Eseu erotic
I
N-am văzut în vin decât ceață tragică
Când am fost deplin despărțit de tine
Astăzi îmi închin suferința-mi magică
Stelei senine.
II
Tot ce-a fost ieri slobod să lunece
Steaua mea pe cer astăzi s-a stins
Doamne, ce să cer tristului învins
Să nu se întunece?
III
Tremură lungi lacuri de taină și nuferi,
Iar mă ajungi printre perdelele ceților
Iar mă străpungi, iar te-au făcut să mai suferi
Fiii ereților...
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stele
- citate de Nicolae Labiș despre stele
- poezii despre întuneric
- citate de Nicolae Labiș despre întuneric
- poezii despre trecut
- citate de Nicolae Labiș despre trecut
- poezii despre tragedie
- citate de Nicolae Labiș despre tragedie
- poezii despre prezent
- citate de Nicolae Labiș despre prezent
- poezii despre nuferi
- poezii despre erotism
Citate similare
La steaua
La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.
Poate de mult s-a stins în drum
În departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zarit,
Azi o vedem, si nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adânca,
Lumina stinsului amor
Ne urmareste înca.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- citate de Mihai Eminescu despre lumină
- citate de Mihai Eminescu despre stele
- poezii despre timp
- citate de Mihai Eminescu despre timp
- citate de Mihai Eminescu despre prezent
- poezii despre icoane
- citate de Mihai Eminescu despre icoane
- poezii despre dor
- citate de Mihai Eminescu despre dor
- poezii despre albastru
- citate de Mihai Eminescu despre albastru
În zori când mă trezesc...
În zori de zi când mă trezesc
Și un nou răsărit se-arată
Îți caut fața Părinte ceresc
Îți închin viața mea toată.
Te rog să-mi dai Tu noi puteri
O nouă zi îmi stă în Față
Și aș vrea și astăzi ca și ieri
Să ocrotești a mea viață.
Nu știu de astăzi voi avea,
Un cer senin și plin de soare,
Ori vânt și ploaie, vreme rea,
Dar Tu cunoști a mea cărare.
Din cerul'nalt privirea Ta
Pașii să mi-i vegheze,
Iar mâinile-mi neobosite
Ca pentru Tine să lucreze.
Și lasă Tu ca această zi
Să fie o zi binecuvântată,
Prin tot ce fac și tot ce sunt
Să-ți fie adusă lauda toată.
poezie de Viorica Graf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre vânt, poezii despre protecție, poezii despre ploaie, poezii despre ocrotire, poezii despre laudă sau poezii despre dimineață
Pe cer s-a stins o singură stea
În seara când ți-am spus iubirea mea
Sus pe cer lucea
O stea de-argint ce revărsa scântei
Steaua dragostei
Numai ea a înțeles ce voi în sufletu-mi trudit
Și speranța ea mi-a dăruit
Și-n seara când ți-am spus iubirea mea
A murit o stea
Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Și-n noapte a plâns inima mea
În taina firii
Pe cer s-a stins o singură stea
În ecou de ghitară
Cu ea s-a stins vraja ce ne-a-nvins
Și iubirea ta
De-atunci în șoapte
Rechem iubirea mea
Pierdut în noapte
O caut în altă stea
Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Și-n noapte a plâns inima mea
Un vis pierdut.
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre seară, poezii despre plâns, poezii despre noapte, poezii despre inimă, poezii despre chitară, poezii despre cadouri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Fă-mă, Doamne,-o lacrimă
Ne despărțim, o viață nouă
Începem astăzi amândoi
Iar florile scăldate în rouă
Se vor aprinde fără noi.
Eu am să plec spre miazănoapte,
Tu vei porni spre miazăzi
Și-n urmă întâmplări și fapte
Ce mustrător ne vor privi.
Refren:
Fă-mă, Doamne,-o lacrimă
Să cad pe obrazul Tău
C-am iubit cu patimă
Iar de mor nu-mi pare rău.
Fă-mă, Doamne, ce vrei Tu
Ești pe viața mea stăpân
Fă-mă floarea ce căzu'
La iubita mea în sân.
