Mi te strecori prin vene...
de ce îmi umpli golul cu rușine?
din noul stârv se-nalță tot mai mult
un nor astenic ce-n curând va ține
pe alt sărman... răzleț te mai ascult
străină umbră ce-mi alini tortura
de-a te avea pe veci sub ochiul meu
cum îți stropești cu sângele-mi gravura
și încrustezi o teamă în nucleu
mi te strecori prin vene ca o nimfă
îmi rupi costumul - ghiara ți-o înfigi
cu sete-n pântec și de-ai bea din limfă
să te mai pierzi pe drum să nu mă strigi...
din ce adâncuri te ridici pustie
să mă-ntărești când nu mai pot a scrie?
sonet de Ionuț Popa (31 august 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre rușine, poezii despre ochi, citate de Ionuț Popa despre ochi, poezii despre grafică, poezii despre frică, citate de Ionuț Popa despre frică sau poezii despre arte plastice
Citate similare
Sonetul fornicației II
Ne-mpreunăm, adesea, cu geamurile-nchise,
Iar de pornești în strigăt, mai tare dau combina
Să nu te-audă blocul; când ard precum benzina
În sângele-mi albastru ce-n vene sparte mi se
Ridică până-n creștet, înfulec savarina
Din palma tremurândă, și-apoi m-arunc în vise,
La fel, pe-aceeași undă ce-n aburi zugrăvise
Pereții încăperii ce m-au ascuns de vina
De-ați fi produs convulsii - șoptești uitată-n glas
Și îmi oprești ocheanul s-ajungă-n galaxie,
Când eu mai dârz și trainic spărtura nu ți-o las,
Intrând cu mari emoții, parca-aș intra în glie,
Dar umezind răstoacea, mă lepăd de impas
Și-eliberez din tine o-ntreagă herghelie.
sonet de Ionuț Popa (25 noiembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre sex
- poezii despre dulciuri
- poezii despre cai
- poezii despre benzină
- poezii despre albastru
- poezii despre abur
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Purgatoriu
Curgeam în locul râului
între doi pești ce sfârtecau pescarul.
Copacii îmi făceau cu ochiul salve de tun.
Cu ochiul meu... desigur!
Doamne! Ce buștean îmi curge prin vene
de sângele-mi vorbește singur?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire, poezii despre râuri, poezii despre pești, poezii despre pescuit, poezii despre copaci sau poezii despre artilerie
Născându-se absența...
destinul mi-e potrivnic în zăboviri perene
și biciul de nuiele îl ține ridicat
deasupra încruntării de-a refuza pe gene
să-i duc povara frântă și-apoi să cad la pat
nu sunt a vieții slugă nici croitorul zării
chiar de îmi țes dorințe în cel mai greu apus...
înalț în juru-mi garduri cu ochiul disperării
spre-a nu sfârși de tânăr anost și descompus
netulburată pare întreaga-mi conștiință
când din puteri se-arată alt drum către final
privind cu-nverșunare cum trece-n neființă
prin judecăți abrupte un suflu cerebral
născându-se absența din pasiuni prezente
nu vor rămâne ceasuri, nici umbre, nici talente
poezie de Ionuț Popa (8 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre tinerețe, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre dorințe, poezii despre conștiință sau poezii despre ceas
Când se-arcuiește-n clipe...
chiar de mă știi cuminte nu am teamă
să cad pe coapse-n ploi seducătoare
și mâna în adâncuri cu ardoare
s-o mai aplec trăgând de-a vieții poamă
aștept c-un tremur să redai ușoare
ecouri din laringe... mai cu seamă
să-ntind pe buze albul ca o zeamă
și să-ți alint nesațul cu fervoare
când se-arcuiește-n clipe al tău spate
și se inundă patul de-amândoi
îmi pare că zăresc înaripate
săgeți de aburi ce pornesc în roi
spre-a ne urni din trupuri și-n curate
simțiri să ne înalțe din puhoi
sonet de Ionuț Popa (18 noiembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre seducție, poezii despre ploaie, poezii despre mâini, poezii despre curățenie, poezii despre aripi sau poezii despre alb
Mai lasă-mi!
