Sunt consideraţi pionieri ai informaticii româneşti următoarele personalităţi: Ştefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Victor Toma, Leon Livovschi, Tiberiu Popoviciu, Solomon Marcus, Mircea Maliţa, Mihai Drăgănescu, Marius Guran, Mircea Petrescu, Vasile Baltac, Dan Farcaş, Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, Dragoş Vaida, Ion Văduva, Sergiu Rudeanu, Emil Muntean, Adolf Haimovici, Călin Petru Ignat, Costică Cazacu, Stelian Niculescu, Grigor Moldovan, Edmond Nicolau, Nicolae Ţăpuş.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea I - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):

1. Leon Livovschi, un pionier al informaticii româneşti şi colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil; 2. Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil şi unul din primii profesori de informatică; 3. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români; 4. Dragoş Vaida: matematica şi informatica, în consonanţă; 5. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un iniţiator şi dezvoltator de cercetări în simularea stochastic; 6. Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană ; 7. Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State; 8. Octavian Bâscă, un pionier al informaticii româneşti ; 9. Nicolae Ţăndăreanu, un pionier al informaticii româneşti; 10. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician; 11. Ioan Tomescu, creator al şcolii româneşti de teoria grafurilor;

Marin Vlada în Volumul III, cap. 6, proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a elaborat un studiu privind priorităţile pe plan mondial în dezvoltarea domeniului Computing, în special evidenţiind contribuţiile lui David Hilbert, Wilhelm Acherman, Alonzo Church, Kurt Gödel, Alan Turing, John von Neumann, Norbert Wiener, Noam Chomsky. S-a ajuns la concluzia că şi România se poate mândri cu unele priorităţi în acest domeniu, scoţând în evidenţă contribuţiile următoarelor personalităţi: Gabriel Sudan, Ştefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea IV - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus): 32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generaţiilor de informaticieni; 33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii româneşti; 35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 37. Mihail Cherciu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician; 39. Mircea Adam, un formator al generaţiilor de informaticieni; 40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician; 41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician; 42. Petre Preoteasa, matematician-informatician; 43. Constantina Ioan, matematician-informatician.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea II - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
12. Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii; 13. Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii româneşti; 14. Gheorghe Păun, un matematician-informatician iniţiator al modelului de Membrane Computing: P systems; 15. Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuţii în teoria algoritmică a informaţiei şi calcul cuantic;
16. Horia Georgescu, promotor al limbajelor şi tehnicilor de programare; 17. Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale şi prelucrării limbajului natural; 18. George Georgescu, un profesor de logici fuzzy şi de teoria combinatorică; 19. Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale şi al structurilor matematice discrete; 20. Ileana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 21. Tudor Bălănescu, Şerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică şi formalizată a metodologiilor de programare;
22. Ioan Roşca, un matematician expert în metode numerice şi metoda elementului finit;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

După desfiinţarea CCUB - anul 1993. Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obţinuseră titlul de doctor, au ocupat posturi didactice în diferite facultăţi: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Ştefan Ştefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga, Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică; Gheorghe Petrescu, Dumitru David şi Paul Radovici la Universitatea din Piteşti; Marin Vlada, Liviu Sofonea şi Cor­nel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la Universitatea "Spiru Haret"; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind primul meu doctorand) la Academia Militară şi Universitatea Hyperion; Maria Tudor la ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Ştiinţe Politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor au fost îndrumaţi la doctorat de acad. Solomon Marcus, prof. C. P. Popovici, prof. Leon Livovschi şi de subsemnatul. Alţi foşti colaboratori ai CCUB predau în universităţi străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian şi Gheorghe Doina în Sheffield (Anglia); Şerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri din ţară şi peste 20 străini, şi-au pregătit tezele de doctorat în Catedra de Informatică sau la CCUB.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea III - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
23. Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining şi Inteligenţa Articială; 24. Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică şi cercetări operaţionale; 25. Ştefan Ştefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi şi prelucrări de date; 26. Marin Popa, un matematician expert în reţele Petri şi reţele de calculatoare, formator al generaţiilor de informaticieni; 27. Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor şi al algebrelor universale; 28. Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligenţa artificială şi tehnologii e-Learning; 29. Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligenţa artificială şi în geometria computaţională; 30. Mihaela Maliţa, un informatician al inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor; 31. Monica Tătărâm, un formator al generaţiilor de informaticieni;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi generaţiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (Ştefan Odobleja, 1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (Grigore C. Moisil, după anul 1953) şi a construit propriul calculator electronic (Victor Toma, CIFA-1, anul 1957)!

