A fost o vreme când n-aveam ce face şi am făcut ce n-aveam şi de atunci fac la fel.

aforism de David Boia (11 august 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţiile erau extrem de precare în şcoala de coregrafie – aşa sunt şi acum, dar asta e altă poveste. Eram înregimentaţi în spectacole omagiale, duşi obligatoriu la festivităţi comuniste, care erau un calvar. Era o lipsă de condiţii îngrozitoare. N-aveam căldură, n-aveam lumină, n-aveam mâncare.

Răzvan Mazilu în interviu (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zecile de mii de momente de singurătate, când nu vorbeam cu nimeni în puşcărie, când n-aveam dreptul să stau jos, când n-aveam posibilitatea de a comunica, sigur că trebuia să am preocupări; lipsa de preocupări te desfiinţează din punctul de vedere al rezistenţei. Am scris poezii.

citat din Corneliu Coposu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu minte cuminte

Când eram in tinereţe,
N-aveam bani şi n-aveam minte.
Dar acum la bătrâneţe,
Am şi bani dar sunt cuminte!

epigramă de Vasile Dumitrache (31 august 2018)
Adăugat de Vasile Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce dulce-a fost a Ta chemare...

Ce dulce-a fost a Ta chemare
Isuse, Rege-ncoronat
A fost dorita deşteptare
Din traiul cel mai eronat.

Eram târât de unda "blândă"
Spre zona veşnicului vid
Eram sub norul de osândă
N-aveam lumină, n-aveam ghid.

Mă îndreptam spre prăbuşire
Când cercetare mi-ai făcut
Duios, mi-ai dat atunci de ştire
Că-mi poţi fi pavăză şi scut.

Privirea-Ţi lină mă cuprinse
Şi-am înţeles imediat
Ce-nseamnă mâinile-Ţi întinse
Spre sufletu-mi împovărat.

Cu gesturi pline de candoare
Mi-ai dat mai multe-mbrăţişări
A fost o zi de sărbătoare
Şi gându-mi merse-n ‘nalte zări.

S-a risipit şi frământarea
Şi dorul pentru trai anost
A fost zdrobită nepăsarea
Când m-ai primit în Adăpost.

Urmat-au zile fericite
Chiar în furtuni şi în dogori
Mi-ai dat detalii explicite
Despre cereştile comori.

Apelul Tău mi-a fost pe cale
Imbold, în har să mă aşez
Ţi-aduc, O Mire, osanale
Şi-al Tău program îl promovez.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (19 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aveam nimic atunci când ne aveam pe noi şi totuşi aveam totul!

Irina Binder în Fluturi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile bătrânului pescar

O, valuri limpezi, deşi-mi atingeţi trupul cu mângâieri de pluş,
Deşi vă petreceţi calm sau avântat ca în zbor o rândunea,
În verile de demult, mai calde, dansul vostru era mai jucăuş,
Iar eu, copil, n-aveam nicio rană-n inima mea.

Nici mareea nu mai aduce peşte ca-n acele zile pline de candoare;
Sunt trist. Îmi lipsesc toate clinchetele făcute de căruţa care trecea
Pe drum, spre Sligo,-încărcată ochi cu macrou şi hering de vânzare,
Iar eu, copil, n-aveam nicio rană-n inima mea.

Iar voi, fete mândre, nu mai sunteţi la fel de blonde, s-a pierdut şi-acel fior
Încercat de fetele altor veri când vâsla, lovind apa, se-auzea
Sau când seara, printre năvoade, paşii lui călcau peste pietriş, sonor –
Iar eu, copil, n-aveam nicio rană-n inima mea.

poezie de William Butler Yeats, 1865 - 1939, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neînţelegere

Când i-am spus că e berbec
Îşi muşcă de ciudă clopul
Şi m-ar fi făcut biftec,
Dacă n-aveam… horoscopul!

epigramă de Emil Ianuş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teamă mi-a fost de nuieluşă
Şi recunosc, n-am fost cuminte,
Dacă-l vedeam ieşind pe uşă
Îi mulţumeam, n-aveam cuvinte.

catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

N-am provocat scandal în bloc,
Nu recunosc nimic şi basta;
Nici n-aveam vreme să-l provoc...
Că tocmai îmi băteam nevasta.

epigramă de Mirel Gabor din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În totul am dat greş, dar cum n-aveam ambiţii, probabil acest tot să nu fi fost nimic.

Fernando Pessoa în Tutungerie
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu brazdă proaspăt răsturnată

Nu mai este frig afară.
Vine primăvara-n ţară.
Pe câmp, plugurile ară
De cu zori, până în seară.

Ară acum pentru noi,
Nu ca ieri pentru ciocoi,
Când eram ca vai de noi,
N-aveam car, n-aveam nici boi.

Acuma din zare-n zare
Duduie pe câmp tractoare,
Cu plug cu multe brăzdare,
Să crească recolta mare.

Să fie ţara bogată,
Cu de toate-ndestulată.
Aşa cum am fost odată,
Grânar în Europa toată.
Să nu umblăm ca altădată,
Să cerşim din poartă-n poartă.

O comoară nestemată
Este România toată.
Cu brazdă proaspăt răsturnată,
S-o facem tot mai bogată.

poezie de Dumitru Delcă (1986)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am suferit tăcerea

Am revenit pe planetă născut dintr-o moarte
A unui despotic rege bătrân,
Cu mâini desperecheate de-atâtea despărţiri
Cu o coroană ruptă şi-nfiptă între tâmple
Cu picuri grei de sânge scurgându-mi pe obraz.

