Increderea

Te rog nu-ti bate joc de mine,
Nu impartasi tot ce vorbim,
Mi-am pus increderea in tine,
Acum ca m-ai vandut noi ce-o sa fim?

Straini eram la inceput dar nu acum,
Ti-am dat bucati din mine pentru ce?
Sa fiu vandut in graba la margine de drum,
Alt prost ce a crezut in alta dragoste.

Te rog sa imi raspunzi, ce suntem noi?
Ieri ne vorbeam atat de cald si cu speranta,
Azi ma arunci cu totul in noroi,
Nu mai exist, sunt un nimic, si tu iti vezi de viata.

Aveam si eu ca orice om secrete,
Doar tie ti le-am spus caci te-am crezut,
Si ca si alte dati am dat cu capul de perete,
Mi-am pus increderea in tine si-am pierdut.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru că cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit, şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei. Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, ca iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.

replici din Sfânta Evanghelie după Ioan, Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii. - 17:6-26 de Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia de dragoste

Am vrut sa-ti scriu o poezie,
Dar m-ai ranit atat de mult,
Si chiar de-ar fi sa-mi canti iubirea,
N-as mai dori sa o ascult.

C-un centimetru mai inalta,
Erai, dar mie nu-mi pasa,
Pentru destui o simpla fata,
Dar pentru mine dragostea.

Multi imi spuneau ca o sa vina,
Si clipe grele pentru noi,
Ca dupa cer senin si soare,
Vor fi la fel de multe ploi.

In jurul nostru-am fost atent,
Sperand ca totul va fi bine,
N-as fi crezut ca supararea
Va fi adusa chiar de tine.

Incet, incet te-ai departat,
N-ai spus nimic, nici un cuvant,
Nu ne vedeam, nici nu vorbeam,
Parca intrasei in pamant.

Ne-am intalnit tarziu odata,
Si-am intrebat ce sa-ntamplat,
Mi-ai spus cu o voce ciudata:
"-Gresesti! Nimic nu s-a schimbat."

Credeam c-a fost o perioada,
O proba pentru amandoi,
De unde-aveam sa stiu ca viata
Imi pregatea un alt razboi?

Spuneai ca totul e la fel,
Ca nu este nimic schimbat,
Dar dupa acel "noapte buna",
Povestea noastra sa-ncheiat.

Fara motive, fara certuri,
Fara cuvinte, fara noi,
Te-ai izolat complet de mine,
Si peste soare-ai adus ploi.

Nu am stiut, n-am inteles,
Ce se-ntamplase cu noi doi,
Dar si tacerea-i un raspuns,
Ai decis tu pentru-amandoi.

Si in legatura cu poezia de dragoste...

Poate nu stii, lumea e cruda,
Daca o mint am sa regret,
Sunt sigur ca nu vrea s-auda
Inc-o minciuna de poet.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ca pamantul umed

E ca pamantul umed, asa-i inima mea,
Dupa seceta, acum cand ploua rasufla usurat,
Pornit spre o noua geneza, un scop murit, pe care il avea,
Acum e altul, cu puteri renascute, mai greu de tulburat.

Tu nu ma stii, cel putin nu o mai faci, nu iti mai permit,
Sunt hotarat spre noi lumi, caci oricum nu iti pasa,
Nu-ti reprosez – un prea mare efort pentru nimic;
Nu vreau sa stiu, nu vreau s-aud... Mai bine lasa...

Am fost de nerecunoscut... Ma mir de cum am fost...
M-am schimbat foarte mult, chiar daca nu admit,
Ma reneg, imi spun sa plec, am fost un prost,
Caci ti-am dat voie-n lumea mea, unde eram singur, dar ferit...

Mi-as dori sa am sentimente reci, sau cel putin sa n-am,
Dar nu pot sa nu... Caci te-am iubit si te iubesc prea mult,
Dar gata, nu mai vreau... Ma opun... Nu mai sunt cum eram...
Ma reverticalizez... Imi golesc paharul putin cam mult umplut...

Sunt foarte curios de cum iti merge timpul prezent...
Ne evitam, ce-i drept, dar tot eu dintre noi sunt vinovatul,
Doar ca de fiecare data... Doar ca acum n-o sa mai fiu la fel de atent,
Cum eram odata cand ma mustra constiinta pentru ce imi facea altul...

Nu ai avut nici cel mai mic motiv pentru purtarea ta...
Esti indragostita, o recunosc, dar nu ma iubesti si stii si tu...
Privesc din umbra tot ce putea sa fie... Totul e aievea...
Am realizat ca poti fii si pasiva... Nu-i nimic... Acuma pot sa spun si NU...