Mai lasă-mi o clipă, alături să-ți stau!
Și-n poală să-ți gust măngâierea,
Din cerul pierdut, cu nori ce treceau,
Pe față să simt, cum îmi plânge-nvierea.
Mai lasă-mi sărutul, pe buze să stea!
Să nu se topească vreodată-n deșerturi,
De-atâta dogoare, din inima mea,
Ce-adie purtată pe gură de vânturi.
Mai lasă-mi speranța, cu aripi ce-s frânte!
Din zborul topit al unui Icar,
Și stoluri de păsări, cocorii să-i cânte,
Nespusa poveste-a unui vechi cronicar.
Mai lasă-mi durerea, în pântec să-mi bată!
Și sângele-mi urce, spre tâmple șuvoi,
Prin pleoapele strânse, o lacrimă toată,
Să cadă-n pământ, de-atâtea nevoi.
Mai lasă-mi copacul, cu creanga plecată!
S-adumbrească adâncul ce tare mă ține,
Și golul să-mi umple, cu umbra lui toată
Și coasta ce-i ruptă din mine.
poezie de Daniel Dac (17 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre sărut
- poezii despre păsări
- poezii despre nori
- poezii despre muzică
- poezii despre inimă
- poezii despre gură
- poezii despre durere
Faptul că pot să ascult muzică este una din cele mai mari bucurii ale vieții mele. Dar eu ascult muzică și în interiorul meu. Mie îmi cântă tot timpul ceva, îmi umblă muzica prin cap.
Dan Grigore în interviu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre muzică, citate despre viață, citate despre timp, citate despre superlative sau citate despre bucurie
Un gând
Cum îți spuneam chiar ieri, uitând de mâine,
E prea plăcut o floare să miroși,
Să urmărești albina când zboară după pâine
Și să te joci cu norii albaștri, nisipoși.
Să construiești din ei focare de motive,
Să arzi și să cutreieri prin clipe îndelungi,
Să-ntinzi peste culori însemnele votive
Și să respiri dorința când, seara, o ajungi.
Și azi îți spun, uitând cu tot de ieri,
Că e frumos și tandru să cânți despre iubire,
Să îți dezlegi din suflet orfanul colier
Ce-n admirare ține scânteia din privire.
Cum îți voi spune mâine, uitând eternul azi,
E chiar plăcut să-ți amintești că uiți,
Să te ridici din umbră și-n ea să nu mai cazi,
Să treci, râzând prin timp, grelele punți.
poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre seară, poezii despre pâine sau poezii despre prezent
Ultima poezie
E una - cu tunetu-n zarea vântoasă,
deschide fereastra și intră în casă
Și râde și-ți tremură-n gât
Și bate din palme cu-alint.
Iar alta, la miezul nopții născută
Îmi intră-n odaie de nimeni știută,
Din golul oglinzii privește
Cu-asprime ceva îmi vorbește.
Mai sunt și de-acestea: în albă amiază
De parcă absentă aș fi de la masă
De foaia curată se-ating
Și curg ca izvorul în crâng.
Și încă: atunci când e taină în jur
Și ea nici culoare nu e, nici contur -
Cristal de lumini sfârtecat
Pe care nu-l prinzi niciodat.
Iar asta!... Sângele-mi bea fără milă
Cum bea din iubire-o zăludă copilă
Și fără să-mi spună-un cuvânt
Tăcere se face curând.
Și nu știu pe lume durere mai mare.
Plecată-i. Și urmele ei fac cărare
Spre-un capăt uitat de pământ.
Iar eu fără dânsa... ce sunt?
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre promisiuni, poezii despre poezie, poezii despre noapte, poezii despre naștere sau poezii despre miezul zilei
Umbra
Magia nopții când coboară,
Satu' se transformă-n hău.
În piept îmi zace-a câta oară
Un dor nebun de chipul tău.
