Cuviosului
Vartejul innoirii șterge,
și rău, și bine, și frumos,
căci viața merge înainte...
și departarea de Hristos.
Dorm sihaștrii-n cimitire,
Lumea nu-i mai pomenește,
un monah, la mănastire
un pomelnic le citește.
Crucile de pe mormânturi
putrezesc de vreme rea,
de ploi reci si aspre vânturi
stinsu-li-s-a candela.
Dorm azi, intr-un loc uitat,
Moaștele de cuvios,
ce în viață a purtat
crucea grea a lui Hristos.
Ca pe oameni din beție
să-i întoarcă la credință,
a dat vot de săracie
și pe sine jerfă vie.
A purtat straie de sfinți,
nevoindu-se stingher
și, in nopțile fierbinți,
a băut roua din cer.
Doar un mormânt părăsit
fost-a moștenirea sa,
sufletului ostenit
datu-i-s-a liniștea.
Dar eu știu c-a fost chemat
către alte zări mai bune
din loc verde, înmiresmat,
ne-ntărește-n rugăciune.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre cruce
- poezii despre vânt
- poezii despre votare
- poezii despre verde
- poezii despre uitare
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre sfinți
Citate similare
Poarta Raiului
Motto:
Nu aurul, ci moaștele sfinte sunt avuția unei țări.
Poate că am ostenit să plâng un iad,
Sodome și Gomore de-amar,
Pe Samsoni și Caini, pe ingerii ce cad,
străine locuri, chipuri de coșmar.
Mă vreau acum la mine-acasă
loc de verdeață, loc minunat,
unde Biserica e încă mireasă
și Iisus Hristos e cel înviat.
Căci eu sunt din țara de brazi și de har,
eu sunt din turma Tatălui,
drumul meu nu fu-n zadar,
căci am bătut la Poarta Raiului.
Eu sunt din țara cu mucenici,
cu voievozi mărturisind credința,
de-a pururi pașii mei rămân aici,
căci am gustat din miere-n suferință.
Eu sunt din țara de neuitate datini,
cu sfinți sihaștri în posturi priveghind,
cu icoane biruind balauri
și Brâncoveni în moarte ațipind.
Eu sunt din țara fără de hotare,
fără opreliști către infinit,
sunt pravoslavnic, căci la altare,
cu foc pe buze m-am spovedit.
Eu sunt din țara de holde și minuni,
cu ploi sfințite și rouă miruind,
eu i-am văzut pe Îngeri în furtuni,
pe Dumnezeu pe nori de aur odihnind.
Poate am ostenit să plâng un iad,
Sodome și Gomore de amar,
eu știu un loc mai verde ca un jad
Eu sunt din țara de brazi și de har.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre creștinism, poezii despre țări, poezii despre sfințenie, poezii despre aur, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre îngeri
Crucea iertării
Hristos pe umeri a purtat
Pe crucea grea al meu păcat
Dar chiar și-atuncea răstignit
El m-a iubit!
Eu n-am știut să-L prețuiesc
Ori dragoste să-I dăruiesc...
El chiar și moartea-a biruit,
Căci m-a iubit!
Pe crucea ridicată sus
Am fost odată cu Isus,
Dar astăzi știu că-s mântuit,
Căci m-a iubit!
Nu meritam să fiu salvat
Din lumea plină de păcat,
Dar Însuși Domnul S-a jertfit,
Deci m-a iubit!
Și dacă El, pe crucea grea,
S-a răstignit cu firea mea
Nu-nseamnă, oare, înmiit
Că m-a iubit?
Pot, oare, să Te părăsesc?
O, Doamne, nu, căci Te iubesc!
Știu că un loc mi-ai pregătit,
Isus iubit.