Simt cum tot ce este-n jurul meu incepe sa imi tot repete
Cum ca ce-am pierdut, si cat sunt de dezamagitor...
Cum pe imaginea mea in fata tuturor incep s-apara pete...
S-or invata cu ideea... Sa te vedem pe tine... Cand n-o sa mai fiu iubitor...

Cat de tragic suna... Parca as vrea sa suferi... Dar nu-i asa si-o stii...
Nici nu incerc ca sa ma joc cu tine... Asa ne e prezentul, asa si eu cum sunt,
Ma regasesc cu vina, si-mi vine chiar sa plang... Doar ca C'EST LA VIE!
A plouat afara... Asa si eu... Sunt ca pamantul umed... Sunt doar pamant...

poezie de Bogdan-Gabriel Alexe (30 august 2006)
Adăugat de Emilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete

Chiar nu -nteleg unde gresesc,
Dar va fi bine, iti promit,
Inchei, si n-am sa-ti mai soptesc,
Iubirea ce te-a plictisit.

Cauti motive in orice,
Eu unul spun ca sunt pretexte,
Ieri imi vorbeai de dragoste,
Azi mi te scuzi prin doua texte.

Si imi vorbesti asa urat,
Cum poti sa fii atat de dura?
Ti-am dat iubire, doar atat,
Si uite tu ce scoti pe gura...

Stai linistita, eu trec peste,
Sunt victima a multor fete,
La tot ce-a fost si nu mai este,
Sa nu-ndraznesti sa ai regrete.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

Fii blestemata liniste,
Ca dupa imi aduci furtuna,
In schimb pentru ce imi oferi,
Atatea rele se aduna.

Nu am crezut c-am sa ajung
Sa intalnesc doar ploi cu gheata,
Cand am crezut ca mi-e mai bine,
Atunci mi-a fost mai greu in viata.

Mereu naiv, mereu credul,
E bine -asa cum sunt... e bine,
Am tot lasat, n-a fost destul,
Razboaie s-au nascut din tine...

Linistea mea ai fost odata,
Acum imi esti doar o furtuna,
In mine inima nu bate,
Sunt sentimentele ce tuna...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amintire

Ai gresit, acum ti-e greu,
Incerci sa-mi zici cate ceva,
Dar ce-as putea raspunde eu?
Chiar crezi ca s-ar schimba ceva?

Asa tacere ai pus intre noi,
Acum sa vorbim, pot oare s-o fac?
Doua inimi ce ieri erau in razboi
Acum sa-si declare senin ca se plac?

Stiai ca faci rau si tot l-ai facut,
Prezentul se lupta cu tine,
Ai vrut sa ma uiti, dar nu ai putut,
Acum simti nevoia de mine?

Regrete purtam, si eu am prea multe,
Dar mereu sa te iert nu-i usor,
Ti-am zis sa n-o faci, dar cine s-asculte,
Acum sa-nteleg ca ti-e dor?

Sa nu crezi ca mi-e bine, ca sincer nu-mi e,
Dar nu pot reveni la tot ce a fost,
Fara chin intr-o zi mi-ai intors spatele,
Si am tot asteptat sa imi scrii, ca un prost.

De-ar fi sa incerc sa te iert va fi greu,
Doar doua cuvinte n-ajung,
Barbatul de-alaturi de vrei sa-ti fiu eu,
Sa stii ca drumul iertarii e lung.

E si da, e si nu, sunt om, ma strofoc
As vrea ce-i mai bun din iubire,
Te-as ierta, insa viata nu e un joc,
Decat sa -mi fii lant, mai bine amintire.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Increderea

Increderea e la pamant,
Nu-mi cere totul intr-o clipa,
Nu -ti arunca vorbele-n vant,
Cu mine pot fi o risipa.

Nu mai sunt cel de altadata,
Tu vrei sa ma gasesti la fel,
Pretinzi ca tu esti neschimbata,
Si ca n-a existat un el.

Copilul mi-l propui veriga,
Cum fara ambii i-ar fi greu,
Si totusi parti din mine striga
Ca nu ai loc la pieptul meu.

Sageti de de foc s-au aruncat,
Varful le-am rupt la ale mele,
Dar sangele ce s-a varsat,
Nu ar putea ceva sa-l spele...

Acum nu cred macar in mine,
De altii ce-as putea sa spun?
Oricat de mult privesc spre tine,
Nu mai gasesc un suflet bun.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Sunt multe zile de tacere,
Si multe seri cu intrebari,
Vedeam in noi o inviere,
Azi cum sa vad aceste stari?

