A descoperit vara

cu o pereche de ochelari
văzuţi într-o reclamă
avea altă pereche pentru
a descoperi farmecul femeilor
care zâmbeau sub nasul lui
o ştia pentru că îi mirosea
frumuseţea lor aţâţătoare
acum era aproape mulţumit
descoperise vara cu ochelarii cei aleşi
uneori se întreabă dacă nu ar fi putut
descoperi vara cu peturi
cu bere pline sau cutii
aburinde de-ţi furau ochii
dacă nu purtai noul prototip
de ochelari fumurii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rimski-Korsakov era un bărbat înalt, ca Berg sau Aldous Huxley şi, la fel ca şi Huxley, suferea de miopie. Purta ochelari cu o nuanţă albăstrie, uneori mai avea o pereche pe frunte, obiecei pe care l-am preluat şi eu. Când dirija o orchestră se apleca mult peste partitură şi aproape că nu mai ridica privirea, agitând bagheta în direcţia genunchilor. Era atât de absorbit de urmărirea partiturii şi de ascultarea orchestrei, încât nu dădea aproape nici un fel de indicaţii instrumentiştilor.

citat din Igor Stravinski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prescripţia pentru ochelari

A nu se purta ochelarii la o întâlnire oarbă. Veţi arăta mai bine, şi el la fel.

murphologie
Adăugat de Lorena Fota
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

noapte geroasă -
cu ochelari fumurii
un pierde vară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Snobul cu ochelari

Pentru a convinge că este unicat
Şi că se află printre cei mai tari,
A reuşit cu greu, dar şi–a montat
Lentile noi cu termopan la ochelari.

epigramă de Paul Constantin (aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aceea m-am sinucis

în biblioteca aia cu băncile lustruite
de cititorii hapsâni de cuvinte potrivite
întins pe una dintre mesele lungi
lângă o pereche de ochelari cu lentile
fumurii şi dioptrii mari
viaţa este o poveste scrisă de fiecare
filosof care ascultă mesajul materiei

moartea avea o voce metalică şi gust
de pucioasă am simţit când dormeam
somnul eternităţii cot la cot cu alţii
eram întins pe lemnul acela rece
bun pentru un sicriu
şi mă plimbam agale printre rafturi

halatele albe şi capetele curioase
mă priveau cu dispreţ cum e încărcat
trupul meu devorat de sucurile poeziei
scrise nebuneşte pe genunchi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între fericire şi nefericire stă uneori doar o pereche de ochelari.

aforism de Cornel Stelian Popa (11 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perechi neperechi

Perechea mea, pereche ta, pereche lor,
Aproape toată lumea e pereche,
Suntem perechi pe când perechile ne mor
Şi sufletul rămâne nepereche.

Da, sufletul, iubite partener,
Dacă suntem pereche de cine mi-este dor?
Deşi suntem perechi, perechile ne cer,
Perechea mea, pereche ta, perechea lor.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (4 mai 1998)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un şiretlic pe care îl poţi folosi atunci când începi să înaintezi în vârstă este să porţi o pereche groasă de ochelari cu o ramă înschisă la culoare. Astfel, în timp ce totul în jur se vestejeşte şi îmbătrâneşte, perechea neagră de ochelari rămâne elegantă şi fresh. Luaţi-l ca exemplu pe Vidal Sassoon.

citat din Tom Ford
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de vară

dor de culesul cireşelor negre
dor de iubita mea iubită
din copilărie
geanina cu ochii de foc care mirosea
a dragoste cu râsul ei ne
bunatic care cânta şi semăna cu margareta
pâslaru tânăra de la televizorul
alb - negru
într-un pahar cu bere îmi venea s-o scald
s-o să
rut primitiv pe prispa de lut
am iubit-o dintotdeauna cu nebunia
copilului care o pândea din cireş
din măr din nuc din părul păr
cu pere care
- i plac
ei cel mai mult şi mai mult
dor de vara când ne întâlneam
(?!) la bunici era primul loc
de întâlnire eu sub balcon
un fel de romeo ne
bun de iubit pentru julieta mea
geanina mea cu nasul mic

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătrund în suflet

zâmbete violete cu parfum
în leagăn născute
venită în taior roz
cu ochelari fumurii
şopteşte pentru mine
te iubesc te iubesc te iubesc
un farmec de iubire
rămâne în zare
extaz şi candoare
pentru poetul dansator
pe sârmă inventator de cuvinte
jongler de rime rostite
la fereastra lângă cer
totul pentru zâmbetul
cu parfum de tei
care mă doare mă doare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: La bătrâneţe îl voi pune pe Dumnezeu pe primul loc. A. M: Serios? Părinţii tăi l-au pus, în sensul de a-l descoperi? Dar bunicii tăi? Dar străbunicii? Fireşte că NU. Dacă nu-i oferi lui Dumnezeu întâietate chiar acum, la bătrâneţe cu atât mai puţin o s-o faci. Mintea care te distrage acum cu părinţii, te va distrage atunci cu copiii sau nepoţii... E foarte ciudat, nu observi asta: Mintea ta îşi face griji pentru părinţi, iar mintea lor pentru tine, ce convenabil pentru supravieţuirea ego-ului triumfător pe mai departe. Şi fireşte, după ce ei vor muri, acelaşi ego va veni şi îţi va spune că nu ai făcut destul sau mai nimic pentru ei, că altfel ar fi trăit. Dacă în căutarea voastră vă asociaţi cu gândul şi nu cu tăcerea inimii, susţin că nu-l veţi descoperi pe Preaiubitul niciodată!!!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua următoare, vineri, 1 iunie, pentru treizeci de tineri din Institut, era ziua în care aveau un nou test, al doilea. Calendaristic vorbind, începuse deja vara; vremea de afară confirma acest lucru. Iar dacă prima zi a anotimpului cald, 1 iunie, era Ziua Internaţională a Copilului sau a copiilor din întreaga lume, pentru cei trei tineri colegi, era doar o altă zi obişnuită de lucru. Se mai puteau ei oare considera copii?! Văzându-l pe geograf, deşi teribil de înalt, însă mereu pus pe şotii şi înconjurat de dulciuri, la care, neputându-se abţine sau despărţi de ele, ronţăia de zor, s-ar fi zis că da! Tot la fel s-ar fi putut zice şi judecând după micile lor altercaţii prieteneşti. Copii sau nu, mai mult sau mai puţin, în acea zi, cei trei erau din nou ocupaţi.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea putea