poezie de Dorel Puchea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre salvare
- poezii despre prezent
- poezii despre mântuire
- poezii despre jertfă
- poezii despre iertare
- poezii despre declarații de dragoste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Împletiți doar în lumină
harul Sfânt al Lui Hristos
iată și azi ne învață
să trăim aici frumos
chiar din zori de dimineață
curați sfinți și în lumină
viața nouă s-o trăim
cu toți să fim fără vină
pe Tatăl să îl cinstim
asta-i noua-nvățătură
omenirii ce s-a dat
prin lumina din Scriptură
omul să fie curat
nu păcat nelegiuire
nu minciună ci-Adevăr
străpunși toți azi de iubire
Hristos să ne fie țel
în lumina mântuirii
toți să fim astăzi zidiți
nu în plasa rea a firii
ci fiind cu toții sfinți
harul Tău Isus îl vrem
și lumina Ta cea Sfântă
pe veci doar să te urmăm
să intrăm în cer la nuntă
Evanghelia iubirii
noi o vrem ca îndreptar
pe cărarea mântuirii
cu Hristos Mire și dar
îndurarea Lui Hristos
o vrem pârghie în veșnicie
ce-i curat și e frumos
pururi țintă să ne fie
nu ce nouă azi ne place
ci ce-i place Lui Hristos
căci El e doar viață pace
Domnul vieții venit jos
nu păcat nelegiuire
ci sfințenie lumină
și nu vrem a nostră fire
ci Hristos ca să ne țină
cum viața ne-a trasat
Creatorul nostru Sfânt
nu vrem fire și păcat
ci Isus și-al Lui Cuvânt
împletiți doar în lumină
noi lumină doar să fim
o viața fără vină
ca noi toți să ne sfințim
cum Hristos a hotărât
noi să ne trăim viața
ca zăpada azi încât
să ne lumineze fața
pe Hristos îl vrem drept lege
și aici să-mpărățească
de Adevăr ca să ne lege
până-n patria cerească
Lui ne vrem pe veci supuși
să-mplinim tot ce ne spune
căci de El am fost aduși
chiar și în această lume
în Hristos și pentru El
vrem viața s-o trăim
în al Domnului sfânt fel
ca pe veci ai Lui să fim
glorie dar Lui Mesia
slavă-i fie Lui Hristos
căci El este veșnicia
și viața cu folos
poezie de Ioan Daniel Bălan (22 septembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină sau poezii despre nuntă
Dacă viața mi-a dat o cruce de purtat și m-a făcut să urc împreună cu Iisus Hristos aceeași Golgotă, am grijă să mă întreb care dintre tâlhari sunt, cel bun sau cel rău.
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre creștinism, citate de Gavriil Stiharul despre creștinism, citate despre Iisus Hristos, citate de Gavriil Stiharul despre Iisus Hristos, citate despre viață, citate de Gavriil Stiharul despre viață, citate despre cruce sau citate de Gavriil Stiharul despre cruce
Stihuitorii lui Hristos
Sunt trist, bolnav sau poate surd
de ploaia de cuvinte grele
din vorbele drăcești, urlând,
din cântecele rele.
Eu vin la voi, stihuri sfinte,
Din cântari și rugăciune,
care-n zilele cumplite
mi-ați fost pâine și minune.
La voi, rapsozi ai lui Hristos
ce ați postit cu rânduială
ne-ați dat în dar cuvânt frumos,
cum l-ați trudit cu osteneală.
La icoana ta mă-nchin,
lucrătorule cel darnic,
vine vremea, drag creștin,
să te pomenim la praznic.
Stihurile tale bune
le-am păstrat în scoarțe groase,
m-au tămaduit de lume
și de amagiri intoarse.
Bunule, cu dulce grai,
ca un sfânt din Pateric,
să te odihnești în Rai
cu slavă de mucenic.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre cuvinte, poezii despre zile sau poezii despre tristețe
Ca Isus din Nazaret
Nu pe-a mea înțelepciune
Eu viața îmi zidesc
Ci pe-a Lui Isus Sfânt Nume
Lui ființa-i dăruiesc
Prin credința în Hristos
Îmi zidesc mereu ființa
Și eu umblu aici jos
Trăind viața și credința
Numai El este lumina
Care ni s-a dăruit
Să ne fie-ntodeauna
Comoară și mărgărit
Nu-i nimeni în Univers
Ca Isus din Nazaret
El de Tatăl cel ales
Să ne dea la viață drept
Numai El e îndurarea
Viața fără de hotar
El e Ușa și salvarea
Fericirea dată-n dar
Doar Isus e Adevărul
Stânca vie a mântuirii