Ne-am ridicat iute prin vise,
La fel de iute-am coborat,
A fost o simpla aventura,
Si sa ne multumim cu-atat?

Noi ne-am ales doar din privire,
Nimic din buze n-a iesit,
Eu eram dornic de iubire,
Am inchis ochii, si-am simtit...

Deja vedeam ce-o sa urmeze,
Iubire, vise, despartiri,
Speram sa fie ipoteze
Bazate doar pe amintiri...

Cateva clipe de iubire,
Cateva nopti de vise pline,
Mi-am deschis sufletul din nou
Si am dorit sa fiu cu tine...

De ce-a fost dat sa fii la fel?
De ce mi-e dat sa sufar iar?
Exista iarasi un alt "el"?
Ori noi n-am existat macar...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iuliana

Asemeni tie imi este foarte frica,
Pretind ca nu imi este, dar sincer inca mi-e,
Si-am zis sa fac un pas, caci sansa cat de mica
Daca mi se ofera, pasesc spre dragoste.

Stiam cumva raspunsul cand ti-am furat o clipa,
Despre ce simt si cuget am zis sa iti vorbesc,
Despre iubirea care incet se infiripa,
Despre aceste vise ce ma imbolnavesc.

Ai zis ca tind spre nu, nici nu-ti visam iubirea,
Cum sa pretind un da stiind ca nu am sansa,
Nu te vad langa mine si simt ca fericirea
Nu mi-e la indemana, si totul e o transa.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acel Suflet

Spune ce vrei
Sa stii de la acel
Suflet ce i s-a daruit ei
Si o sa iti spuna el

Mi se oglindeste in priviri
Teama de a nu te putea privi
De a nu te sti langa mine
De a nu ma sti langa tine

Si ma urasc pentru ce sunt
Cand privesc in oglinda m-ancrunt
Am fost candva un om bland
Si-acum tot ce vreau e sa merg in pamant

Si n-o sa mai cant
Ce pana acum am pretuit
Si-am fost iubit
Dar n-am stiut si am ranit

N-am crezut ca un suflet
Ma poate iubi asa de mult
Mi-a spus in lacrimi
Mi-a spus,dar eu nu am crezut

Si stiu k l-am pierdut
Atunci cand nevoie de el aveam mai mult
Si-am decazut, nu stiu
Daca o sa mai vreau sa fiu

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o bere

La o bere intr-un bar
Ti-am aflat multe din trucuri,
Nici nu am avut habar
Ca-mi ascunzi atatea lucruri.

M-am intors brusc in trecut,
Sa observ ce sa-ntamplat,
Nu stiu cum a inceput,
Bine ca s-a incheiat...

Tot ce-ai spus, numai minciuni,
Te-am crezut mai speciala,
Am tot sperat in minuni,
Insa esti, mult spus, banala.

M-ai mintit in tot ce-ai spus,
Te-ai vandut ca altceva,
N-ai stiut ca prin minciuna,
N-ai sa ajungi undeva.

De atatea luni sunt singur,
Tu -mi ziceai ca sunt cumva,
Dar nicicand n-am fost mai sigur
Ca e cel mai bine-asa.

Tu pe deal iar eu la vale,
Singur eu, tu fii cum vrei,
Nu sunt sclav iubirii tale,
Nu vreau sa traiesc in trei.

Nu mai vreau sa-mi fii mireasa,
Fa ce vrei, ia si insista,
Azi te-ngrop cu celelalte
In aceeasi groapa trista.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multumesc

Esti o furtuna si un rasarit de soare,
Ma certi, apoi te-ntorci si ma iubesti,
Un miez de fier, cea mai frumoasa floare,
Nu-ti poti imagina cum sunt atunci cand imi zambesti...

Si ma sustii oricand, ma intelegi, iti pasa,
De-ai sti ce mult inseamna asta pentru mine,
Esti parte din iubirea ce ma cheama acasa,
As vrea seara de seara sa pot vorbi cu tine...

Intamplator e totul poate-n aceasta lume,
Dar nu-i o intamplare ca m-am indragostit,
Stiam din prima zi cand te-am strigat pe nume,
Ca vei fi apogeul a tot ce am trait...

Imi curge al tau nume prin minte ca un vers,
Respir incet, oftez, atunci cand imi soptesti,
Ca te fac fericita, si lacrima ti-am sters,
Ca sunt un copilas si totusi ma iubesti.