să confirme că era un ozn
dar nimeni nu ştia de unde
apăruse în toată splendoarea lui
şi nu era om să nu recunoască
frumuseţea lui metalică în întregime
mulţi şi-au spus că trebuie
să fie făcut de neeuropenii
cei răi care se uită urât
la europeni cei buni
era atât de încăpător
încât intrau şase sau şapte
prichindeii de până-n clasa a şasea sau
a opta dacă erau mai mici
dar ei nu erau impresionaţi
de ozn aterizat în parcul
de joacă şi de mici nebunii copilăreşti
au urcat scările fără teamă
ştiau totul despre vehicul
păreau stăpânii lui
şi adulţii priveau hipnotizaţi
cum ozn pleca fulgerător
sau ateriza ca o nălucă din vis
apoi ne-am întrebat dacă nu era făcut
de copilaşii din oraşul
intrat în cartea recordurilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochelari. O pereche luată la ochi.

David Boia (7 aprilie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se gândi la ceea ce învăţase, la ceea ce fusese ea odată şi la ce devenise acum. Era o femeie care primise sfaturi de la omul pe care îl iubise, pe care le urmase şi încercase din răsputeri să se vindece. Era o femeie care făcuse greşeli, care uneori plângea lunea dimineaţa sau singura noaptea în pat. Era o femeie care se plictisea adesea de viaţa ei şi care găsea dificil să se dea jos din pat dimineaţa pentru a merge la serviciu. Era o femeie care avea destul de des zile când era prost dispusă, care se privea în oglindă şi se intreba de ce nu se ducea la sala de gimnastică mai des; era o femeie care se întreba uneori care naiba era rostul ei pe această lume. Era o femeie care uneori încurca lucrurile. Pe de altă parte, era o femeie care ştia ce înseamnă iubirea adevărată şi care era gata să trăiască intens, cu mai multă iubire, şi să-şi facă amintiri noi. Indiferent dacă asta urma să se întâmple în zece luni sau peste zece ani. Indiferent ce o aşteptă mai departe, ştia că trebuie să-şi deschidă inima şi să o urmeze oriunde o ducea. Între timp trebuia doar să trăiască.

Cecelia Ahern în P.S. Te iubesc
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care nu poate fi stăpânit de uimire este ca o pereche de ochelari în spatele căreia nu sunt ochi.

citat celebru din Thomas Carlyle
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jack Burden: Pentru a putea găsi ceva, orice, un mare adevăr sau o pereche pierdută de ochelari, trebuie mai întâi să ai convingerea că există un beneficiu în găsirea sa. Cu mult timp în urmă, eu am aflat ceva de care m-am ţinut cu dinţii până acum. Succesul meu se datorează acelui lucru; datorită acelui lucru sunt astăzi unde sunt. Este vorba despre acest principiu: ceea ce nu ştii, nu te răneşte. În cartea pe care am citit-o acest lucru era denumit idealism.

replici din filmul artistic Toţi oamenii regelui, scenariu de Steven Zaillian, după Robert Penn Warren
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dacă mori din iubire
ea se-neacă în plictiseală
cu părul ei negru alungat
din ochii verzi cu regularitate

dacă mori din iubire
poţi să devii etern într-o cronică
pe care o poate ea citi aşteptând
băiatul care aduce pizza

dacă mori din iubire
ea visează că se plimbă
cu iahtul sub luna strălucitoare
pudrându-şi nasul discret

dacă mori din iubire
ea o zâmbească trecătorilor
cuceriţi de frumuseţea picioarelor
care poartă pantofi negri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ochelari

Ochelari: lentile logodite de ochii lumii.

definiţie aforistică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insight

nu erau caii
erau umbrele cailor
se pogorau peste oraş
peste bătrâni şi copii care moţăiau
pe bancă la soare
vine o vârstă când ne înduioşează
un simplu gest
obiecte atât de banale
o batistă, un bilet de tren uitat într-o carte,
o vestă, o pereche de ochelari
şi nu atât ele,
cât umbra lor în inima noastră
dacă ar fi să evoci
cel mai frumos pasaj din propria viaţă
nu-i aşa că ţi-ai cuibări liniştit
mâinile la piept
ai închide pleoapele
şi te-ai simţi ca într-o biserică?
e această conştiinţa mereu în expansiune
sertar cu taine pe care îl deschizi ca pe o biblie
din care vorbesc uneori copilul, păcătosul sau îngerul
când pe o bancă în parc,
în cea mai adâncă amiază
o ameţitoare bucurie de a fi materie vie
te copleşeşte

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!