Odată

Odată a venit
o mămică graţioasă
cu fetiţa ei mititică
o ţinea în braţe ca
pe un odor ce era
şi a intrat în bazinul cu apă caldă
printre indigeni
în ochii ei mici
dar expresivi şi trişti
se citea cât de adâncă
este necunoaşterea
specifică speciei umane
un infinit în toată splendoarea
melancoliei pământene
enigmă nemărginită
cum se poate vedea
numai la copii cu sufletul curat
la fel în ochii mamei se citea
o nedumerire soră cu
necunoaşterea primordială
şi asta a fost tocmai
în Dacia Felix
la Băile Felix.

poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreţi iarăşi Dacia Felix? Deocamdată mulţumiţi-vă cu Băile Felix.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoaşterea este o frântură fără margini.

aforism de David Boia (18 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi era analfabet citea bine printre rânduri.

aforism de David Boia (6 noiembrie 2023)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toţi, analfabetul citea cel mai bine printre rânduri.

aforism de David Boia (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haley: Încântată de cunoştinţă.
Felix Taggaro: Fato, eşti superbă.
Haley: Amice, sunt căsătorită.
Felix: Serios? Cine-i soţul?
Nathan: Stai cam aproape de ea, nu crezi?
Felix: A, cred că tu eşti ăla.

replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felix All Puzzled

Desene animate cu Motanul Felix

scurtmetrajul Felix dezorientat, regia Otto Messmer (1925)
Adăugat de Georgiana Mindru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felix Goes West

Desene animate cu Motanul Felix

scurtmetrajul Felix merge în vest, regia Otto Messmer (1924)
Adăugat de Marin Irina-Madalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoaşterea e o teorie variabilă cu multe variante şi nici o constantă.

aforism de David Boia (18 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveam uimit...

Priveam uimit cascada în cădere
cu vălătucii rupţi din rădăcină
pe stâncile cu brâuri austere
sub razele curgând din luna plină.
Ajuns cu vântul serii de departe,
un dor de ducă se oprea pe frunte
brodat cu lacrimile unui munte
care-mi citea trecutul dintr-o carte.

Citea despre idila fermecată,
cu amintiri rămase pe o stâncă
dintr-o iubire care-a fost odată
sub muntele ce lăcrimează încă.
A fost numai o scurtă nebunie
la un sfârşit întârziat de vară,
cu jurăminte dând pe dinafară
în clipele de-adâncă frenezie.

Dar a venit un tren din depărtare,
oprit doar cât să urci într-un vagon,
eu am rămas privind de pe peron
cum dispărea pierzându-se în zare.

poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personalitatea este tipul actual al dezvoltării speciei, în forma cea mai înaintată.

citat din Felix Aderca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea cunoaşterii constă în a ajunge, prin intensificarea supremă, tocmai acolo unde cunoaşterea eşuează. În necunoaştere, însă doar în necunoaşterea împlinită, dobândită, se află un izvor de neînlocuit al conştiinţei de sine a fiinţei noastre. La aceste limite se opreşte cunoaşterea, nu însă şi gândirea. Cu ceea ce cunosc pot acţiona exterior, tehnic, însă necunoaşterea face posibilă acţiunea interioară, prin care mă transform pe mine.

Karl Jaspers în Texte filosofice (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacia, devenită provincie romană, era simbolizată de o femeie ţinând în mâini un ciorchine de struguri şi un spic de grâu. Două bogăţii ale unei Dacia Felix, dar veritabila comoară a fericirii era de fapt femeia superbă însăşi...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa dispărută

Cei mai mulţi navigatori găsesc drumul către casă,
dar unii se pierd pe drum.
Unul a fost aruncat de ape pe ţărm, la Algarve,
iar casa pe care o ştia nu era acolo.
Doar amintirea unui foc de buşteni şi a mamei
care citea romane şi care rar ridica privirea
pentru a vedea unde-i sunt copii.
Acum e prea târziu; navigatorul trăieşte-o altă viaţa.

poezie de Jan Oskar Hansen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Datul din coate ajută la înaintare, datul din umeri confirmă necunoaşterea.

aforism de David Boia (8 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era analfabet, dar citea emoţia în ochii iubitei.

aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: Şi cum se numesc roboţeii tăi, băieţaş?
Mihai: Pe unul îl cheamă Robby, iar celuilalt i-am spus Felix M-51, preciză Mihai.
Alex: Bine, flăcăule. Poate că Robby şi Felix M... Oricum i-ai mai zis, vor fi roboţii noştri în misiune.
Nistor: Dacă el va fi informaticianul nostru.
Alex: Dacă-l vor lăsa părinţii...
Lucian: Nu fiţi răutăcioşi! Vom lua oricum acei doi roboţi în misiune, indiferent dacă părinţii lui Mihai îl vor lăsa sau nu pe el...
Nistor: Dar, şefu'...
Lucian: Taci, Nis! E clar: Roboţii noştri vor fi Robby şi Felix M...
Mihai: Felix M-51.
Lucian: Întocmai aşa.
Nistor: De ce "M-51"?
Mihai: Din anumite considerente, pe care nu le pot explica acum.
Nistor: "M-51"... Oare ce înseamnă asta?!
Lucian: Lasă-l, Nis! Nu cred că te interesează atât de mult ce semnifică "M-51", deci, nu-l mai cicăli.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana mamei

Preasfant si curat suflet
Niciodata sa nu pleci,
Cand sunt singur la tine cuget
Ca de rau sa ma pazesti.

E foarte greu sa-mi revin
In sufletul meu e numai chin,
La icoana mamei ma inchin
Inchid ochii si suspin.

poezie de Cornel Crâşmaru (17 noiembrie '09)
Adăugat de Cornel Crâşmaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până una, alta, copilul creştea, asculta de părinţi, şi cartea cu care se născuse din mâini n-o lăsa. Citea, citea mereu pe dânsa şi învăţa, de se mira toată lumea de silinţa şi învăţătura dânsului. Când se făcu ca de nouă ani, ştia câte în lună şi în soare. El însuşi ajunsese să fie o carte şi toţi megieşii veneau la dânsul şi-l întrebau despre păsurile lor...

citat celebru din Petre Ispirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contradicţia dintre bărbat şi femeie, aia a fost şi va fi forţa motrice a evoluţiei speciei umane.

aforism de David Boia (8 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, a venit iarăşi toamna...

iubito, a venit iarăşi toamna,
încă o toamnă ne condamnă,
închidem trişti ochii sub geane,
ne dor uscaţi de multă vreme

e tot mai mare depărtarea
nu ne găsim prin toată zărea,
cuprindem negrul trist al nopţii
prin ceaţa ei, nu ne văd ochii

iubito, a venit iarăşi toamna,
nu poate să închidă rana,
ne umple cănile cu ploaie,
îi bem amarul din şiroaie

încet încep iarăşi să cadă,
din pomii trişti, frunzele pradă,
ne numără ce-a mai rămas,
ne depărtează pas cu pas

iubito, a venit iarăşi toamna,
în urma ei păşeşte iarna,
o să ne ningă fulgii ei,
pe anii noştri tot mai grei

ne vom căuta prin amintire,
acoperiţi de-un alb subţire,
ne vor durea păreri de rău
şi-argintul meu, şi-argintul tău

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!