Și când ți-o fi mai greu pe lume
Să-ți amintești cât te-am iubit
Nu știu cum s-a-ntâmplat anume
Dar totul are un sfârșit.
Eu nu știu cine-a fost de vină
Ce mari orgolii ne-au învins
Mi-e inima de viscol plină
Iar focu-n candelă s-a stins...
De ce plângi? De ce plângi?
Fă-mă, Doamne,-o lacrimă...
Fă-mă, Doamne,-o lacrimă...
Fă-mă, Doamne,-o lacrimă...
cântec interpretat de New Savoy, versuri de Corneliu Vadim Tudor (1991)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre viscol, poezii despre vinovăție, poezii despre sfârșit sau poezii despre rouă
Ție, Doamne...
Ție, Doamne, Ție mă închin
Celui de singurătăți iar plin,
Singur și bolnav în casă
Cu o lumânare pe masă
Și în suflet cu-o-ntrebare
Mai are el astăzi iertare,
Mai are doruri de înălțare,
Iubire, zbor printre petale?
Ție, Doamne, Ție mă închin
Celui de singurătăți iar plin,
La vreme de seară și neputință
Redobândind propria credință
Spre un tărâm lyric imaginar
Îndulcind amarul din amar
Plind de incert de fals ideal
Evadând mereu din al său real?
Ție, Doamne, Ție mă închin
Celui de singurătăți iar plin,
Pritre dimensiuni oarbe înalte
Implorând miez de sănătate
Lacrimi vindecând trup de vânt
Aerul în erezia sufletului arzând...
Mi-e drag să nu fie astăzi eu înfrânt,
Mi-e drag de lume, de lumină, de cuvânt!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre suflet, poezii despre trup și suflet, poezii despre înălțime, poezii despre înfrângere, poezii despre sănătate sau poezii despre singurătate
Iar s-a scumpit energia electrică
Cei mai perfizi dușmani cu care
S-a confruntat ieri România
Au fost popoarele barbare,
Iar astăzi... gigacaloria!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre trecut, epigrame despre superlative, epigrame despre prezent, epigrame despre energie, epigrame despre electricitate, epigrame despre dușmănie sau epigrame despre România
Neanderthal (2)
Ea a plecat, iar el... ce chin!
Că n-a avut, de-atunci, senin,
Ci doar furtună, iar alin,
Acolo- n peștera-cămin,
Nu are, ci doar gândul-spin
Că nu e în "ceva"... deplin.
Și s-a gândit, s-a răsucit,
Pân'-o idee i-a venit:
A mers la vraci, s-a spovedit,
I-a spus cât e de chinuit,
Și, cum să spun, a reușit
Ceva de neînchipuit.
Ce a făcut, ce n-a făcut,
Nu pot să spun, că n-am văzut,
Dar, ce-a fost mic a tot crescut
Cât? - ce să zic? de necrezut,
Că, dintr-un jet a prefăcut
O stâncă mare, într-un lut.
Iar peștera, de-atunci, a fost
Nu doar cămin și adăpost,
Ci la pelerinaj, un rost:
Ieșirea multora din... post,
Căci - de! - mărimea are-un cost,
Iar el... plătește, că nu-i prost.
Curând, chiar soața a aflat
Și n-a putut, n-a rezistat,
S-a prezentat, a comparat,
Apoi, spre noul ei bărbat
A zis "Kum vo" și... a plecat.
(Traduc: "- Ești no.2, păcat!")
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre traducere, poezii despre stânci, poezii despre spovedanie, poezii despre speologie, poezii despre soție, poezii despre prostie, poezii despre plată, poezii despre pelerinaj sau poezii despre lut
În noaptea albă de Crăciun
... În seara sfântă de Ajun,
Ne așezam, tăcuți, la masă...
Era plăcut și cald acasă,
În noaptea albă de Crăciun.
Și mama,-n vatra cu tăciuni,
Trăgea sub pirostie focul,
Scânteile duceau norocul
Pe coșul casei plin de lumi.
C-o stea din el, plecam și eu,
Cum pleacă-n cer o rugăciune,
Sperând la clipa de minune,
Ce-înseamnă-n viață Dumnezeu...
