu lăsa succesul să ţi se urce la cap. Bucură-te de succesul tău şi treci mai departe către o treaptă şi mai înaltă.

citat din John C. Maxwell
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oul stătea cuminte

într-o bombonieră de sticlă
care ne încântă cu drag
parcă ar fi o romanţă cu parfum
de liliac merge lângă gălbenuşul
oului ascuns în albuşul ascuns
în coaja calcaroasă şi te întrebi
dacă e viu sau dacă e mort
cum stă el acolo aparent nemişcat
priveşti hipnotizat minute în şir
eşti convins că e un medicament
pentru acel trup nemişcat dincolo
de sticla unde a fost aşezat
fără ritual cu un destin adevărat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!