El în viață ne e țelul
Domnul vieții și-al iubirii
Numai El și azi ne ține
Curați sfinți și fără pată
Să trăim cum se cuvine
Fii ai veșnicului Tată
Nu pe-a mea înțelepciune
Mă reazim pe acest pământ
Nici pe vr-un lucru din lume
Ci pe-al vieții Sfânt Cuvânt
În Hristos eu mă încred
El îmi este Domn și Mire
De aceea nu mă pierd
Căci Isus este iubire
Mâna Lui doar mă conduce
Și viața îmi oferă
Chiar prin jertfa de pe cruce
Să trăiesc o nouă eră
Căci Hristos îmi e comoară
Aici cât eu mai pășesc
El la ape mă coboară
Numele să i-l cinstesc
Nimeni nu mă înțelege
Și nu-mi face viața vis
De sine ca să mă lege
Ca să intru-n Paradis
Doar Isus Hristos Mesia
El mă leagă și mă ține
Să îmi fie bucuria
Și viața care vine
Nu e nimeni nici n-a fost
Altu pe acest pământ
Să fie omului rost
Să-i dea viață-n cerul sfânt
Nimenea n-are putere
Decât Mesia Hristos
Să ne ducă-n alte sfere
Sus în cerul glorios
Doar Hristos este viața
Harul sfânt al vieții noi
El ne spală dimineața
Și prin rouă și prin ploi
Unde-i Isus e lumină
Dar Hristos unde lipsește
Plini sunt oamenii de vină
Căci nimic nu-i curățește
Prin Isus suntem spălați
De păcat nelegiuire
Doar prin El suntem curați
Și-avem pace mântuire
Numai El ne-ntinde mâna
Martorul cel Credincios
Ne dă harul și lumina
Domnul Vieții El Hristos
El ne ține și ne leagă
Numai de a Sa Ființă
Să trăim viața-ntreagă
Prin iubire și credință
Nu mai e nimeni sub soare
Să ne ajute ca Hristos
Toți în Numele Lui mare
Să trăim aici frumos
Doar Hristos ne e menirea
Harul sfânt al vieții noi
Ce ne dă nepriănirea
Și-a vieții sfinte ploi
Numai El ne înțelege
Să fim sare și lumină
El viața ne-o alege
Ca pe palme să ne țină
În Isus și pentru El
Viața nostră o trăim
Pe-al vieții veșnic Miel
Pururea noi îl cinstim
Evanghelia Lui vie
Ne este doar Îndreptar
Și cu ochii-n veșnicie
Ne zidim prin al Lui har
Căci Isus e îndurarea
Și lumina mântuirii
Numai El este salvarea
Din prinsoarea crud-a firii
Tatăl Sfânt doar ni l-a dat
Ca Domn și Mântuitor
Fie-n veci glorificat
Al nostru veșnic Păstor
Fie-i slavă și mărire
Tatălui din veșnicie
Căci în marea Lui iubire
Ne dă viața veșnic vie
Glorie dar Lui Mesia
Cântă-i Mirelui cel Sfânt
El ne este bucuria
Al Lui Dumnezeu Cuvânt
Slavă cinste și onoare
Tatălui și Lui Hristos
C-am primit și noi salvare
S-avem cerul glorios
Și cu Domnu vom trăi
Pe pământ și-n veșnicie
Noi copii doar îi vom fi
Cinstea salva a Lui fie
Să-i aducem dar mărire
Celui Sfânt și Prea Înalt
Căci în marea Lui iubire
Chiar pe Fiul Lui ne-a dat
Laudă dar Lui Mesia
Cu toți azi să îi cântăm
Căci ne oferă-mpărăția
Haideți ființele să-i dăm
poezie de Ioan Daniel Bălan (19 mai 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În cimitire dorm strămoșii...
În cimitire dorm strămoșii
Feriți de stihii și de veac...
Doar, rareori, aud cocoșii
Vestind pământul că-i sărac.
Strămoșii dorm în lutul jilav,
Feriți de vânturi și de ploi
Și neatinși de veacul schilav
Ce ne zdrobește-ncet, pe noi.
Strămoșii noștri dorm pe perne
Din rădăcini ce cresc din ei...
Nu știu că-n lume se așterne
Nemernicia cu temei.
Ei aveau viața liniștită
Și răul îl țineau de rău...
Noi, ducem viață rătăcită
Pe căi ce duc direct spre hău.
Strămoșii trăiau pentru glie,
Și liniștiți plecau în ea...
Viața noastră-i bășcălie,
Facil trăită-n zeflemea.
Bătrânii noștri n-aveau vise
De îmbuibare și venin...
Purtau, în capetele ninse,
Sămânță pură de creștin.
Cu glasul plin de-nțelepciune
Povești rosteau, din tată-n fiu...
Noi, avem suflet de tăciune
Secat de taine și pustiu.
Noi suntem suflet de neghină
Ei aveau suflete de grâu
Și viețile ni se închină
La lăcomie și desfrâu.
Dormiți, strămoși, în lutul jilav,
Cu voi, s-a dus ce-a fost curat...
Căci, veacul nostru, este schilav,
Plin de mocirlă și păcat.
... În cimitire dorm strămoșii,
Feriți de stihii și de veac...