În zori de zi, o luam, de zor,
Cu steaua mea din jar culeasă,
S-ajung, prin sat, din nou, acasă,
Precum un mag pe-un drum de dor.
Credeam că vin din cer, de sus,
Să spun că steaua-n zori răsare,
Să duc prin case-o veste mare
Că s-a născut în noi Isus...
Mergeam prin zori ca un cuvânt
Ce se năștea din casă-n casă,
Cu steaua magică culeasă
Din cer, cu focul din pământ.
... Priveam în jar, cu ochi de gând,
Mă minunam la ce-o să fie,
Când vom ieși din pribegie
Și ne-om întoarce pe pământ...
... Dar steaua mea era doar semn,
Cules din vatra cu corlată,
Din lumea noastră, așezată
În case vechi, cu porți de lemn...
... Însă-a venit de-atunci un nor
Iar cerul nu mai arde-n stele,
Azi, sunt cu toate-ntre zăbrele
Și tot pământ-i orb de zbor...
... În noaptea sfântă de Crăciun,
Ajung din nou la noi acasă,
M-așez, târziu, pe-un strop de masă,
Prin ce-a fost ieri, cu ce-i acum...
.........................................
... Era tot ziua de Crăciun...,
Dar mama mea, demult murise,
Iar coșul casei, plin de vise,
Era acum morman de fum...
... Am să pornesc din nou la drum,
Dar casa noastră din răscruce,
S-a dus și numai poate duce
La ce-a fost ieri, prin ce-i acum...
... Mă pregătesc să plec din sat,
Când voi zări, în ochi, lumină,
Și când cocoșul, din grădină,
Va fi la primul lui mimat.
Am doar pe gând, din cer, o stea,
Cu mări de foc și flori de gheață,
Și-am s-o aștept, ca-n dimineață,
Să-apară iar în viața mea...
Dar, acea stea din timp s-a dus
Și-n zori de zi n-o să apară,
Să ducă-n lume-o veste rară...,
Căci a murit, în noi, Isus.
poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre foc sau poezii despre tăcere
Sus pe cer lucește o stea
Sus pe cer lucește o stea,
O privesc și e a mea,
Este steaua vieții mele,
Ea lucește printre stele.
Oare cine mă-ngrijește,
Oare cine mă ferește,
Oare cine mă păzește
D cine mă necăjește?
Hoinar am fost printre muze,
Prilej ca oamenii să mă acuze,
Viața-mi este poezie,
Dar așa a fost să fie!
Iar când steaua-mi va apune,
De-am făcut rele sau bune,
Pe cine înteresează?
Și trec anii, se-nserează!
poezie de Toth Arpad din revista "Claviaturi" din Brașov (24 aprilie 2014)
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie
Dorință de Anul Nou
(1 ianuarie)
Să-i fac pe ai mei fericiți,
Să pot să fac numai lucruri bune,
Prin strădanie, să gândesc altfel,
Îmi doresc să fiu astăzi mai bun
Decât am fost ieri,
Iar mâine, mai bun
Decât am fost astăzi.
Un An Nou, alte probleme,
Pe care să le rezolv cu succes,
Să mă ajute Dumnezeu,
Să am putința
Să-mi duc la bun sfârșit dorința
În Noul An.
poezie de Mircea Ursei din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre viitor, poezii despre succes sau poezii despre fericire
Epilog
Ieri chipul tău îl adoram, ca pe un înger preacurat
Și printre vise-ți căutam sărutul crud, nevinovat
Când sufletul mi-era ucis încet, încet de nepăsare
Tu te pierdeai iar în abis, lăsând în urmă a mea chemare.
Tot ieri îmbrățișam tristețea, și-apoi plângeam în noaptea grea,
Când mă-ncălzeam doar cu tandrețea ascunsă în privirea ta.
Dar tu erai mult prea departe, în lumea ta absurdă, falsă
Doar vorbe reci dar și deșarte ce-n suflet urme-adânci îmi lasă.
Dar astăzi plec. Și n-am să-ntorc privirea înapoi,
Căci nu mai vreau tăcerea și frigul dintre noi.
Azi plec din calea ta cu-n zâmbet cald și viu
Imi văd de viața mea cu sufletul pustiu.