Și azi mai simt plăcere fină...
Din lumea ta doar pot s-o am.
Îmi umpli viața cu lumină
Prin fulgii moi ce-mi bat în geam.
Și prin dorul cel enorm
Născut din pieptu' tău, de-aproape,
Te simt prin vis atunci când dorm,
Luceafăr tăinuit în noapte.
Vreun vis urât vrând să te zboare
Tristețea-și cată cărărui.
Un zâmbet vrea să mă-nfioare
Născut din ochii tăi negrui.
Tot ce-i trist e mai departe...
Tristețea-și caută cărări,
Pentru vis se naște-o moarte
Ce-l elimină în zări,
Și-i pustiu, și-i fără urmă,
Deja triumfă nalții nori...
Din tot ce-a fost rămâne-o umbră
Ce se-ngroapă în ninsori.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre somn sau poezii despre prăpăstii
Așteaptă-mă o clipă
Din cerul plumbuit, a început să cearnă,
Stropi mici, prea umiliți, de astă primăvară,
Încerc să mă grăbesc, să nu mă pierd pe sine,
Iubitul mea din vis, din noaptea mea subțire.
Pe părul meu puțin, cad picături de ploaie,
Le simt cum se preling pe șira-mi călătoare,
Am bluza mult udată, arăt, cam cum o fi,
Tot trupul îmi e apă, din mine, focuri vii.
De-ai vrea și de-ai să poți, așteaptă-mă o clipă,
Iar voi promite tot, de teamă și în pripă,
De teamă să nu pleci în mână doar c-o floare
E visul meu din nopți, pe visul meu cu soare.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre păr, poezii despre primăvară sau poezii despre iubire
Au înflorit salcâmii
Au înflorit salcâmii în vara mea pustie
Și freamătă ciorchinii de-atâta alb nebun,
În mine ninge, tainic, cu flori de iasomie
Și de-ai fi lângă mine, câte-aș avea să-ți spun!
Îmi ești atât de-aproape, dar depărtări ne plouă
Și nu-mi ajung cuvinte, la mine să te-aduc;
Am să dansez cu iele-n păduri, pe lună nouă
Cu ultima suflare, de braț să te apuc...
Și-n voaluri de mirese, te-oi înveli satanic
Să nu-mi mai scapi din mreje, cu vrăji să te seduc;
Mi-e lacrima ascunsă într-un surâs amarnic
Și te aștept, iubite, în cuibul meu de cuc...
Să-mi umpli golul rece, în care pescărușii
Au tot murit pe rând, pe-o margine de mal!
Eu te aștept cu pâine și sare-n fața ușii
S-apari din spuma mării, pe coama unui val...
Au înflorit salcâmii și albul lor mă frânge
De fiecare dată, când mai privesc în sus;
Din fiecare floare îmi picură, în sânge
Câte-o secundă moartă, dintr-un timid apus...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre sânge, poezii despre secunde sau poezii despre păduri
Colț de idilă
mă dezlăcrimez să pot fugi mai ușor
prin lună după fluturii insomniaci.
spațiilor chiar destul de abordabil sunt,
de când în mână se joacă timpul de-a copilăria.
mă tăvălesc fără scăpare de succes
de-a lungul cuvintelor tale
pe palete de întrebări neajunse de sens.
curaj nedoborât acum pot fi
găsindu-te în buza deschisă visului meu
pe un petic uitat de moarte.
candela se dezaripează -
constelații de zulufi pe cearșaf
ultimul gând zburdă prin foșnet de porțelan,
pe un drum ce nu știe să aibă capăt.
sărutul îl dau jos dintr-o batistă ascuns
și cu sferele din vârf de degete
îți tulbur celulele toate.
o poftă zburdă prin ochii tăi aproape închiși neteferi
și geamătul sparge golul nopții de pe noptieră
îmi înfigi unghiile în sânge, tu leoaică neîmblânzită,
ca pe niște penițe în cerneala de dragoste poemului.