Esti unica femeie ce imi fura privirea,
Puternica, frumoasa, cu sufletul curat,
As vrea sa fiu barbatul ce-ti merita iubirea,
Si cel pe care noaptea-l imbratisezi in pat.

Iubirea mea va fi eterna, pentru tine,
Un vis eu voi trai cand imi vei spune da,
La malul marii unde vei fi parte din mine,
Iluminand apusul doar cu privirea ta.

Atat de mult ma-nalti, simt ca sunt printre stele,
Nu -mi va ajunge viata ce-o am sa-ti multumesc,
Asa de mult te vreau, femeia vietii mele,
.... te iubesc!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulia

Nu pot scapa de chipul tau,
Intiparit in mintea mea,
Tu zi-mi de-i bine sau e rau,
Ca ti-am dat tie dragostea...

Nu pot scapa de ochii tai,
Sunt desenati in ochii mei,
Ma linistesc in somn mereu,
Asemeni unor flori de tei.

Am mana ta ascunsa-n suflet,
Ma mangaie cand imi e dor,
Chiar de tristete-ascund sub zambet,
Eu las sa para ca-i usor.

Ma uit pierdut in jur si-mi pare,
Ca viata-mi cere sa te strig,
Dar cand incerc inghet, ma doare,
Desi e cald, imi este frig.

Ma simt un om fara destin,
Ma simt un om fara credinta,
Cu tin-eram de viata plin,
Dar astazi cad in neputinta.

Ma-ntorc privesc cadoul care,
E pregatit de-asa mult timp,
Dar nici acum nu sunt in stare
Sa-ti spun in fata tot ce simt.

Asa cand spun prin biletele
Ca te iubesc si te visez,
Nu stiu ce ai sa faci cu ele,
De mine eu nu stiu ce crezi.

Ma simt asa de trist cand iese
Cate-un baiat in drumul tau,
Ma-ntreb "-Si daca o sa-i pese?"
Din trist ajung chiar si mai rau.

Atat de multa frumusete
Ascunzi in tine si nu stiu,
Cum sa ma port sa-ti plac si tie,
Zi... oare cum ai vrea sa fiu?

Am incercat prin tot si toate,
Dar tu ma vezi doar un amic,
Si ma intreb de chiar se poate
Sa ma iubesti macar un pic...

Am viata toata inainte,
Dar am de-ales si nu prea stiu,
Caci nu pot sa te scot din minte,
Si-oricum eu cred ca-i prea tarziu.

Adanc in suflet si in trupu-mi,
Te-ai cuibarit si nu mai iesi,
Asemeni unui iz in vara
Ce lasa floarea de cires.

Nu-mi esti aproape niciodata,
Desi cu mine eu te stiu,
Te vad si-acum frumoasa fata,
Te simt acum, in timp ce scriu.

Nu ai sa-mi stii chinul, durerea,
Si nici n-as vrea sincer sa fiu,
Caci care mi-ar fi mangaierea,
Din mila-aproape sa te stiu...

Nu am sa-ti spun ca tin la tine,
Caci ti-am mai spus si m-ai respins,
De nu-ti spuneam era mai bine,
Ca prieten te-as mai fi atins.

N-am sa te chem cand voi fi singur,
Mai bine singur decat doi,
Ce isi vorbesc de la distanta,
Si dau cu pasul inapoi.

Acum nu stiu ce lasi lasi urma,
Poate furtuni sau simple ploi,
Orice-ai lasa un vis se curma,
Se stinge focul dintre noi.

Nu are cine-a pune lemne,
Pe-aceasta dragoste ce-i stinsa,
Caci nu ti-am dat de-o vreme semne,
Dar sincer nu-mi pareai convinsa.

Cand prietenii ma sfatuiau
Sa-ti spun ce simt, sa nu astept,
Am zis ca poate nu-s de tine,
Si sa te chinui n-ar fi drept.

Si-ntai m-am straduit sa schimb,
Ce-i mai gresit din ce sunt eu,
Si-as mai schimba ca te iubesc,
Dar crede-ma ca-i foarte greu...

Dar nici schimbarile de bine,
Nu te-au convins c-as putea fi,
Acel baiat ce te iubeste,
Si pe vecie te-ar iubi.

Nu ma incanta nici o veste,
Ce-i diferita de-al meu vis,
Dar ce-am visat eu nu mai este,
Simt cu tristete ca s-a stins.

Nu-i rost sa stau acum imi lacrimi,
Si-mi zic ca trebuie sa fac,
Inca un pas spre inainte,
Cand zic ca-i bine ma prefac.