Tot azi mă faci uitată, când toate-s fără rost
Dar știm că niciodată nu va mai fi ce-a fost...
poezie de Andreea Palasescu (23 iulie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre uitare sau poezii despre tristețe
Steaua
cărările mă trag în adânc
o umbră se stinge în alta
nu'i nimeni aici, nicăieri
pădurea tăiată gâfâie stins
a fost ieri, ieri...
cuțitul mă doare și plâng
uneori pășesc peste ape
cuvântul mi-e catarg
bolta o sparg himeric în larg
mă cheamă cuvântul rămas
retina poartă zăpezile polare
e întuneric în lume și frig
mă apropii de mine
mi-e teamă și fug
tăcerea asta mă omoară
mă nărui tăcut într-un gând
aici timpul a dispărut, tăcând
aș pleca de aici, aș pleca departe
tremură lumina pe cioturi de viață
mi-e sete de cer
mă cufund între ape, a așteptare
diminețile zidesc fântâni de rouă în cer
privirea spală nuferi albi în lac de cleștar
coboară stele în fântâni
cuvintele s-au stins tăcute în lut
pe cer a mai rămas o întrebare
sau poate o stea însângerată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre zăpadă sau poezii despre sânge
Și penița cum asudă
Mi-a fost cu tine viața mai frumoasă,
Mai caldă noaptea stelelor târzii ;
Mi-ai fost mai mult decât puteai să-mi fii,
Mai mult îmi ajungea viața rămasă.
Cu tine m-am născut încă o dată
Și ție m-am lăsat să mă mângâi ;
Te-aveam și mă rugam să îmi rămâi
Iubirea ce o viață-mi fu visată
Și dorul îmi era duios și blând
Când tu îmi erai leac de vindecare,
Iar eu și numai eu eram sub soare
Acel ce te scria mereu în gând.
O, Doamne și penița cum asudă
Când ție îți închin acest poem
Ce-mi este un refugiu de boem
Ce rumegă bucăți din viața-i crudă!
Cu tine-am fost... Ce mult am vrut să fiu!
Feștila-mi ține loc de lumânare
Și pâinea-i aluat fără de sare,
Iar sufletul îmi e de tot pustiu.
Nu-s vise necurmate de trezie,
Nici sori care odată nu s-au stins...
Cum eu să fiu, atunci, de neînvins
Când inima-ți nu vrea să mă mai știe?
Mi-ai fost senin curat și împăcare,
Te am azi resemnare și regret
Și focu-mi arde-n sobă mai încet,
În timp ce eu respir ca fiecare...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (19 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare
Mâine
Astăzi sunt dar mâine nu-s
Maine nu-s dar tot voi fi
Pe pământ sunt cu Isus
Mâine-n cer mă va primi.
Astăzi plâng dar mâine cânt
Astăzi îmi mai este greu
Astăzi plâng, sunt pe pământ
Mâine-i cânt lui Dumnezeu.
Astăzi mor, dar mâine vin
Vin spre soarele de sus
Și de sunt aici străin
Mâine-n cer stau cu Isus.
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre Dumnezeu
Cel ce Sunt
Ce este, Doamne, acolo sus, în straturile-nalte
De nu putem vedea nicicând decât prin cruda moarte?
Ce este dincolo de nori, în cerurile sfinte,
Suflete mari, suflete mici, 'nălțate din morminte?
Și ce mister se-ascunde-n Tine, în mintea-Ți nevăzută,
De Te-ai decis să Te cobori la lumea decăzută?
Cum ai făcut Tu, sfânt părinte, să vii taman la noi
Când știi prea bine că suntem în suflet mai mult goi?
Cum ne-ai iubit și ne iubești, crucificându-te plenar,
Pe noi, făuritori de spini, haini în inimi iar și iar?
Cum să-nțelegem ce gândești și opera-ți măiastră
Când un mister total și-adânc e însăși viața noastră?
