Regizorul: Aceasta e umilinţa... Nu pot fi om, am prea puţin tupeu! Ce lecţie de suferinţă... Şi mă credeam deasupra durerii... Iată la ce duce un text imperfect. Scris în grabă... Am creat forţe malefice pentru a da pregnanţă binelui! Credeam în armonia contrariilor... Am personalizat haosul, dând nume pietrelor, dăruind putere şi judecată unor fluturi... Nu pot fi om... Am încercat zadarnic.

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opţiune politică

de ce m-am înscris la ei? m-am în
scris pentru că eram leneş
mă lăsam pradă fricii
pentru că nu credeam în r
evoluţie politică
ci în drogurile sintetice
nu credeam în stră
lucirea firavă a unei lumânări
am optat pentru ei
pentru că nu credeam în bunăstarea oamenilor
ci în politica pumnului în gură
a justiţiei corupte şi manipulate
pentru că eram timid

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri...

Credeam că ştiu ce-i frumuseţea
Că eleganţa-am cunoscut
Credeam că ştiu ce e iubirea
Până ce chipul ţi-am văzut.

Credeam că inima se crapă
C-ai mei genunchi îi simt slăbind
Credeam că ştiu cum cântă mierla
Până te-am auzit vorbind.

Credeam că trandafiru-i roşu
Că ceru-albastru e tăcut
Credeam că-mi place mult natura
Până când tu ai apărut.

Credeam că soarele luceşte
Că am văzut tot ce se poate
Credeam că stau drept în picioare
Până când tu m-ai dat pe spate.

Credeam că ochii-mi sunt deschişi
Că văd că nu am niciun rost
Dar, iată, sunt îndrăgostit
Cum niciodată n-am mai fost.

Ce simt acum voi păstra veşnic
În sinea mea, ca într-o groapă
Până în clipa aceea în care
Iubirea noastră o să-nceapă...

poezie de Ashley Peter Loasby, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar am crezut

Chiar am crezut ca-n stele pot zbura,
Ca pot atinge luna si pot pasi pe ea,
Ca pot dormi pe norii dusi de vant,
Ca pot alerga cu vantul pe pamant.

Am crezut in flori si-n boabele de roua,
In zambetul senin si-n picurii de ploaie,
In racoarea noptii, cand afara ploua,
Am crezut in tine si-n iubirea vie.

Chiar am crezut in lumea creata doar de mine,
In lumea de vis, eu te-am chemat pe tine,
Credeam ca ma iubesti si ca vei ramane,
Am crezut ca vrei sa fii doar pentru mine.

Ti-am crezut iubirea si linistea promisa,
Chiar credeam ca sunt a inimii aleasa,
Ca dragostea invinge si va triumfa.
Am crezut, voi crede, nicicum nu voi ceda.

poezie de Livia Bataiosu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce am scris...

Am scris atat de mult despre pesimism
Incat nu credeam vreodata ca am sa ma mai schimb
Am fost prea negru-atunci in suflet eu
Credeam ca o sa fiu asa mereu

Dar afla ca stiu sa iubesc, si eu
Poate pre mult sa prea putin, nu stiu
Un lucru-i cert in inima-mi acum
Eu te iubesc, dar nu stiu cum sa-ti spun

Am sa cred in zambetul tau mereu
Si-am sa-l privesc atunci cand mi-este greu
Am sa te stiu mereu la mine-n suflet
Pe tine, chipul, si acel zambet

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti tu

Ai apărut în ziua care,
Eu nu credeam că încă pot
Să pot privi o altă zare
Tu mi-ai redat iubirea-n loc.

Din zări apuse-ndepartate
Ai apărut chiar ca o stea;
Eu nu credeam că peste noapte
Vei lumina privirea mea.

Imaginea care în noapte
Se proiectează pe-al meu chip,
Mă urmăreşte azi în toate
Aceasta vreau acum să-ţi zic.

Doi ochi pe faţa ta senină
Ca două stele de pe cer,
Şi buzele ca luna plină
Să te atrag, din nou încerc.

Când am vazut eu pe cer luna
Mi-am spus că-n lume e doar una!
Când eu privesc acel astru divin
La tine, gândul mă-ndeamnă să vin.

Şi dacă! Dacă măcar tu ai şti
Când îmi zâmbeşti in fiecare zi,
Cum simt că am tot ce aş vrea
Aş vrea ca tu să fii a mea…

Aş vrea o zi măcar din viaţă
Să pot ieşi din astă ceaţă,
Să pot să-ţi spun deschis, în grabă:
Tu fată cât îmi eşti de dragă!