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua naţională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naştere a acad. Gr. C. Moisil. Activitate finalizată în cadrul proiectului ROINFO, cu ocazia întâlnirii grupului "Moisil", la 10 ianuarie 2020, pentru omagierea acad. Grigore C. Moisil - Proiectul ROINFO.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (aprilie 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroii

Din vechii folkişti azi puţini mai există,
Ştefan e în Vest, iar Mihai în argilă;
Pe scenele mari, dintre mari mai rezistă
Doar Mircea Baniciu şi Mircea Vintilă.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul informaticii româneşti: 1953, 1957 sau 1959. informatică românească?
Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

Se poate lua ca reper anul 1957, când România şi-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a ţară din lume ce a proiectat şi a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secţia "Maşini de calcul", la iniţiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcţionat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică şi Fizică din acea vreme. Aceasta a funcţionat până în anul 1971 când s-a introdus secţia "Informatică".

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezvoltarea informaticii în România este marcată de iniţiative şi personalităţi care, în anumite împrejurări au ştiut, ca specialişti cu o mare deschidere spre nou şi cunoaştere, să valorifice ceea ce le-a oferit ca posibilităţi şi resurse perioada istorică în care şi-au promovat iniţiativele. Evoluţia informaticii prin produsele care au caracterizat diferite perioade în această evoluţie se poate prezenta prin trei niveluri de performanţă: calculatoare electronice utilizate în sistem batch-processing; minicalculatoare şi calculatoare personale (PC), bazate pe circuite integrate; reţele de calculatoare, cu o evoluţie care a depăşit chiar şi imaginaţia celor care au condus proiecte de pionierat în acest domeniu.

Marius Guran în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEŞTI - În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. După anul 1970 a urmat construirea de calculatoare electronice româneşti seria FELIX C la Fabrica de Calculatoare Electronice ICE Felix pe baza licenţelor achiziţionate de la compania olandeză FRIDEN şi CII, societate comercială privată franceză creată în anul 1966, în cadrul proiectului guvernamental francez "Plan Calcul", în timpul lui Charles de Gaulle.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon: Dr. Solomon, am un răspuns, însă s-ar putea să fie greşit.
Dick Solomon: Dar, Leon, bineînţeles că e greşit. Mereu ai să greşeşti! De fapt, şansele ca tu să ai dreptate vreodată sunt aproape inexistente!

replici din filmul serial A treia planetă de la soare
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

ANUL 1972 - Începând din anul 1972, când Ştefan Odobleja a citit autobiografia matematicianului Norbert Wiener, acesta s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că "Cibernetica s-a născut în România în anul 1938" prin lucrarea sa în 2 volume "Psychologie Consonantiste" din perioada 1938-1939. În acest sens, pentru a-şi marca parternitatea, el a publicat o lucrare specială, care a apărut în chiar anul morţii sale: "Psihologia consonantistă şi cibernetica", cu o substanţială prefaţă a lui Mihai Golu: Ştefan Odobleja, Psihologia consonantistă şi cibernetica, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1978.

Ştefan Odobleja în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Ion Grigore

Mereu sunt în criză de timp
Şi anii mi-i pierd ca pe ore,
Zadarnic alerg spre Olimp,
Mi-o ia înainte Grigore.

epigramă de Mircea Bogdan din ziarul "Viaţa Buzăului" (29 iulie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mircea Diaconu

Domnule Mircea Diaconu,
Aţi fost ironizat că pe contracandidaţii dvs
îi consideraţi ca fiind nişte actori
care joacă într-un film cu proşti...
"Ce atâta tura vura,
Şi eu sunt pe-acelaşi val,
Mi-am depus candidatura,
Şi vreau rolul principal."

epigramă de Virgiliu Talpes (5 noiembrie 2019)
Adăugat de Virgiliu Talpes
Comentează! | Votează! | Copiază!

"DIVERSITY AND UNITY IN CYBERNETICS", ANUL 1978 – Comunicare ştiinţifică la al IV-lea Congres Internaţional de Cibernetică de la Amsterdam – Olanda (21-25 august 1978), care a fost prezentată de ing. dr. Stelian Bajureanu – dr. Ştefan Odobleja fiind bolnav la pat, şi obţine recunoaşterea internaţională de precursor al ciberneticii. B. H. Rudall de la University of Wales, care a prezidat sesiunea, spunea: "Lucrarea dr. Odobleja a fost foarte bine primită. S-a exprimat un mare interes şi apreciere faţă de Psihologia consonantistă". Congresul era dedicat sarbătoririi lui Norbert Wiener. După prezentarea lucrării lui Odobleja, s-au scandat "40 de ani de cibernetică", deşi se aniversau "30 de ani de cibernetică" şi pe Norbert Wiener,

Ştefan Odobleja în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!