Nu am cu ce sa schimb iubirea,
Nu am cu ce s-o sterg si-i greu,
Caci tot traind cu amintirea
Nu voi mai fi acelasi eu.

Inca esti parte din lumina,
Ce-mi bate-n ochi in orice zi,
Dar n-am sa dau pe tine vina,
Caci eu nu stiu a ma trezi.

Si nu sunt lacrimi sa descrie,
Tot ce eu simt, tot ce traiesc,
Si -astern in asta poezie
Durerea, sa ma linistesc.

Nu pot sa uit, chiar ma amuza
Imaginea cu tine cand
Nu te impaca nici o scuza,
Si-ntrun final sfarsesti razand.

Si -adorm cu zambetele tale
Intiparite-n mintea mea,
Nu am uitat ca ai o mie,
Si sincer nu stiu de-as putea.

Ador sa te vad furioasa,
Ador sa vad cum critici tot,
Oricum ai fi imi pari frumoasa,
Si sincer sa te uit nu pot.

Cand erai mica erai dulce,
Acum totul este schimbat,
Tu nu mai esti aceasi fata,
Dupa cum vezi am observat.

Esti poate-n drum spre-alta schimbare,
Si totusi eu acum nu stiu,
De esti cum esti sau mi se pare,
Cred ca-s confuz, si-am sa tot fiu.

Acum te vad, esti o femeie,
Esti jumatatea ce-o doresc,
Dar te-ai inchis si nu am cheie
Sa te descui, sa te iubesc.

De multi ramai neinteleasa,
De mine cercetata esti,
Sa stii ca cel mai mult imi pasa,
Sa inteleg de ce zambesti.

Si uni-mi spun ca esti urata,
Dar stiu prea bine ce iubesc,
Ador femeile frumoase
Si niciodata nu gresesc.

De tu mi-ai capturat iubirea,
Si n-am putut sa o dezleg,
E pentru ca esti speciala
Si pentru ca te inteleg.

Nu mi-am dorit sa se intample,
De tine sa ma-ndragostesc,
Mult timp cu mainile la tample,
Am tot gandit si tot gandesc.

Imi esti o prietena de aur,
Dar esti si-o dragoste de rai,
Si cand ti-am spus pareai surprinsa,
Desi sunt sigur ca stiai.

Si toate-mi par ca nu se misca,
Ori trece timpul mult prea lent,
Asa vizibila este urma
Refuzului primit recent.

Nu stiu sa sap in amintire,
Sa inteleg unde-am gresit,
Tu nu-mi acorzi nici o privire,
Nici de vorbit n-am mai vorbit.

Nu condamna inima care,
A cautat caldura ta,
Caci nu-i pacat ca te iubesc
Si vreau sa fii iubita mea.

Tu sa zambesti chiar de nu vrei,
Eu as zambi sa fiu iubit,
Si de as fi iubit de tine
As fi o viata fericit.

Nu ma lasa in asteptare
Caci n-am sa pot s-astept mereu,
Te rog, sa facem o-ncercare,
Iti este chiar atat de greu?

Da-mi un sarut macar, doar unul,
Macar o data sa te gust,
Tu chiar nu vezi cum te privesc,
Mor dupa buzele de must.

Saruta-ma si apoi da-mi drumul,
Sa te sarut e visul meu,
Si de pe gat sa-ti simt parfumul,
Si-apoi sa ma desprind... prea greu!

Nu fa din mine-o amintire,
Inc-un baiat ce te-a iubit,
Caci fara un sarut de-al tau
E ca si cum n-as fi trait.

Nu ma lasa prada uitarii,
Nu ma lasa drept urma-n spate,
Caci te iubesc si ma usuc,
Cand tot imi spui ca nu se poate...

Nu lasa simpla ei prezenta
Sa te desparta de ce vrei,
Caci azi vreau sa-ti recit doar tie,
Sub umbra tainica de tei.

Sa intelegi ca nu mai este,
Sunt amintiri fara de glas,
De ti-a fost prietena odata
Esti sigura ca ti-a ramas?

Nu termina orice iubire
De dragul ei, din amintiri,
Caci tot ce-a fost n-o sa mai fie,
Tu nu mai stinge fericiri.

Ma lasi pe mine in tristete,
Si poate vei simti la fel,
Nu poate nimeni sa ma-nvete
Sa uit, sa mint, sa fiu ca el.

Deci poate-as merita o sansa,
Saruta-ma si fii a mea,
Si nu te voi rani vreodata,
Nu pot sa-mi spulber dragostea.