Nu vreau s-adulmec noaptea trăirilor trecute
Nici vreau să duc abisul gândirilor ce-au fost
Pe culmea voastră sfântă de-atâta inocenţă,
Vreau doar să stau la umbra cuvintelor nescrise.

Am suferit tăcerea luminii-n miez de noapte
Am călărit pe caii ce mi i-aţi dat odată
Pe caii care însă nu i-aţi hrănit de-atunci
Iar eu n-aveam nici apă şi nici n-aveam ovăz.

poezie de Christian W. Schenk din Răstignirea ultimului cuvânt (mai 1994)
Adăugat de Constantin Dorin Stancu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invenţie revoluţionară

N-aveam nici casă nici mâncare,
Acuma stau pe o comoară,
Făcut-am aparatul care,
Sudează mucuri de ţigară.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invenţie revoluţionară

N-aveam nici casă, nici mâncare,
Şi-acuma stau pe o comoară:
Creat-am aparatul care,
Sudează mucuri de ţigară!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinci, Mai... bărbătesc

Bărbat m-am redescoperit aşa târziu, acum,
Că n-aveam nicio zi, nu mi se dedicase
Şi-a trecut atât timp, m-am tot uzat pe drum
Să aflu într-un târziu, că-s parte dintre... oase?!

N-aveam nicio menire, căci "nimeni" plânge tată,
Că-n viaţă nu se ştie oricum cine-i petentul
De drept de autor; c-orice femeie-i "fată"
Şi dacă s-a-ntâmplat deja, eşti... repetentul?!

Ce-ar fi, e-un bun "venit", ce nu-l aveam oricum,
Un fel de "day symbols" la ce-i urât, dar tare,
Că acum se poartă slut; doar muşchi, cu mintea scrum
Şi valoros e-n pat, nu treaz... Şi-n buzunare!?

Dar ăsta-i "genul" meu şi nici nu-i rost de gust
Chiar dacă se întâmplă să-şi pervertească "fel";
Crezând că "homo"-i nume divin, cum vinu-i must,
Tăria e în "stele", sex "joc"... nu "sapiens" ţel?

Îmi fac de fel urare, că nu-i încă cutumă;
Să-mi crească... păr mai des şi cuceriri în număr,
Iar anii care trec, să-i fac pavaj de humă
Şi să-i vopsesc mai vesel, 'n lavabil... peste umăr!

... E-o creatură, ziua!... Bărbatul, EL, e-o "spumă"!?!

PS
Unui Mai vesel, bărbătesc 5!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Admit un singur fel de a înşela, atunci când e vorba de cai.

aforism de David Boia (12 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă

Când te-ntrebasem: "singurică?"
Habar n-aveam că eşti peltică,
M-ai pus în mare-ncurcătură,
Că mi-ai şoptit timid: "singură"!

epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne-ar iubi americanii

Dacă ne-ar iubi americanii,
Ar mai scade din dolar la bursă
Că le-am fost atâta vreme fanii
Când n-aveam pentru trai o altă sursă

Ne-au adus în sapă de lemn banii
Până când căzurăm într-o cursă:
Dacă ne-ar iubi americanii,
Ar mai scade din dolar la bursă

Ne-arată toţi cu degetul: - Golanii!
Ne dă cu tifla şi puterea scursă
Sugarului când plânge după nursă
Zadarnic i se cântă: nani, nani
Taci că ne iubesc americanii!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugen: Şi atunci, mama lui Luci, Diana... Nu mi-aş fi închipuit vreodată că ai iubit-o.
Traian: Am iubit-o?! La naiba! Încă o mai iubesc, Eugen! Enorm... Ca un nebun... Înţelegi acum de ce nu m-am căsătorit niciodată? Din cauza ei, desigur, altfel, n-aş fi avut nici un motiv.
Eugen: Dar a trecut atâta timp de atunci... Ar fi trebuit să-ţi refaci viaţa, să nu rămâi singur...
Traian: Nu, fără ea n-avea nici un rost; n-aş fi putut. Ştiu; lumea e plină de multe alte femei frumoase, nu e ea singura, dar pentru mine nici nu se pune problema alteia.
Eugen: De ce?!
Traian: De ce?! Pentru că eram mult prea îndrăgostit de ea, din cauza asta. Şi încă mai sunt. Nu reuşesc să mi-o scot din minte... Poate că dacă n-aş vedea-o zilnic pe aici, prin Institut... Dar nu, nici aşa n-aş putea-o uita sau înlocui cu alta... Mi-e imposibil!
Eugen: Dar ai avut o relaţie cu ea atunci.
Traian: Aş, relaţie... E deja prea mult spus. Amândoi eram mult prea tineri, naivi, visători, nişte copii. În plus, ea nu mă iubea deloc. Eu, desigur, mă aflam la polul opus; eram în stare să-mi dau viaţa pentru ea. I-aş fi pus lumea la picioare, aş fi mutat munţii din loc; aş fi făcut orice pentru ea. Se pare că nu era de ajuns. L-a preferat pe blond şi încă îl preferă, tot pe el. Pe atunci nu doar ea, ci şi mama ei, doamna Dana Dragomir. Eu ce eram?! Doar un elev al Institutului. Ce-i puteam oare oferi fiicei dânsei? Mai nimic! N-aveam casă, n-aveam maşină, n-aveam bani. Nimic... S-a împotrivit categoric unei relaţii între mine şi fiica ei.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţie de beţiv

Am izbit cu pumnu-n masă,
Eram beat şi habar n-aveam,
Când am ajuns seara acasă
Te-am văzut sărind pe geam.

epigramă de Nicu Petria (ianuarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!