întețirea mișcărilor ne împăduresc mințile;
o nebuloasă în contur amânat
ne cutreieră văgăuna strâmtă a lucidității de acu;
rând pe rând sub mișcare îți cedezi
spațiile trupului toate
azi mai puține ca ieri.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mișcare sau poezii despre succes
Ce mult aș vrea...
Aș vrea să-mi amintesc
De căldura din pântec,
Aș vrea iar să cresc
Sub dulcele tău cântec,
Inimă, te-ai rupt în două,
Și ai creat o viață nouă.
Aș vrea iar o mângâiere
Și să îmi vorbești întruna.
Aș vrea s-aud în tăcere
Cum inimile bat ca una.
Aș vrea să te țin de mână,
Un pupic de noapte bună.
Aș vrea să te joci cu mine
Și să mă alini când doare,
Să îmi spui c-o să fie bine,
Să mă strângi în brațe tare.
Aș vrea tot ce e mai simplu
Și să nu mai treacă timpul.
Aș vrea la pieptul tău să stau,
Să mă simt în siguranță,
Aș vrea o floare să îți dau,
Iar tu să o păstrezi o viață.
Aș vrea să aud râsul dulce
La fel de sfânt precum o cruce.
Aș vrea sa mă duci la școală
Și să mă ajuți la teme
Aș vrea pe o foaie albă
Să te desenez o vreme.
Aș vrea iar să îmi gătești,
Arome dulci, copilărești.
Aș vrea să mai văd cerul
În ochii tai, să vad și marea.
Aș vrea să văd în ei reperul,
Calea mea și îndrumarea.
Aș vrea să nu mai plec de acasă,
Căci doru-i greu și mă apasă.
Cât aș vrea, cât mi-aș dori
Timpul... să îl pot opri
Sau, măcar, aș vrea să pot
Până în pântec să mă întorc.
poezie de Iulia Ionela Năstăsache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre siguranță sau poezii despre sfinți
Cu cât îmi ești mai dragă, cu atât îți sunt mai drag
Cu mult îmi ești mai dragă, în fiecare care zi,
Încât nu pot să stau, nevăzâdu-ți ochiim
Și atunci când îi revăd, privrea mea va ști
Subtil să-și țină pași, în prisma de-a zâmbi.
Cu mult îmi ești mai dragă, atunci când îmi vorbești,
Atunci când îți exprimi cuvintele trupești,
Atunci când îmi șoptești, la urechi, mă iubești,
Cu atât imi ești mai dragă, atunci când mă dorești.
Cu mult îmi ești mai dragă, cu mult îți sunt mai drag,
Și-n iubirea asta singur n-am ce să fac
Încerc s-o țin ascunsă, încerc să o complac.
Cu cât îmi ești mai dragă, cu atât îți sunt mai drag.
poezie de Luigi Ungureanu
Adăugat de Pescărușul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi sau poezii despre cuvinte
Bătrân Pământ
Bătrân Pământ, bătătorit de păsurile vremii,
Preafrământat și răscolit de oameni și milenii
Sunt mulți acei ce i-ai hrănit cu pâine și mărire,
Cu strălucire și belșug, cu dor de nemurire,
Și-a căror soartă ai unit apoi în bolta-ți sumbră,
Trezindu-se că tu, Pământ, te-ai dus ca și o umbră.
Iar bogăția, slava lor, coroane, sceptre, nume
Le-ai spulberat, ostil Pământ! Au fost ca niște spume.
Ei sunt acuma la un loc cu plebea ordinară,
Cu sărăcimea căreia n-au vrut odinioară
Nici o dojană a le da. Acum, fără-osebire,
Le macini carnea, iară ei se duc în nemurire.
Nu meriți, nu, bătrân Pământ, s-adun comori pe tine!
Mi-e scârbă de onoarea ta! Tot ce dai tu, nu ține.
Înșelătoarele baloane de la clăbucul de săpun
Îți concurează ispitirea și prețul ce pe tine pun.
Detest chemările ce-mi faci și amăgiri bizare.