Ai intalnit atatia tineri,
Ce te-au ranit, n-ai aratat
Dar nu te-nchide, da-mi o sansa,
Te vreau, esti tot ce am visat.

Nu spune nu iubirii mele,
Te rog asculta-mi inima,
Ti-as darui cerul cu stele,
Si-as cere doar dragostea ta.

Ma dor si mainile iubito,
Astept in drum dar nu cobori,
Hai iesi macar pan' la fereastra,
Si ia acest buchet de flori.

Caci chiar de nu ma crezi sau poate...
Eu ti l-am cumparat cu drag,
Dar ochii tai tin la perete
sufletul meu ranit, si trag.

Nu-mi spune nu, mai bine lasa
Nu zi nimic caci inteleg,
Nu-mi esti printesa asteptata,
Nu-i rolul meu sa te dezleg.

Poate nu-ti par ca altadata,
Dar tu la fel de dura-mi esti,
Aceeasi inima de piatra,
Stiu... n-ai sa-mi spui ca ma iubesti.

Si poate nici nu e nevoie,
Poate nu simti nimic si stiu
Ca de-o sa-ti spun tot ce-am pe suflet,
Nici prieten nu am sa-ti mai fiu.

Si nu-mi doresc sa pierd in viata
Si prietenia ta de foc,
Desi ai inima de gheata,
O alta nu as vrea in loc.

Caci stiu ca ai un suflet mare,
Si-o inima de ingeras,
Ti-as spune "te iubesc" si astazi,
Dar stii prea bine ca sunt las.

Nu am curaj sa mai continui,
Cu chin, cu greu am inceput,
Dar cand mi-ai asternut refuzul
N-am aratat dar m-a durut.

Si-am incercat sa ma apropii,
Dar nu stiam de un' sa-ncep,
In viata n-am iubit prea multe
Si sincer nu ma prea pricep.

M-am oferit sa-ti duc bagajul,
Si ai spus da... te-ai razgandit,
Si-ai fost plecata cam trezi zile,
De-ai sti ce mult mi-ai mai lispit.

Te-am invitat sa ne plimbam
Si-ai acceptat dar nu in doi,
A vrut sa mearga si-o colega,
Si-ai luat-o si pe ea cu noi.

Te-am invitat sa iesi pe 14,
Dar iarasi a venit cu noi,
Si nu puteam sa-ti spun nimic
Caci eram trei in loc de doi.

Dar mi-am luat inima in dinti,
Si am intrat intr-un local,
Simteam ca o sa-mi ies din minti,
Voiam sa ma las dus de val.

Apoi ne-am mai plimbat un pic,
Si-am cumparat un iepuras,
Si as fi vrut sa ti-l ofer,
Dar stii prea bine sunt un las.

Si v-am condus apoi spre casa,
Si-ai dat sa pleci si te-am oprit,
Ti-am spus ca esti cea mai frumoasa,
Si-un iepuras ti-am oferit.

Tu mi-ai zambit dar nu a bine,
Mi-ai zis merci si ai plecat,
Cand ti-am cerut sa fii cu mine,
Ai spus ce-ai spus... si-ai refuzat.

Ai vrut doar sa ramanem prieteni,
Si ti-am promis c-asa va fi,
Dar nimeni nu avea sa stie,
C-asa de mult te voi iubi.

Nu va mai fi alta ca tine,
In viata mea, sufletul meu,
De-atunci nu mi-ai mai spus o vorba,
Si fara tine mi-este greu.

Acum ca ma gandesc mai bine,
Ma bucur mult ca te iubesc,
Si-oi astepta sa treaca timpul,
Alta iubire sa-mi gasesc.

Mi-ai fost o prietena perfecta,
Si-o dragoste de neuitat,
Si stiu ca nu esti tu de vina,
Ci numai eu sunt vinovat.

Ca te iubesc si n-am putere
Sa-ti fiu din nou ca la-nceput,
Acelasi prieten ca pe vremuri,
Acel baiat prins in trecut.

Dar o sa vina vremuri calde,
Si-n viata ta si-n viata mea,
Si ochii mei o sa se scalde
Unde-o sa curga dragostea.

Si-ti spun acum La revedere!
Si-as vrea sa te mai rog ceva,
Ramai mereu aceeasi fata,
Esti minunata Iulia!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o luna

Eu te-am iubit atat, un an de zile,
Noi ne-am iubit numai o luna,
Ti-am imprimat sarutul in papile,
Si-acum ne-am despartit?
Zi, cum iti suna?