Poate că nici n-aud cocoșii,
Vestind că suntem fără leac...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre visare, poezii despre sărăcie, poezii despre prăpăstii sau poezii despre ploaie
Hristos din Nazaret
Ca Isus Hristos Mesia
N-a fost nimeni pe pământ
El ne este bucuria
Al vieții Viu Cuvânt
Ca Hristos din Nazaret
Nimenea nu a mai fost
Al Vieții Sfânt Profet
Ne-a dat viață ne-a dat rost
Ca Isus Pâinea Vieții
Nimenea n-a mai vorbit
Sfătuind mereu drumeții
Cum Tatăl a poruncit
Precum Isus și Mesia
Nimenea nu a trăit
Punând omu-n sfințenia
Și la locul rânduit
N-a fost nimeni pe pământ
Aici viața s-o descrie
Ca al Vieții Sfânt Cuvânt
Venit chiar din veșnicie
Nimenea nu a vorbit
Despre Tatăl de credință
Ca Isus cel răstignit
Ce dă aicea biruință
Numai El ni-e adăpost
Stâncă tare în furtună
El dă vieții nostre rost
Și la Sine ne adună
Ca Isus din Galileea
Nimenea n-a vindecat
Numai El e astăzi cheia
Și salvarea de păcat
Căci Isus doar ne oferă
Iertare și biruință
A vieții sfinte sferă
Și iertarea prin credință
De Tatăl cel Prea Înalt
Numai Isus a fost uns
Și viață El ne-a dat
Într-un chip viu și ascuns
Doar Isus e Adevărul
Și Viața pe pământ
El deține-n veci misterul
Și viața prin Cuvânt
În lumina mântuirii
Numai El și azi ne-mbracă
El e soarele iubirii
Și de fire viața seacă
Numai El ne ocrotește
Ca o stâncă-n Israel
Viața El ne-o dăruiește
Al vieții sfinte țel
Nimeni nu ne-ntinde mâna
Ca Isus cel răstrignit
Ne sprijină-ntodeauna
În harul Lui înmiit
În Hristos doar ni s-a dat
Tot ce-i bun frumos și sfânt
Adevărul cel curat
Și al vieții vii Cuvânt
Numai El este lumina
Viața sfântă-n veșnicie
Ce ne-ndrumă-ntodeauna
Un izvor sfânt să ne fie
Numai El ne e menire
Ușa vieții și Păstorul
El ne-mbracă-n fericire
Și ne ia în mână dorul
Doar Hristos azi ne arată
Și lumina și-ndurarea
Viața sfântă fără pată
Să avem cu toți salvarea
Nu-i lumină nu-i viață
Fără Isus pe pământ
Numai El și azi ne-nvață
Al vieții sfânt Cuvânt
El e Ușa și menirea
Omului de pe pământ
Și prin El găsim iubirea
De la Tatăl nostru Sfânt
Căci Isus e Creatorul
Al luminii și-al vieții
El ne stâmpără azi dorul
Din grădina dimineții
Munții marea și chiar mersul
Numai El le-a întocmit
Și în palme Universul
El numai l-a potrivit
Și toate au fost create
Prin Isus Cuvântul viu
Sus pe boltă așezate
Că-s al Lui eu azi să știu
Chiar și vântului i-a dat
Legi și norme-n conduită
Și-nspre noi s-a aplecat
S-avem viața azi sfințită
În Isus azi ni se cere
Sfințenia biruința
El fiindu-ne avere
Noi să moștenim credința
Domnu-i totul pentru noi
Sfințenie și viață
El ne scapă din nevoi
Și-nspre Sine ne înalță
Glorie în veci să-i fie
Lui Isus ce ne-a creat
Să-i cântăm în veșnicie
Fie pururi lăudat
18 mai 2018 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haideți să mai credem în Iisus Hristos!
Horoscoape astăzi ne îndrumă sorții,
cina rugăciunii este tot mai rară,
prin televizoare își arată colții
diavolul ce urlă tragic ca o fiară.
Neștiut de nimeni merge-n veșnicie
un copil al străzii fără lumânare,
soboare de îngeri îi țin tovărașie
și-l înaripează spre cerești altare.
Un sărman mănâncă supa lui creștină,
pe piept, el își face crucea preasfântă,
din puțina pâine oprește puțină
pentru un câine frate cu privirea mută.
Țintuit de-o cruce zgâriată-n perete,
sataniști sălbatici pe el se răzbună
îl batjocoresc lovindu-l cu sete
cu înjurături de Hristos și mumă.
Căte un tâlhar intră-n pușcărie
gând de razbunare pentru cel știut,
o maicuță simplă dă o liturghie
pentru pomenirea fiului pierdut.
Părasiți de rude, merg spre loc de-odihnă
batrâni din azile, oameni fără soartă,
doar Sfânta Fecioară din cer mai suspină
și un preot le citește fără plată.
Carturarii, în letopisețe,
cată disperați povețe creștine:
sfinții de demult ne spun cu blândețe
să avem răbdare căci va fi un mâine.