Tu doar promiți, dar știu ce dai: speranțe-nșelătoare.
Îmbie-mă, dar e-n zadar, căci am găsit un Altul,
Coborâtor din alt tărâm, din cerul preaînaltul.
El mi-a înfipt adânc în piept speranțe și-mplinire,
Și-n haosul în care tu m-ai dus prin amăgire,
"Lumină!" El a poruncit și "Liniște deplină!"
Trezit din somn de amăgiri, prin pacea Lui Divină,
Vreau să ți-o spun dar apăsat: eu pot a te alege;
Dar tot ce ai chiar de mi-ai da, nu poate să mă lege!
Tu ești un cerc, un globuleț prin spațiu-alergător,
Și tot ce dai e trecător, ca gândul zburător.
Căci ce ești tu, bătrân Pământ? Un punct de conștiență
A Celui care singur e, singura existență.
Un singur "SUNT" ai cunoscut și tu, și eu, și toate:
Acela este Dumnezeu, din sferele înalte.
De El, de acest singur "SUNT" mi-e inima legată,
Cu o iubire de la El. Tu nu poți niciodată
A mă avea din mâna Lui, nici prin momeli, nici forță,
Căci arde-acum în viața mea a dragostei Lui torță.
Bătrân Pământ, o știu, așa-i, nu ești tu vinovat,
Ci eu-s acel ce te-a făcut să fii azi blestemat.
Dar în curând vei fi și tu sfințit, cum sunt și eu
Pe-altarul arderii prin foc trimis de Dumnezeu.
Așa cum viața mea a ars prin crucea lui Isus,
Așa vei arde nimicit și tu prin foc de sus,
Ca să te naști un nou Pământ, curat pentru vecie,
Pe care va trona în veci Cel viu din veșnicie.
De-aceea eu nu prețuiesc comorile-ți fragile,
Căci viața ta s-ar număra oricând chiar și în zile.
Aceasta știu de la Acel din, prin și pentru care
Am fost făcuți și eu, și tu, creațiile Sale.
O da, bătrân Pământ, acum lumina Lui cerească
Îmi e cu totul îndeajuns, la timp să mă trezească
Din somnu-adânc al lui Satan, ce-arată înspre tine
Ca înspre singurul ce ești, de care totu-ar ține.
O, da, Isus îmi e de-ajuns. Iar tu, de vrei a-mi da
Un loc sau vreun hatâr cumva, mie-mi e totuna.
Filele istoriei tale acum sunt pe sfârșit,
Iar eu, urmaș al lui Isus, de Tatăl sunt trezit
Să văd ce soartă ai: curând vei arde-n întregime,
Cu aur, slavă, bogății, cu tot ce ai pe tine.
Ei, spune-atunci, bătrân Pământ: când știu că pe altar
Vei arde în curând de tot, aș mai putea măcar
Să mă gândesc a mă lega de tine în vreun fel?
O, nu! Isus îmi e de-ajuns! El, Singurul Acel
Ce-n veci rămâne neschimbat. Isus mi-ajunge acum,
De nu mi-ai da, bătrân Pământ, nici praful de pe drum!
Degeaba strigi, căci eu sunt mort. Ce-i viu acum în mine
E slava vieții lui Isus, ce te-a învins pe tine,
Atunci când tu L-ai ispitit, în țarina pustiei,
Cu toată strălucirea ta și slava bogăției.
Acel Isus e azi al meu. El mi S-a dăruit.
Și mi-e de-ajuns. De ce mai strigi? În El sunt împlinit.
Tu n-ai ce-mi face, eu sunt mort. Isus trăiește-n mine,
Și cheamă-L, dacă mâna-ți dă, cu daruri de la tine.
Nu mă înmoaie amăgiri, nu mă-nspăimânți nici cu urgii.
Isus pe toate le-a-nfruntat, și împotriva Lui tu vii.
Isuse, Tu îmi ești de-ajuns în orice-mprejurare;
Eu numai Ție îți aduc, acum, și-n veci o venerare,
Un preț, tot prețul care e și toată-a mea-nchinare!