Incredere sa ai in cel de langa tine,
Ce -ti trebuie atunci cand suntem numai noi?
Era frumos, o pace si un miros de bine,
Atunci de ce pasesti cu mine in razboi?

Este ceva anume in jur, o aura de ura,
E chiar in jurul tau, ti-am gresit cu ceva?
Ti-ai pus iubirea toata intr-o incurcatura,
Si culmea e ca totul e doar in mintea ta.

Nu te inseala nimeni, si nimeni nu te lasa,
Uite cum timpul trece si-n loc sa ne iubim,
Ne lasam ingropati de frici ce ne apasa,
Si parca e doar umbra, asa vrei tu sa fim?

Un an te-am asteptat, si-a fost frumos o luna,
Apoi te-ai ingropat in frici si indoieli,
Ti-ai patat sentimente, si esti ca o furtuna,
Si numai prin iubire mai poti sa ti le speli.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranta

Nu ma simt singur acum,
Nu pot explica foarte bine,
Impart cu tine acelasi drum,
Te iubesc Iuliana, si e ca si cum
M-am nascut sa fiu parte din tine.

Esti familia mea, sunt barbatul tau,
Sper sa iti fiu mangaiere,
Aproape de tine la bine si rau,
Pentru rostul iubirii si farmecul sau,
Voi fi ce-ti doresti, tu doar cere...

Copiii tai vreau sa -i privesc ca ai mei,
Putere sa am sa te pot ajuta,
Ti-a fost viata test, multi ani au fost grei,
Din brate -oi lupta, chiar sa sara scantei,
Iubesc sa fiu paznic in inima ta.

Nu vreau sa iti fiu un pas inapoi,
Ci numai un pas inainte,
Destinul ni-l scriem de azi amandoi,
Caci drumul e sfant cand pe dansul sunt doi,
Amintiri, iubire si imbratisari,
toate sfinte...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul

De ce te-ntorci la mine?
Nu tu m-ai parasit?
Acum ca mi-e mai bine,
Ma vrei iar de iubit?

Acum am alta viata,
N-am voie sa iubesc?
De ce imi pui in fata
ca te dezamagesc?

Ce te-asteptai sa fie
Dupa o despartire?
Tu sa petreci cu altul,
Eu sa cersesc iubire?

De ce ma vrei acum?
Doar eu sunt neschimbat,
Pustiul hoinar din drum
Acum pare barbat?

Un om asa de rau,
Cu ochi dupa femei,
Piatra din drumul tau,
Acum de ce ma vrei?

Sa fie cum se spune,
ca omul mai greseste?
Dar e si-o continuare:
Greseala se plateste!

Nu am o asteptare,
Ce faci, faci pentru tine,
De mult zaci in uitare,
Tu de ce-ntrebi de mine?

Desi mult m-a durut
Nu am nici un regret,
TRECUTUL e trecut,
Eu nu am ce sa iert...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a fost

Atat de falsa aratare,
Nimic nu esti din ce-ai jurat,
Te-am adorat ca pe o floare,
Dar nu prea esti, m-am inselat.

Te-am descusut asa usor,
Jurai ca ea, cu glas nemernic,
Stiam ca -n orice coltisor
E si lumina, si-ntuneric.

"Sa fim doar noi, sa fim pereche..."
Ori eu, ori altul, ti-e tot una,
Ori acea cunostinta veche,
Ce te urma precum furtuna.

N-am suportat in viata mea
Femeia -ndragostita-n gluma,
Ce spune nu crede nici ea,
Si mai nimic nu isi asuma.

Eu sunt acelasi om, tot unul,
Nu mai simt rani ca altadata,
Am mai patit si-n alte dati,
Nu esti in asta prima fata...

Sufletul meu facut covor,
De toate ce-ati calcat pe el,
Acum il scutur mai usor,
Si e si nu mai e acel....

M-am intarit, sufletul dur
E tot ce mai am amintire,
Am vrut iubirea sa ti-o fur,
Dar ce-am furat n-a fost iubire.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Andrei Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carmen

Daca am trait o viata,
Ce oare te-a facut sa crezi,
Ca in aceasta dimineata
Nu ai sa ma mai vezi?

Nu am plecat macar atunci,
Apoi, de ce-as pleca acum?
Chiar de-s satul sa-mi dai porunci,
Nu vreau sa fiu singur in drum.

Prezenta ta in viata mea,
Nu-i o amprenta oarecare,
Noi doi am realizat ceva
Nu e vizibil... dar e mare.