Ca o prorocire ne îmbărbătează
mâna lor întinsa, gândul lor frumos
ca nădejdea noastră să rămână trează:
haideți să mai credem în Iisus Hristos!
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre gânduri sau poezii despre viitor
La loc cu verdeață
[priceasnă]
Trec în zbor nori
spre alte zări
și anii-n șirag
duc cu ei ce e drag.
Geme pe pămant
prelung jalnic cânt
e-n zadar chemat
sufletul plecat.
E-n zadar chemat
omul răposat
ce-a fost pe pămant
acum e-n mormânt.
Cei rămași în urmă:
frate, soră, mumă,
vor veni la rând,
vor veni curand.
Plânge cu amar
pleopa în zadar,
ochiul tulburat,
pentru cel plecat.
Suflețelul meu,
plânsu-mi este greu,
lacrimile mele
vor seca și ele.
Vor seca de ape,
vor fi scurse-n noapte...
Cerule, cât rabzi
pe pâmat să cazi!
Nu mă mai jeliți,
frații mei iubiți,
căci eu am în cer
dulcele năier.
Nu vă întristați,
iubiții mei frați,
căci, în ceruri sus,
îl am pe Iisus.
Am pe Născătoarea,
pe Apăratoarea,
Maica bucuriei,
Maica veșniciei.
Și mai am un Tată
Ce-n ruga curată
Îl numim cu dor
Atotțiitor.
Și mai am in dar
sfinți din sinaxar,
care mijlocesc
și mă pomenesc.
Mai am bune fapte
de Domnul lucrate
și m-am spovedit,
m-am impărtășit.
Și n-am întinat
casa unde-am stat,
lucrul cel oprit
eu nu l-am poftit.
Și daca am poftit
lucrul cel oprit,
am fost dezlegat
de al meu păcat.
Mai am o credință
ca o biruință,
că voi fi mereu
cu-al meu Dumnezeu.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tată sau poezii despre spovedanie
Trăiesc periculos de când mă știu
... nu știu așa precis cum a fost nașterea-mi și n-am fost curios
să-ntreb; nici despre ora, cât de exactă a fost, doar c-am ieșit mai greu
din încăpățânare -să dorm mai mult purtat pe șoldurile Evei, doar ieșită din liceu-
și sigur răsturnat, cu capul înainte, așa riscând să-l pierd și dinspre sus în jos...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 noiembrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre pericole, poezii despre ore sau poezii despre Eva
Vom învinge prin Hristos
Iubiți-vă unii pe alții
Așa cum v-am iubit Eu
Cetățenii sfintei nații
Să fiți azi prin Dumnezeu
Și umblați în sfințenie
Trăind harul și iubirea
Sfântă viața să vă fie
Urmărind neprihănirea
Fiți lumină din Lumină
Împlinind Cuvântul Sfânt
Să umblați fără de vină
Viața-ntreagă pe pământ
Împletiți mereu cântarea
Cu Adevărul Sfânt și viu
S-aveți parte de-ndurarea
Domnului și mai târziu
În iubirea Lui Hristos
Voi să creșteți azi cu toții
Să-mpliniți aici frumos
Tot ce-i scris în sulul Cărții
Umnblați dar cu multă grijă
Sfinți să fiți azi în Sion
Ființa dar plină de milă
Dați-i-o l-al vostru Domn
Celui ce e Pâinea vie
Și Adevărul scump și sfânt
Să vă ia în veșnicie
Atunci de pe acest pământ
Trăiți dar prin îndurare
Pentru cel sărac lipsit
Ca Domnul din încercare
Să vă scape negreșit
În lumina învierii
Voi luptați-vă mereu
Cu ispitele-ncercării
Să fiți fii de Dumnezeu
În smerenie-mplinți
Toți Cuvântul și Scriptura
Fii ai Tatălui să fiți
Mereu sfințiți-vă făptura
Ca să fiți toți o lumină
Pentru Mielul răstignit
Fără pată fără vină
Domnul cum v-a rânduit
Dați-vă toată silința
Să-mpliniți Domnul ce vrea
Unind fapta cu credința
Culminând cu dragostea
Deci iubiți-vă mereu
Unii pe alții ca Hristos
Biruind dar pe cel rău
Cu suflet victorios
Voi prin Duhul dar umblați
Răstignind puterea firii
În picioare ca să stați
Pe treptele amăgirii
Căci Hristos vă este stâncă
Și o piatră de ajutor
Prin puterea Lui adâncă
El dă viață în popor
Fiți lumină din Lumina
Lui Isus în veșnicie
Să vă-ndrume-ntodeauna
Dăruindu-vă din Pâinea Vie
Luați azi scutul credinței
Și încinși cu adevărul
S-aveți sorții biruinței
Căci Hristos ne este Domnul
Vom învinge prin Hristos
Intrând toți în veșnicie
Mirele victorios
Pe veci stâncă să vă fie
Căci în El ne vrem zidiți
Alergând spre biruință
Să fim oameni împliniți
Toți având sfânta credință
Fie-i slavă Lui Hristos
Mielului ce ne-a chemat
Să-i slujim de aici de jos
Dându-i sufletul curat
30-10-2021 măn.