Din lipsa multelor cuvinte
Scriu vorbele ce-mi trec prin minte…
În schimbul lor, eu de la tine-aştept:
Un simplu, sincer “te iubesc”.

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeam că Matusalem a fost un mare doctor.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zero uriaş. Rezultanta unor uriaşe forţe potrivnice.

aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram, Bucuria naufragiatului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A face prea mult rău duşmanilor sau prea puţin bine prietenilor; iată două ipostaze la fel de periculoase.

aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îl credeam duşman. S-a dovedit a fi doar un prieten neînţeles.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tocmai când mă credeam veşnic, mi-a căzut un dinte.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul: Atunci de ce vă târâţi, ca reptilele?
Bărbatul: Poziţia aceasta îmi conferă un plus de verticalitate.

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeam că omul este singurul biped vertical. Apoi am descoperit pinguinul.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Safta (potrivindu-şi la brâu furca de tors): N-aţi încercat cumva să vă împăcaţi? Duşmănia nu-i bună...
Baciul (jucându-se cu fluierul): Ba am încercat. Într-un an, de Paşti am ciocnit chiar ouă roşii cu alde Gârjoabă, în curtea bisericii. Pe-atunci dorea să se pocăiască. Mi-a cerut Biblia împrumut...
Safta (torcând): Şi i-ai dat-o?
Baciul: I-am dat-o! Credeam că se va face om. S-a pocăit cu Biblia mea în mână. După care n-a mai vrut să mi-o dea înapoi...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiam că democraţia va deschide Cutia Pandorei. Dar nu credeam să iasă atâţia monştri.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea lui Trei

Aceasta este "Legea lui Trei", legea celor Trei Principii sau a celor Trei Forţe. În conformitate cu această lege, orice fenomen, pe o anumită scală şi într-o anumită lume în care are loc, de la planul moleculelor până la planul cosmic, este rezultatul combinării sau interacţiunii a trei forţe. Gândirea contemporană recunoaşte existenţa a două forţe pentru producerea unui fenomen: forţa şi rezistenţa, magnetism pozitiv şi negativ, celule masculine şi feminine ş. a. m. d. Ea încă nu constată întotdeauna şi peste tot existenţa acestor două forţe. Cât despre a treia forţă, ea nu s-a preocupat niciodată de aceasta, sau dacă va sosi o zi în care va fi ridicată această problemă, nimeni nu a întrevăzut-o deocamdată. După cunoaşterea adevărată, exactă, o forţă sau două forţe nu pot niciodată să producă un fenomen. Este necesară prezenţa unei a treia forţe, pentru că doar cu ajutorul său primele două pot produce un fenomen pe oricare plan.

P.D. Ouspensky în Fragment dintr-o învăţătură necunoscută
Adăugat de Tibi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurica: Onorată instanţă! Clientul meu nu poate fi achitat. A scris poezii subversive...
Judecătorul: Câte a scris?
Aurica: Multe. Noi, la dosar avem trei...
Judecătorul (se uită nervos la ceas): Aurica! E târziu. Trebuie să plecăm...
Aurica: Trebuie să citiţi sentinţa!
Judecătorul: Ai dreptate... Sentinţa... (Tare.) Toată lumea, cu excepţia mea, în picioare... Citesc sentinţa... Tribunalul poporului, completul mobil de judecată, îl condamnă pe inculpatul puncte puncte la trei an de temniţă. Câte un an pentru fiecare poezie...
Aurica (energic): Trei ani e puţin! Sunt avocatul inculpatului. Mă simt obligată să fac recurs...
Judecătorul: Recurs? Eşti nebună!
Aurica: Trei ani e prea puţin pentru clientul meu!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea străzii merită ascultată. Dar e prea sonoră şi confuză pentru un dialog raţional. Nu elimină haosul. Îl adânceşte.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţurile nu pot judeca asupra binelui şi răului;ele nu ştiu ce e folositor şi ce este nefolositor. Nu pot formula o judecată altfel decât aflându-se în prezenţa realităţilor materiale;nu prevăd viitorul, nu îşi amintesc trecutul;nu ştiu ce înseamnă înlăntuirea faptelor. Scopul raţiunii este, aşadar, să arbitreze între bine şi rău;ea pune puţin preţ pe factorii străini ori externi, iar pe cei ce nu sunt nici buni, nici răi îi consideră auxiliari şi lipsiţi de importanţă;pentru ea, orice bine este interior.

Seneca în Dialoguri I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu credeam că există ceva mai monstruos decât comunismul, până am văzut ce monştri naşte democraţia.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credeam că incompetenţa unora va duce ţara de râpă. M-am înşelat. Prea am desconsiderat lichelismul.

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Estetica decadenţei
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!