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre bogăție, poezii despre cadouri, poezii despre înălțime sau poezii despre zile
Rondel la 72 de ani
(mie însumi)
Îmi fierbe sângele în vene,
Mă simt mai tânăr astăzi ca și cum
Aș fi lăsat la margine de drum
Să sorb din cele damigene...
Atent mă uit la foto în album
Și văd doar riduri pe la gene
Îmi fierbe sângele în vene
Mă simt mai tânăr astăzi ca și cum...
Mă mișc greoi, mă mișc alene
Sunt tot o arșiță, sunt tot un fum
Simt anii cum se-adună în duium
Dar nu mă las cuprins de lene...
Că-mi fierbe sângele în vene!...
hipersonet de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lene, poezii despre fum sau poezii despre fotografie
Sunt o străină în propriile mele gânduri
E tristă calea vieții și simt că parcă încă nu îmi aparțin
Prin labirint îmi caut unicul și tristul drum al vieții,
Si n-am știut ce-mi poate oferi nefericitul meu destin
De-aceea mai caut încă, culoarea de-nceput a dimineții.
Sunt o străină în propriile mele gânduri ce mă dor
Mi-am rătăcit și drumul către mine și totu-i o povară,
Când totul e atât de trist și ruginiu, și-atâta mă-nfior
De ne-mpliniri și triste lacrimi pentru a nuștiu câta oară.
Din labirint găsesc usor un drum ce duce spre uitare
Și nu mă-așteaptă nimeni c-o floare pe celălalt tărâm,
Doar fâlfâirea aripilor de cocori pe nesfarșita mare
Facându-mă să cred pentru o clipă că pot aici să mai rămân.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre dimineață sau poezii despre culori
Când între noi distanța...
Nu cred că-n zi sau noapte mai caldă viața-mi este
ca-n orele în care cu tine sunt mai bun,
și am greșit, sunt omul ce-n mine zace peste
iubiri, când toate-acestea spre tine se impun.
Mai pedepsește-mi gura ce tace-adânc și minte,
sau scoate-mi ochii-aceia ce văd și împrejur,
dar fii tu mâna care mă scutură din minte
și mă învață-n taină să o-ndrăgesc când jur.
Să rupi din piele, mușcă, și taie-n carne vie,
jăratec dă-mi la masă- îl voi mânca privind
cum râzi, căci râsu-acela îmi face ziua mie
mai zi ca alte zile, cu jindul cel mai jind.
E aerul otravă, și libertatea moare,
când între noi distanța arată a-nchisoare.
sonet de Ionuț Popa (2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre ore sau poezii despre moarte
Paharul cu mucegai
Uneori mai vine un înger
să îmi ceară o aripă de iarnă
și tac și strig
și mușc din ger
printre monedele de frig
din zbor în zbor
în anvelopici-austeri
tu îmi scâncești și îmi explici
cum cazi
cum pieri
și te ridici..
din cric o vară
te tot ceri!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre numismatică, poezii despre iarnă, poezii despre ger sau poezii despre bani
Tot pe tine...
Când zâmbești, zâmbesc și eu.
Când ești tristă, plâng mereu.
Când greșești, te înțeleg
Și tot pe tine te aleg.
Când m-ajuți, îți mulțumesc.
Când mă cerți, înebunesc.
Când îmi ceri, eu îți ofer
Și tot pe tine te prefer.
Când ești speriată, te alint.
Când mă-ntrebi, nu te mint.
Când crezi că uit, îmi amintesc
Și tot pe tine te doresc.
Când îmi șoptești, te ascult.
Când nu-ți ajunge, aduc mai mult.
Când nu ai, eu îți fac
Și tot pe tine eu te plac.
Când lipsești, eu mă sufoc.
Când ai ghinion, îți dau noroc.
Când nu-nțelegi, îți definesc
Și tot pe tine te iubesc.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre plâns, poezii despre noroc, poezii despre mulțumire, poezii despre minciună sau poezii despre greșeli