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie sau poezii despre oi
Fie-vă Hristos dar soare
Domnul să vă binecuvinteze
Pe-a Lui brațe să vă ia
Sus pe stâncă să vă așeze
Prin Duhul să vă-nștințeze
Că sunteți mireasa Sa
Viața sfântă să vi-o dea
Să vă dea Hristos lumina
Și Cuvântul Lui cel Sfânt
Ca voi să primiți cununa
Să-l urmați întodeauna
Cât veți fi pe acest pământ
Să-mpliniți al Lui Cuvânt
Domnul să vă ia pe brațe
Viața nouă s-o trăiți
Și prin Duhul să vă-nalțe
Cu-a Lui mână să vă-nhațe
Toți copiii Lui să fiți
Oameni noi astăzi și sfinți
Pe cărarea mântuirii
Duhul Sfânt să vă conducă
Lumina neprihănirii
Și puterile iubirii
În lumină să v-aducă
Drumul când vi se încurcă
Fie-vă Hristos dar soare
Și ajutor în veșnicie
Să umblați pe-a Lui cărare
Prin iubire și-ndurare
Domn pe veci El să vă fie
Să vă dea cununa vie
Hristos dar în al Său Nume
Să vă pună sus pe stâncă
Să vă ia cu-o rugăciune
Cum Cuvântul sfânt vă spune
Și în dragostea adâncă
Să vă dea viața încă
Fie-vă cărarea vieții
El Hristosul și Mesia
Chiar din zorii tinereții
Și din roua dimineții
Să vă fie bucuria
Și de asemeni veșnicia
Prin Hristos și al Lui Nume
Tatălui copii să-i fiți
Cum Cuvântul viu vă spune
Îmbrăcați în astă lume
Oameni noi să deveniți
Și mereu să vă sfințiți
Evanghelia cea sfântă
Să vă fie dar lumină
Îngerii din cer cum cântă
Să îi auziți la nuntă
Mirele când o să vină
Chiar în slava Lui Divină
Înțelegeți dar Scriptura
Și trăiți azi prin credință
Dăruindu-vă făptura
După sfântă-nvățătura
Căci a voastră biruința
E a Lui Isus Ființă
Luminați de-a Lui lumină
Prin Hristos dar să trăiți
Ca să n-aveți nicio vină
El pe palme să vă țină
A Lui frați pe veci să fiți
Veșnicia s-o primiți
Fiți de aceea o cântare
Numele să-i onorați
Prin dragoste și-ndurare
Să-l cinstiți dar fiecare
Ființa voastră să i-o dați
Pururea fiindu-i frați
Prin credința în Hristos
Viața aici ni se oferă
Un trai scump și de frumos
Ca să trăim cu folos
Cu toți dar în noua eră
Inima cum azi ne speră
Noi să fim mărgăritar
Pentru Cine ne-a creat
Viața nouă aici prin har
Să ne fie unic dar
Și al nostru duh curat
Să fie un nestemat
Prin Hristos și pentru El
Viața noastră s-o trăim
Harul Lui Emanuel
Să ne fie unic țel
Pururea să îl iubim
Pe Hristos și-a Lui să fim
07-01-20120 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta Lumină
Dragi cititori... "S-a întâmplat"
Așa-n... "Mass-media", au relatat;
S-a întâmplat... Sfânta Lumină
Foarte-adevărat... să vină.
Așa e omul păcătos
Nu crede în Iisus Hristos;
Te duci... cu ochii tăi să vezi
Apoi, văzând, pe loc să crezi?
Lumina Sfântă care vine
Uimește ființa din tine;
Mormântul Domnului e sfânt
Iisus, a fost pe-aceast pământ!
-N-am crezut și am venit
Aici... din Târnăveni - privit
Și-ntradevăr... Sfânta Lumină
A coborât este Divină!
Privind spre cer, așa a spus
O tânără, despre Iisus
Golgota, este-adevărată
O vizitează: lumea toată.
Ridică-ți ochii om spre cer
Acest Mormânt nu-i un mister;
Te rog din: "Suflet", tu, să vezi
Divinitatea să o crezi.
Iisus Hristos a înviat!