N-am înțeles că vii suntem, umpluți de nemurire
N-am înțeles enigma morții, inconștientă omenire
Nimic din tot ce-a fost și este, din harurile sfinte,
Că astăzi Tu ești Cel ce sunt, în veci și mai-nainte.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre nori
Azi, mamă, am fost la tine iar la cimitir
Azi, mamă, am fost la tine iar la cimitir,
Din curtea ta, eu ți-am adus un trandafir.
Un trandafir, de-ăl roșu și împupit,
E floarea, dragă mamă, ce ai iubit.
Și ți-am adus, măicuța mea, șio lumânare,
Ca să o aprind la sfânta cruce, că e sărbătoare.
Și candela ți-aprind încet, în taină,
Să nu-ți perturb eu somnul, iubită mamă.
Și chiar afară dacă este frig sau soare,
La tine, mamă, am să vin să-mi cer iertare.
Cu ochiin lacrimi, mă aplec acum și plâng,
Eu candela ți-aprind avându-te mereu în gând.
poezie de Dorel Marin (18 septembrie 2018)
Adăugat de dodorel62
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre sărbători, poezii despre somn, poezii despre roșu sau poezii despre ochi
Astăzi rămâne
"Am rupt pagini din al vieții album
De-astăzi nu mai suntem "doi"...
Ne-am spus grăbiți "un bun drum"
În spate rămân doar lacrimi și ploi.
Și-o ușă pentru totdeauna s-a închis,
Destinul e nedrept, iubirea o curmă.
Iar astăzi s-a stins un frumos vis
Din ce a fost cândva... rămâne o urmă.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 septembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe
Conspirație în cer
Astfel că până la urmă acolo era nimicul.
El a fost pus înăuntrul nimicului.
Nimic nu i-a mai fost adăugat
Iar pentru a dovedi că n-a existat
Nimicul fost zdrobit de nimic
Ciopârțit cu un nimic
Amestecat într-un nimic
Întors cu înăuntrul în afară
Și împrăștiat deasupra nimicului
Astfel încât toată lumea a văzut că n-a fost nimic
Și că nu mai era nimic de făcut
Așa că toate a fost lăsate baltă. Aplauze prelungi în cer.
A lovit pământul și s-a spart deschizându-se
Acolo zace Cioara, cataleptică.
poezie de Ted Hughes din Cioara. Din viața și cântecele ciorii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre ciori, citate de Ted Hughes despre ciori, poezii despre Pământ sau citate de Ted Hughes despre Pământ
Joc de cuvinte
E primăvară iar.
Astăzi am fost trist
Am ascultat Chopin
pierdut printre lacrimi.
Totul în jur
devenea oval,
Universul se transforma
în monade mișcătoare.
Din când în când
sărutam cu pleoapa
bucuria copiilor nenăscuți
care-mi zâmbeau
zâmbeau, zâmbeau.
Ascultam Chopin
printre lacrimi
Și nu observam
că primavara
își căuta cu greu
de lucru printre noi.
Astăzi
am fost foarte trist...
poezie de Ion Asavei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre primăvară, poezii despre jocuri, poezii despre copilărie, poezii despre calambururi sau poezii despre bucurie
Căutarea adevărului
-Alo! Ce faci? Eu sunt cam supărată:
N-am Net și nici mobilul nu-l mai am,
Sunt singură, mă simt abandonată...
Ce-o fi cu mine, chiar habar nu am!
C-am mai făcut-o noi, ți-aduci aminte?
Era atunci când n-am avut curent,
Tu ai venit și... n-am prea fost cuminte,
Dar - cum să zic? a fost un accident,
Iar vina cred c-a fost a lumânării,
Căci pâlpâia de m-am crezut în vis...
Și-acolo nu-i păcatul înșelării,
Căci toți visează la... ce nu-i permis.
Acum nu vreau decât să mai verific,
Să știu și eu ce-a fost sau ce n-a fost,
Iar adevărul vreau să-l identific,
Deci... n-ai veni degeaba, vii c-un rost.
Iar, dacă vii, s-aduci și-o sticlă de-aia
Cum ai adus. Mai știi, când s-a golit,
Că ne credeam pe plajă la Mamaia,
Iar tu-mi spuneai că ești îndrăgostit?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre supărare, poezii despre plajă, poezii despre lumânări sau poezii despre accidente