Cum suntem noi nu mai sunt doi,
Deoarece am inteles ca tu
Oricat de mult eu ti-as gresi
Nu o sa-mi spui vreodata nu.

Si dragostea ce-o port cu mine,
Nu -i din cuvinte si sirop,
Lacrimi, zambete... toate cu tine,
Si daca o exista un rai in lume.. noi
... am furat macar un strop.

Carmen, te iubesc!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

puterea din tine
te-ajuta sa minti,
mereu vii la mine,
dar nu stiu ce simti.

acum tu vii iar,
si toate-mi par reci,
mai speri in zadar
sa ma ai pe veci.

o lacrima curge
dar nu de la tine,
doar eu am iubit,
doar eu si stiu bine.

nu stii ce-i iubirea
speram sa inveti,
ma lasi, iar ma cauti
si tot te repeti...

de ce-mi ceri iubire
cand nu imi oferi?
relatia noastra
se rezuma la ieri...

acolo e totul,
adevarul curat,
si sincer ma bucur
ca s-a terminat.

am vrut o iubire,
mi-ai dat un cosmar,
nu-ti mai dau crezare,
sa nu-l traiesc iar.

un demon se-ascunde,
o inima rece,
azi zambetul tau
de ochi nu-mi mai trece.

Stiu ca nu iubesti,
chiar cred ca nu poti,
tu nu vrei doar unul,
tu ii vrei pe toti.

ce jocuri mai ai
in lista pe azi?
te-ncrezi in nimicuri
si vezi c-o sa cazi.

de-acum am pus punct
relatiei noastre,
si dau amintirea
marii albastre...

nu vreau sa continui,
nu vreau, nu mai pot,
chiar de-o sa ma chinui
din suflet te scot.

as vrea sa sterg totul,
stiam ca gresesc,
mi-au spus ca esti mica,
si sa ma feresc.

nu stiu despre tine,
decat ce se vede,
si orice alt om
probabil te-ar crede,

cand vii si in lacrimi
imi ceri sa te iert,
ca iti pare rau
si pot sa te cert...

De ce te-as certa
stiam ce-o sa fie,
de asta mi-o scriu
acum pe hartie.

sa nu mai repet
aceasta greseala
sa nu imi mai caut
iubirea in scoala...

E greseala mea,
am ales prea prosteste,
am ales o frumoasa
care nu ma iubeste.

sfarsitul e asta,
inceputul nu-l stiu,
ieri eram al tau
azi al cui o sa fiu?

tu uita-te bine
cum totul s-a stins,
de asta e planul,
sa stii c-ai invins.

Tu iarta-ma Doamne
ca n-am ascultat,
mi-ai spus ca-i copila
si eu sunt barbat.

am vrut sa-i ofer
tot ce am mai bun,
vroiam sa-i zic totul
dar n-o sa-i mai spun.

n-am vrut o idila,
am vrut-o pe veci,
dar nu vad iubire
in ochii ei reci.

sa-mi fie mireasa,
sa-mi fie la greu,
Ziceam " visul nostru"
era doar al meu.

cu lacrimi ascunse
ma lupt sa zambesc,
oricum toti stiu deja
ce mult o iubesc.

Tu, Doamne m-ajuti
imi dai azi putere,
sa trec mai departe,
si-mi dai mangaiere.

Ea de s-ar intoarce
la mine, as vrea
sa-i pot arata
ce-i in inima mea.

i-as spune adio!
si -n lume-as pleca,
sa uit de iubire,
sa uit si de ea.

o inima trece
de partea cealalta,
a mea o indrum
sa stea pe cea dreapta.

stiu ca voi iubi
curand alta fata,
cu alta voi fi,
cu ea niciodata.

in urma ramane,
in fata privesc,
continui sa caut
tot ce imi doresc.

greseli ca tot omul,
pacate prea multe,
dar sper sa gasesc
fata ce-o sa m-asculte.

sa dorm linistit,
c-am iubita cuminte,
voi fi multumit
chiar cu doua cuvinte...

Te iubesc!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete pereche

Probabil ti-am mai spus si ieri,
Si ti-am mai spus de multe ori,
Vreau doar ce poti tu sa-mi oferi,
Iubire, eu nu vreau comori.

Mai mult de-atat nici ca pot cere,
Cafeaua-n doi, un film si vise,
Si la nevoie-o mangaiere,
Si sarutarile promise.

Ti-o spus acum, asculta bine!
Nu-s primul, e o vorba veche,
Dar o-nteleg cand sunt cu tine,
Noi suntem
Suflete pereche.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!