Nume lui Dumnezeu a dat;
Căci, Dumnezeu, este "Cuvânt"
El ne-a Creat pe-acest pământ!
Ridică-ți ochii și-ai să-L crezi
Unde vei merge ai să-L vezi;
Ridică-ți ochii cât mai Sus
Iubindu,-L pe Domnul Iisus.
Hristos a înviat!
poezie de Paul Preda Păvălache (15 aprilie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre tinerețe
În Isus Hristos Mesia
În Isus Hristos Mesia noi de aici ne-am ancorat
Și Lui i-am predat ființa căci viață El ne-a dat
Lui i-aducem osanale și Numele-i preamărim
Căci ni-e Domn în veșnicie și pe El noi îl iubim
De păcat nelegiuire numai Isus ne-a spălat
Și în marea Lui iubire cu Duh Sfânt ne-a botezat
În Isus ni se oferă tot ce-i bun și e frumos
El ne e pe veci salvarea Mirele cel glorios
În lumina mântuirii prin credință ne-a zidit
Să-i cântăm dar azi Ființa căci Domnul ne-a mântuit
În Isus Hristos Mesia ni s-a dat aici menirea
El e viața nostră vie ne e stânca și iubirea
Evanghelia Lui Sfântă ne e astăzi căpătâi
Și noi ne luptăm aici s-avem dragostea dintâi
Domnul este Dumnezeu și prin El noi biruim
Fii ai Tatălui cel Sfânt pentru veci de veci să fim
Îl rugăm dar pe Mesia să ne fie-n veci salvare
Vrem prin El în veșnicie s-avem parte de-ndurare
În lumina mântuirii Isus dar să ne zidească
Și pe toți ce îl iubim Domnul să ne mântuiască
Glorie dar Lui Hristos slavă cinste și onoare
Căci doar El ne este stânca prin care avem salvare
29 octombrie 2021 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru tine, România
Dacă toți protestatarii s-ar pleca în rugăciune,
N-ar mai fi atâta ură și ar fi vremuri mai bune.
Dacă toți ce urlă-n stradă, L-ar chema pe Dumnezeu,
N-ar mai fi o debandadă, n-ar mai fi atât de rău.
Dacă ar fi unitate și iubire pe pământ,
Ar fi mare părtășie în Hristos Domnul cel Sfânt.
Dacă nu ar mai fi ură, ar fi totul mai frumos,
Ar fi numai prietenie, prietenie în Hristos.
Din păcate nu-i așa, și e foarte dureros...
Oameni nu se iubesc și nu-L caută pe Hristos.
Este multă dușmănie și atâta propagandă...
Un popor dus în robie ce aleargă spre osândă.
Oameni buni, nu protestați, că nu rezolvați nimic!
Pe genunchi voi vă plecați și rugați-vă un pic!
Asta-i arma biruinței împotriva celui rău,
Pentru tine, România, azi, a vorbit Dumnezeu.
poezie de Nichifor Nicu (3 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre proteste, poezii despre vorbire, poezii despre sclavie, poezii despre prietenie sau poezii despre prieteni și dușmani
Oamenii au spus că crucea lui Hristos nu a fost un lucru eroic, dar vreau să vă spun că crucea lui Iisus Hristos a pus mai mult eroism în sufletele oamenilor decât orice alt eveniment din istoria omenirii.
citat din John G. Lake
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre eroism, citate despre suflet sau citate despre istorie
România dă-i tu azi
colț de rai atâți am vrea
România ca să fie
Dumnezeu dar să ne dea
toți să bem din apa vie
floare azi de orhidee
vrem întreaga Românie
o vrem astăzi o alee
de lumină ca să fie
România cu Ardealul
strop de rouă din Carpați
în români să-nscrie dorul
de-a fi toți oameni curați
Cartea Sfântă a Lui Hristos
ne-o vrem țintă căpătâi
și pe Mielul Glorios
îl vrem dragoste dintâi
de la Tisa pân" la Mare
de la Prut la Timișoara
tot românu-n sărbătoare
să-și aclame astăzi țara
vrem viața cum ne-a dat
la toți Bunul Dumnezeu
traiul să-l avem curat
să-l slăvim pe El mereu
România o vrem curată
ca o floare sus pe munte
Românii fără de pată
toți de Dumnezeu s-asculte
nu viața cea murdară
ci cum vrea astăzi Hristos
și cum sfinții o urmară
sus privind și nu pe jos
România dă-i tu azi
Lui Hristos a ta ființă
pentru El mereu să arzi
în El tu să ai credință
căci Hristos e Creatorul
omului de pe pământ
El cu Tatăl creă omul
El al Tatălui Cuvânt
și-a murit Isus pe cruce
pentru veci noi să fim vii
El lumina ce străluce
s-o sorbim în veșnicii
prin credință dar se poate
azi prin El să fim salvați
sloboziți de vechea moarte
căci suntem răscumpărați
România dar trăiește
viața așa cum vrea Hristos
căci El omu-l răsplătește
de-a ascultat pe pământ jos
de Cuvântul Lui cel Sfânt
Evanghelia iubirii
va lăsa a lui mormânt
pentru țara răsplătirii
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 septembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curățenie sau poezii despre România
Cheia mântuirii
Care-i cheia ce deschide
Ușa înspre Tatăl Sfânt
E credința ce ne aprinde
Dragostea cea mai fierbinte
Al vieții viu Cuvânt
E credința în Hristos
În viața și în moartea Lui
El ne oferă aici jos
Puteri să trăim frumos
Căci putere c-a Sa nu-i
Cheia ce ceru-l deschide
E credința în Hristos
Ce ființa îți cuprinde
Ea îți cumpără nu-ți vinde
Viața trăită frumos
Predați-vă Lui Isus
Și pe El îl onorați
Dați-i sufletul supus
Ființe ce în lume nu-s
Voi să-i fiți surori și frați
Căci prin sânge ați fost spălați
Cheia scump-a mântuirii
E Isus Hristos Mesia
El e soarele iubirii
Și cărarea mântuirii
Ce ne oferă bucuria
Iar să avem veșnicia
Prin Hristos și pentru El
Vrem viața s-o trăim
Al vieții sfinte țel
Ne-a rămas Emanuel
Noi ne vrem al Lui să fim
Veșnic dar să îl slujim
05-01-2020 Betania
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre superlative
Nu-i nimica mai presus
Niciodată nu s-a scris
Altceva mai de valoare
Să ne ofere-n Paradis
Chiar viața viitoare
Niciodată pe pământ
Altceva nu s-a mai dat
Ca al vieții viu Cuvânt
Pentru sufletul curat
Nu-i nimica mai presus
Ca și scrierile sfinte
Ce ni-l pun azi pe Isus
Nouă iată înainte
Evanghelia cea vie
Cartea Sfântă a lui Ioan
Ne transferă-n veșnicie
Din prinsoarea lui Satan
Căci Isus Hristos Mesia
Ne descrie aici cărarea
S-avem viața veșnicia
Mila sfântă și-ndurarea
Și această Carte vie
Ni-l arată pe Hristos
Orice om aici să știe
De ea să aibă folos
Niciăeri și nicunde
Altă carte nu există
Și-n inimă nu-ți ptrunde
Numai ea aici rezistă
Evanghelia iubirii
Cartea Sfântă a Lui Hristos
Pe drumul neprihănirii
Să ne ia de aici de jos
Evenghelia aceasta
Ni-l arată pe Isus
Ce ne vrea în lumea asta
Ca popor unic supus
Și Ea iată ni-l descrie
Pe Isus ca Dumnezeu
Ce-a creat lumina vie
Omul fiind fiul Său
Doar aici ni se arată
Că Hristos e Învierea
Și e calea cea curată
Să obținem înfierea
Să fim fii de Dumnezeu
Pentru viața viitoare
Despărțiți de tot ce-i rău
Prin Isus s-avem salvare
Nici-o carte sau ființă
Altu n-a mai susținut
Că în ceruri prin credință
Omul va avea un scut
Evanghelia iubirii
Nouă ni s-a oferit
Pe cărarea mântuirii
A fi omul fericit
Cartea aceasta ni-l arată
Pe Isus ca blând Păstor
Cel cu inima curată
Să-i fie un slujitor
Și aici ni se vorbește
Despre Ușă de Lumină
Credința ce mântuiește
Într-o dragoste deplină
Aici vedem Creatorul
Despre Tatăl despre Sine
Vorbind cum și-nalță dorul
Omul pentru a trăi mai bine
Doar aici Isus ne spune
Tatăl după cum viața
O are o iată-n Sine
Și Fiul în lumea asta
Are viața ca oricine
În El Însuși se încrede
Slăvile de sus Divine
Să le aibă tot ce vede
Nicăieri nu se arată
Hristos în așa lumină
O excepție e dată
Apocalipsa sora ei Divină
Doar Hristos este Lumina
Viața e și Adevărul
Păstor pentru todeauna
Fericirea și e țelul
Pentru cei ce sunt lumină
Și trăiesc în Adevăr
Căci în patria Divină
Vor a vieții sfânt mister
Evanghelia iubirii
Ne e țină și chemare
Căcile neprihănirii
Să le avem în ascultare
02 martie 2018 cluj ninge și e frig
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă